#52: Facultatea se scumpește cu 40%; Munca remote devine lege în tot mai multe țări și în industriile creative; Diagnostic: LeaderSHIT - tot mai puțină încredere în CEOs; Trend nou: Labour Hoarding

Bonus: Luxemburg și România, campioanele egalității salariale între femei și bărbați; Cum te lupți cu șeful care te obligă să revii la birou?; Escrocii folosesc Inteligența Artificială să-ți ia banii.

Mar 09, 2023

Servus! Ediția 52 e aici. Nu uita să o trimiți și altor oameni buni din lista ta, să le fie și lor de folos.

Studiu global despre CEOs: prea puțin Leadership, prea mult Leadershit.

Gradul de încredere a oamenilor în conducerile executive ale companiilor (C-level) atinge un minim istoric. Doar 40% dintre managerii de departamente și echipe consideră că top managementul companiilor din care fac parte este format din lideri de înaltă calitate – o scădere cu 17% față de acum doi ani și cel mai mare declin din ultimul deceniu, după cum ne arată cea mai recentă cercetare realizată de firma de consultanță DDI, care a inclus 1.800 de profesioniști în HR și 14.000 de lideri din mai mult de 50 de țări și 24 de industrii majore.

În același timp, jumătate dintre directorii generali incluși în studiu consideră că dezvoltarea următoarei generații de lideri este una dintre cele mai mari provocări pentru organizația lor, dar doar 12% dintre respondenți au încredere în forța leadership-ului din companie și capacitatea reprezentanților de vârf de a încuraja progresul.

Cauzele pentru această scădere sunt, pe de-o parte, lipsa de încredere în abilitățile șefilor, cu mai puțin de unul din trei manageri de mijloc având încredere în top management. Pe de altă parte, lipsa de încredere este perpetuată de faptul că, chiar și în cazul celor din C-level, mai puțin de două treimi din respondenți au declarat că își găsesc slujbele cu adevărat semnificative.

Alte informații interesante extrase din studiul DDI:

Liderii nu sunt pregătiți să abordeze burnout-ul. Semnele de epuizare profesională au crescut cu 60% față de 2020, iar 72% dintre manageri declară că se simt adesea epuizați la sfârșitul zilei. Liderii sunt profund îngrijorați de epuizarea din echipele lor, dar doar 15% se simt pregătiți să o prevină.
Vulnerabilitatea construiește încredere. Angajații sunt de cinci ori mai predispuși să aibă încredere în liderii care arată că sunt vulnerabili, în timp ce liderii care își recunosc greșelile sau neajunsurile au de șapte ori mai multe șanse să mențină încrederea.
Diversitatea înseamnă leadership empatic. Companiile cu leadership solid au cu 22% mai multe femei pe poziții de top și cu 36% mai mulți lideri din medii care inspiră diversitate de orice natură.

Educația este tot mai scumpă și greu accesibilă.

Studenții Universității Babeș-Bolyai acuză conducerea că a majorat “excesiv” și nejustificat taxele de școlarizare, fără a se consulta în prealabil cu reprezentanții organizațiilor studențești – iar unele specializări ajung acum să-i coste pe tineri aproape cu 40% mai mult, anual.

“Spre exemplu, în cazul Facultății de Teatru și Film, taxele de școlarizare la specializări nivel licență au fost majorate de la 5.000 de lei până la 6.500 de lei. (…) raportându-ne la rata inflației, creșterile adoptate depășesc semnificativ parametrii acesteia”, spune Organizația Studenților.

În replică, conducerea UBB motivează într-un comunicat de presă citat de Edupedu.ro că “taxele de școlarizare au fost majorate după consultarea reprezentanților studenților, în baza unor obligații legale, se înregistrează deja un decalaj important între nivelul alocației bugetare și cel al taxelor de școlarizare”. Senatul UBB spune că a adoptat taxele propuse în unanimitate, în condițiile în care din acest for fac parte 27 de studenți senatori, iar în timpul discuțiilor nu au existat luări de poziții care să ajungă la nivelul conducerii Universității.

Mai toate universitățile de stat din țară anunță că le vor cere mai mulți bani studenților admiși la locurile cu taxă, motivația principală invocată fiind creșterea cheltuielilor pentru plata utilităților. La Facultatea de Drept din Cluj taxa de școlarizare va crește de la 3.600 la 5.000 lei pe an studiat. Aici, rata abandonului a ajuns deja la 20%. Rămâne de văzut cum va fi influențată această rată de creșterea gradului de inaccesibilitate la educație care vine la pachet cu noile decizii, mai ales într-o perioadă în care recesiunea a afectat și veniturile părinților ce achită, de regulă, aceste taxe. Taxele de școlarizare modificate se aplică începând cu anul universitar 2023/2024, deci din octombrie încolo.

Sursă foto: Nathan Dumlao on Unsplash

Rezultate sondaj: venitul minim garantat, per membru de familie, în România.

În urma cazului IKEA Timișoara și a ofertei lor salariale de neratat, v-am întrebat care credeți că ar trebui să fie venitul minim garantat, per membru de familie, în România, pentru un trai decent. Am adunat peste 1.800 de respondenți la sondajul pus în ediția 49 a newsletter-ului și pe LinkedIn, iar majoritatea credeți că acesta ar trebui să depășească 3.000 de lei/membru de familie. Doar 10 persoane consideră că s-ar descurca cu mai puțin de 1.000 de lei lunar. Este evident că, în momentul de față, multe dintre salariile din România nu acoperă costurile vieții.

Un nou concept: tezaurizarea forței de muncă (labour hoarding).

9 din 10 întreprinderi mici își doresc să își păstreze toți angajații actuali, potrivit unui sondaj realizat de firma de software Skynova. Pe scurt, acestea sunt conștiente de valoarea și importanța angajaților lor și consideră loialitatea și stabilitatea surse de valoare economică. Acest trend a primit și un nume: ”labour hoarding”, care se poate traduce ca ”tezaurizarea angajaților”, adică păstrarea ca pe un bun de preț a forței de muncă.

Însă, din cauza unei posibile recesiuni, 70% dintre lideri se tem că vor fi nevoiți să efectueze disponibilizări. Aproximativ o treime dintre conducătorii de companii mici au menționat că job-urile precum manager financiar, manager de marketing și analist de afaceri sunt cele pe care intenționează cel mai mult să le păstreze.

Recrutarea de talente este costisitoare, iar peste 40% dintre manageri spun că își păstrează angajații pentru a-și gestiona costurile de angajare și de formare. Studiul arată că întreprinderile au economisit, în medie, aproximativ 4.500 de dolari per angajare, păstrând personalul actual. Tendința de păstrare a angajaților chiar prin sacrificii financiare ale companiei pare să sugereze că liderii înțeleg că disponibilizările sunt adesea o soluție pe termen scurt. Căutarea, angajarea și formarea de noi angajați sunt costisitoare și necesită timp. Companiile care își păstrează angajații în perioadele dificile sunt pregătite și pot avea un avantaj față de concurenții lor care trebuie să își găsească noi talente.

Leadership-ul se învață direct de la cei mai buni. Hai cu noi la Brand Minds 2023, și sigur vei pleca cu informații proaspete pe care să le pui în practică în echipa ta; ori cu idei bune pe care să le „șoptești” managerilor.

Pentru comunitatea Hacking Work, am obținut un discount general de 12% din prețul biletelor. Mergi acum pe site, iar după ce alegi ce bilet dorești (oricâte ai cumpăra), folosește codul de reducere HW12 înainte să faci plata.

Pe 2 și 3 iunie, ne vedem la București la Romexpo, pregătim câteva surprize foarte faine pentru prietenii Hacking Work – va fi memorabil.

Share Hacking Work

Americanii refuză să revină la birou.

În Statele Unite, procentul reîntoarcerii la birou variază între 40% și 60% raportat la nivelul dinainte de pandemie, variind în funcție de oraș sau lună. Între timp, prezența la birou variază între 70% și 90% în Europa și între 80% și 110% (merg la birou mai mulți decât o făceau înainte de pandemie) în Asia.

De ce în Statele Unite oamenii preferă să muncească de acasă? Mulți au locuințe mai mari decât europenii, care le permit să-și organizeze un birou confortabil, sau locuiesc în suburbii și nu doresc să piardă timp și bani făcând naveta. Totodată, angajații se folosesc de rata scăzută a șomajului (doar 3,4%) și de nivelul mic al disponibilizărilor (doar 1%) pentru a se opune cerințelor de întoarcere la birou. 39% dintre americani spun că ar renunța la job dacă nu ar mai putea lucra de acasă, potrivit unui sondaj realizat de Owl Labs și Global Workplace Analytics.

Sursă foto: Vidar Nordli-Mathisen on Unsplash

Studiu Gartner: munca hibridă câștigă teren în industriile creative.

La sfârșitul anului 2023, 9% din totalul angajaților din domeniul economiei cunoașterii la nivel mondial vor lucra exclusiv de la distanță. Iar 39% vor lucra în sistem hibrid, conform unei analize realizate de Gartner. Doar un pic peste jumătate din profesioniștii din industriile creative vor munci zi de zi de la birou.

Directorul și analistul Gartner Ranjit Atwal susține că pretențiile firmelor la adresa angajaților, de a lucra doar de la birou, nu sunt fezabile pentru angajați, iar cei mai valoroși dintre aceștia vor alege fie alte roluri care să le permită flexibilitatea muncii, fie alți angajatori care oferă munca de tip hibrid sau 100% de la distanță.

Cele mai sigure țări pentru munca online, în 2023.

Dacă plănuiești să te muți într-o altă țară și vrei să știi cât de sigură este din punct de vedere al conectivității și securității, o nouă cercetare realizată de Proxyrack îți spune asta. Olanda și Elveția sunt țările cu cel mai ridicat scor: 7,62 din 10. Pe locul al doilea se află Marea Britanie cu un scor de 7,55, următoarele fiind Singapore, Luxemburg și Danemarca. România se află pe locul 38 din 50, având un scor de 3,81 din 10. Ungaria ocupă locul 34, iar Bulgaria locul 44.

Factorii care afectează conectivitatea și siguranța celor care lucrează de la distanță sunt: procentul celor cu acces la VPN, numărul oamenilor care au acces la Internet, numărul de hotspot-uri 5G la 100.000 de persoane și poziția pe care țările se clasează în Indexul Național de Securitate Cibernetică.

Sursă foto: Proxyrack

Munca remote primește cadru legal.

Numărul persoanelor care lucrează de la distanță s-a triplat în SUA și a crescut cu 50% în Europa în anul 2021, față de 2019. Practicile de lucru hibrid și la distanță au fost dezbătute pe toate părțile de către liderii de opinie și de business. Acum mai există un factor pe care trebuie să-l ia în considerare: respectarea reglementărilor legale care guvernează munca de la distanță.

De exemplu, în Spania, munca la distanță este definită ca activitatea care se desfășoară fie la domiciliul angajatului, fie într-un alt loc ales de acesta, cel puțin 30% din timp, pe parcursul a trei luni. Telemunca este o subcategorie a muncii de la distanță, care necesită desfășurarea activității prin sisteme de telecomunicații. Angajatorul le cere tuturor celor din echipă un acord scris care include programul detaliat de lucru și modul în care compania va monitoriza activitățile. Amenzile pentru nerespectarea legii sunt între 70 de euro și 225.000 euro.

Germania a introdus un proiect legislativ în ianuarie 2021 care face distincții clare între munca mobilă (orice muncă care utilizează tehnologia informației care se desfășoară în afara sediului afacerii) și munca la distanță (munca efectuată numai la domiciliul angajatului). America Latină are reglementări distincte pentru telemuncă, munca de acasă și munca de la distanță în Columbia și o nouă lege privind munca la distanță în Peru. Chiar și Statele Unite au introdus o serie de legi privind munca remote, unele obligând angajatorii să plătească cheltuielile pe care le suportă angajații în timp ce lucrează de acasă.

În unele țări, precum Franța, Italia sau Spania, codul muncii le cere angajatorilor să încheie un acord cu angajații pentru a reglementa utilizarea dispozitivelor digitale în timpul perioadelor de odihnă și concediu. În Uruguay, legea le impune angajatorilor și angajaților să convină asupra unui program de deconectare care trebuie inclus în contractul de muncă. În mod similar, Argentina, Chile și Peru garantează dreptul celor care lucrează de la distanță de a se deconecta de la aceste dispozitive.

Aceste măsuri vor fi diferite de la stat la stat, de la cadru legal la cadru legal – dar legiferarea muncii de la distanță și de acasă vine să confirme că acest fenomen va fi o practică tot mai răspândită și firească, în ciuda managerilor obsedați de control, care oricum țin cu greu pasul cu schimbările actuale din piața muncii.

Sursă foto: Tingey Injury Law Firm on Unsplash

Ce faci când angajatorul insistă să te-ntorci la birou și tu nu vrei?

Din ce în ce mai multe companii, inclusiv Disney, Apple, Starbucks, Google și Goldman Sachs, își anulează politicile de lucru exclusiv de la distanță sau întăresc opțiunile de lucru hibrid pentru a-i obliga pe angajați să petreacă mai mult timp la birou. 78% dintre persoanele care lucrează de acasă doresc să continue în acest fel, potrivit Pew Research. Ce poate face un angajat când organizația îl obligă să revină la birou, deși el nu dorește asta?

Să verifice contractul individual sau colectiv de muncă (dacă există) – Cu câteva excepții, angajatorii îi pot obliga pe angajați să lucreze dintr-o anumită locație. Este posibilă încheierea unui acord contractual în care angajatorul permite munca la distanță.
Să-și renegocieze salariului – Atunci când angajatorul insistă pentru întoarcerea la birou, angajații pot renegocia salariul aducând în discuție cheltuielile suplimentare (de exemplu, naveta).
Să-și caute flexibilitatea în alte moduri – Deși angajații se întorc la birou, pot exista alte modalități de a obține acel sentiment de flexibilitate și autonomie.
Să demisioneze – Cei care nu pot ajunge la un acord cu angajatorul lor aleg să plece.

Luxemburg este prima țară din UE cu egalitate salarială între femei și bărbați.

Chiar dacă bărbații încă au salarii anuale mai mari, femeile din Luxemburg câștigă acum mai mult pe oră decât bărbații, conform unui studiu realizat de STATEC. Remarcabilă este clasarea pe locul al doilea a României, unul dintre puținele lucruri bune cu care apărem în topurile europene. Poziția optimistă a țării noastre este însă contestată de o altă analiză, realizată de PwC, care concluzionează că situația reală din piața muncii e mult diferită. Conform sistemului de calcul bazat pe intervale statistice, decalajul salarial mediu dintre bărbați și femei în România este de fapt de 23,3% în favoarea bărbaților, în ceea ce privește salariul de bază, și de peste 30% în ceea ce privește bonusurile - ceea ce ne-ar clasa pe un mult mai familiar ultim loc.

Conform studiului STATEC, bărbații câștigă, în medie, cu 12,7% mai mult pe oră decât femeile, în Europa. Germania și Franța au și ele diferențe mari: 17,6% și 15,4%, comparativ cu „doar” 5% în Belgia. Cele mai mari decalaje sunt observate în Estonia (20,5%) și Austria (18,8%). Până în prezent, Luxemburg este singura țară membră a UE unde s-a realizat egalitatea salarială, diferența scăzând continuu de la 10,7% în 2006 la 5,4% în 2014 și 1,4% în 2018.

Sursă foto: © RTL Graphique

În restul lumii, însă, diferența salarială dintre bărbați și femei a rămas aproape neschimbată în ultimii 20 de ani. Potrivit cercetărilor Pew Center, diferența salarială între bărbați și femei a rămas relativ constantă în ultima decadă la nivel mondial, cu femeile câștigând în medie 82% din salariul bărbaților - nu mult peste media de 80% înregistrată în 2002.

Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează. Vezi că angajează, scrie-le și se aranjează 😊.

Scurte și tari.

Omul-Mașină nu mai e chiar un subiect SF. Potrivit ediției #229 a newsletter-ului @Civilization al lui Victor Kapra, un grup internațional de cercetători coordonați de Universitatea John Hopkins lucrează la crearea „inteligenței organoide". Asta presupune utilizarea de organoizi cerebrali crescuți in vitro din celule stem umane pentru „calcul biologic autentic”. Acești organoizi împărtășesc aspecte ale structurii și funcției creierului care joacă un rol-cheie în funcțiile cognitive, cum ar fi învățarea și memoria. Organoizii ar putea servi drept hardware biologic și ar putea fi într-o zi mai eficienți decât calculatoarele actuale care rulează programe de inteligență artificială. Unul dintre cercetătorii implicați în proiect explică: „Ajungem la limitele fizice ale computerelor pe bază de siliciu, deoarece nu putem să împachetăm mai mulți tranzistori într-un cip mic. Însă creierul este conectat complet diferit. Acesta are aproximativ 100 de miliarde de neuroni conectați. Este o diferență enormă de putere în comparație cu tehnologia noastră actuală".

___

6 și 7 ianuarie devin zile libere, din 2024. Președintele Klaus Iohannis a semnat legea care declară 6 și 7 ianuarie sărbători legale. Astfel, zilele care marchează două sărbători creștine importante - Boboteaza (6 ianuarie) și Soborul Sfântului Ioan Botezătorul (7 ianuarie) - vor fi adăugate pe lista zilelor libere suplimentare, începând din 2024. Legea a fost motivată de recensământul care a concluzionat că 86,45% din populația totală a României este formată din creștini ortodocși. Ne abținem cu greu de la a comenta corectitudinea acestor date, însă cert e că românului (și omului, în general) îi plac zilele libere, indiferent în ce crede, iar probabil pentru guvernanți zilele se vor lega tocmai bine cu Crăciunul, Revelionul și vacanța la ski.

___

General Motors concediază 500 de oameni. Se pare că și industria auto se pregătește de disponibilizări masive. După ce compania Ford a anunțat că va concedia 3.800 de salariați din Europa, GM a anunțat pe canalele interne că va concedia 1% din totalul angajaților la nivel global. Anunțul vine la o lună după ce Mary Barra (CEO) și Paul Jacobson (CFO) au comunicat investitorilor că nu vor face disponibilizări.

___

Inteligența Artificială devine specializare la facultate. Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca va fi prima instituție care mută aceste noi tehnologii din zona de cercetare, cu impact şi asupra formării la nivel de master/doctorat/postdoctorat, la un nivel de profesionalizare larg răspândită, prin predarea lor ca specializare la nivel de licenţă. "La propunerea UBB, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) a aprobat marţi, 28 februarie 2023, standardele pentru implementarea specializării de «Inteligenţă Artificială» la nivel de licenţă (în domeniul Informatică). Aşadar, în curând, la UBB, dar probabil şi la alte universităţi din ţară, vor funcţiona programe de licenţă în Inteligenţa Artificială (AI)", se arată într-un comunicat al universităţii.

#Știațică: De la mijlocul vieții, percepem altfel timpul.

Mijlocul vieții este o perioadă de auto-reflecție – o perioadă în care probabil că te vei gândi la cine ai fost, cine ești și cine devii. În loc să ne concentrăm pe câți ani am trăit, începem să ne gândim la câți ani ne-au mai rămas. Întrebarea care ne frământă atunci este: „Cum vreau să petrec acest timp?”. Acest nou sentiment de urgență te poate încuraja să te concentrezi asupra relațiilor și activităților care contează cel mai mult pentru tine.

Orizonturile de timp au influențe puternice asupra obiectivelor și motivației oamenilor, spune Laura L. Carstensen, psiholog la Universitatea Stanford. Înseamnă, de asemenea, să urmezi un vis de-a lungul vieții și să nu-i permiți acelui vis să rămână pe o listă de „într-o zi”. Dacă ai putea petrece o zi făcând orice îți dorești, cum ai alege să petreci timpul? Fă-ți curaj să recunoști ceea ce-ți dorești cu adevărat!

Sursă foto: Paula Guerreiro on Unsplash

Hoții te pot fura folosind vocea celor mai dragi ție, cu ajutorul AI.

În ultimele luni, o nouă schemă de înșelăciune bazată pe inteligența artificială ia amploare. Scammerii utilizează tehnologia modernă pentru a crea voci sintetice care imită perfect vocile umane, folosindu-le pentru a se da drept membri ai familiei, aflați în nevoie. Aceste voci sunt atât de realiste, încât mulți oameni cad în plasă și virează, de bună voie, mii de dolari în conturile indicate de hoți.

În anul 2022, schemele de înșelăciune prin intermediul impostorilor au fost a doua cea mai populară metodă de fraudare în America, cu peste 36.000 de cazuri raportate despre oameni înșelați de cei care pretindeau a fi prieteni și membri de familie, conform datelor Federal Trade Commision. Peste 5.100 dintre aceste incidente au avut loc prin telefon, cauzând pierderi de peste 11 milioane de dolari. Utilizarea AI facilitează păcălirea persoanelor mai în vârstă sau nefamiliarizate cu noile progrese tehnologice.

Sursă foto: Towfiqu barbhuiya on Unsplash

Sweet & Spicy – bunătăți oferite de Tata Vlad.

Caricatura realizată de Caitlin Cass pentru The New Yorker spune o poveste mult prea familiară.

„Încerc să-mi dau seama dacă am nevoie de o cafea sau de un loc de muncă nou.”

Ție ți-a ajuns doar cafeaua pe ziua de azi?

Rubrica de bunătăți umoristice vă este oferită de batoanele naturale din fructe uscate de la Tata Vlad. Gustoase și făcute cu suflet, în inima Clujului.

Șefu’ care taie chefu’: Complexul Energetic Oltenia își omoară angajații pe capete.

Liderul sindical Nicușor Văduva de la Termocentrala Ișalnița, parte a Complexului Energetic Oltenia (CEO), susține că aproximativ 50 de angajați din cadrul CEO mor anual, din timpul activității, în jurul vârstei de 50 de ani, din cauza bolilor acumulate la locul de muncă, înainte de a ajunge să se pensioneze.

„Anul trecut au decedat 55 de persoane din timpul activităţii, fără a apuca vârsta de 55 de ani, pentru că sunt boli acumulate din cauza condiţiilor de lucru: boli cardiovasculare, boli de oase, neurologice. După 52-53 de ani nu mai avem niciun coleg care să vină la serviciu fără pumnul de pastile în buzunar”, a declarat Nicuşor Văduva.

Mai mult decât atât, planul de restructurare al CEO presupune închiderea unor grupuri energetice, respectiv cariere miniere. Acest lucru va duce, inevitabil, la dispariția a mii de locuri de muncă. Iar acești oameni care vor rămâne pe drumuri reprezintă cea mai îmbătrânită forță de muncă din industriile grele, media de vârstă a angajaților fiind 50 de ani. Potrivit liderului sindical, România produce în acest moment foarte puţină energie pe bază de cărbune, dar este dificil să se lipsească de această producţie, pentru că termocentralele asigură o stabilitate în sistemul energetic naţional.

Sursă foto: Kenny Orr on Unsplash

Care este secretul: cum ajungi unul dintre cele mai iubite branduri românești, dar și Employer of Choice?

Lucian Bădilă este unul dintre fondatorii 5 To Go, iar în noul episod Hacking Work Podcast ne-a vorbit despre cât de important este să-ți asculți, înțelegi și respecți angajații pentru a îi păstra, chiar și într-o industrie volatilă precum HoReCa. Am stat de vorbă cu Lucian și despre modalitățile de francizare inteligentă a unei afaceri la cheie și valorile de la care nu trebuie să te dezici, pentru a-ți asigura succesul pe termen lung.

Ți-a plăcut Hacking Work News? Dă forward și unui prieten!

Newsletter-ul este scris de echipa Hacking Work:, Izabella, Ioana, Daiana, Andreea și Doru, ajutați de voluntarii noștri implicați: Ana, Sergiu, Mihai și Cosmin. Ionuț este meseriașul nostru în producție audio-video și grafică.

Echipa Parametru realizează producțiile video ale episoadelor de podcast, iar în prelucrarea episoadelor ne este de ajutor soluția software de transcript Vatis Tech, asigurând cea mai bună acuratețe în limba română (95%+). Toate platformele web Hacking Work se bucură de serviciile excepționale de găzduire și mentenanță oferite de Hosterion.

Ne găsești pe 🟠Youtube 🔵Spotify 🟠Google Podcast 🔵Apple Podcast 🟠RSS 🔵Substack 🟠Facebook 🔵Linkedin 🟠Instagram 🔵Twitter și 🟠TikTok.

Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.

Îți mulțumim că ne citești sau ne asculți, în versiunea audio. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută real – la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.

Ai ceva important să le spui cititorilor noștri? Scrie-ne: news@hackingwork.ro.

Ne recitim luni! Servus!