#50: O nouă profesie: dez-influencer; Flexitariatul aduce revoluția profundă în piața muncii; H&M folosește teste IQ și de personalitate ca să scape de angajați; Spania, țară model pentru femei.
Bonus: Degeaba ai școală, dacă nu ești descurcăreț; Educația din România, între grevă și comă; Munca în echipă ne sincronizează creierele; Resurse și idei valoroase pentru freelanceri;
Servus! Ediția 50 e aici și ajunge direct în inbox-ul a peste 5000 de oameni – un prag pentru care suntem recunoscători și pentru care vă mulțumim!
Revoluția flexitariatului: lucrezi de unde vrei, cât vrei și când vrei.
Munca la distanță a devenit o normalitate pentru anumite categorii profesionale. Ea s-a cimentat în mentalul colectiv în pandemie, dar a continuat cu succes și după, pentru că unele companii și-au dat seama nu doar că funcționează, ci și că poate fi în avantajul lor, dacă o gestionează corect. E câștig de ambele părți: angajații petrec mai mult timp cu familia făcând ceea ce le place și economisesc bani, iar angajatorii reduc simțitor costurile cu utilitățile și chiria spațiilor.
Analistul britanic Julia Hobsbawm anunță în cea mai recentă carte a sa apariția unei noi categorii sociale: flexitariatul. Este vorba despre cei a căror muncă le permite să lucreze de oriunde, făcându-i astfel cetățeni ai lumii. Este o evoluție firească a societății infuzate de tehnologie, care ne-a permis să fim parte din comunități culturale, sociale sau de altă natură, care nu mai țin cont de granițe.
Un pas următor la fel de firesc pe care îl preconizează autoarea este săptămâna de lucru de patru zile, concept pe care l-au testat deja cu succes destule companii din SUA și Europa. Iar 4 Day Week - Global anunță că 90% dintre companiile care au implementat experimental proiectul au declarat că nu au pierderi de calitate sau performanță.
Chiar și în culturi reticente la schimbare, cum ar fi cele din Orientul îndepărtat, începe să se experimenteze săptămâna redusă de lucru, chiar dacă în formate adaptate local. În Japonia, 200,000 de angajați ai Nippon Telegraph și Telephone Corp vor putea munci din birouri-satelit răspândite prin țară și nu vor fi obligați să meargă la unul anume. Această nouă perspectivă asupra muncii vine ca răspuns la cultura “always-on” și pune accentul pe individ, în defavoarea obiceiului nociv de a avea angajații mereu activi și la îndemână.
Este un pas spre sănătate psihică, dar și spre normalitate. Pentru că, în realitate, așa cum ne-a arătat și pandemia, majoritatea joburilor pot fi făcute la fel de bine în 4 zile, și pentru că o bună parte dintre acțiunile noastre, mai ales cele din birou, sunt redundante. Am aflat în pandemie că zecile de ședințe în care ne găsim săptămânal sunt cronofage și că se poate economisi timp în multe alte momente ale zilei. Timp pe care să-l folosim util doar pentru task-uri unanim avantajoase.
Noile tendințe ne arată că nici numărul de zile de muncă, nici numărul de ore și nici chiar prezența fizică la birou nu reprezintă factori atât de importanți pentru eficiența muncii, așa cum se credea. Este vorba mai degrabă despre responsabilitate și respect reciproc, unde angajatul se evidențiază prin rezultatele și efectele muncii sale, iar cultura se mută din zona de control într-o zonă a încrederii. Conform Juliei Hobsbawm, flexitariatul anunță că a venit vremea unui nou contract social, adaptat la nevoile secolului XXI.
Sursă foto: Anastasia Nelen on Unsplash
H&M impune teste de inteligență și personalitate ca să decidă pe cine concediază.
H&M, retailerul de îmbrăcăminte, concediază oamenii pe baza testelor de personalitate și inteligență. În decembrie, compania a anunțat că 1.500 din cele 3.500 de locuri de muncă din domeniul comerțului electronic, al logisticii și al dezvoltării serviciilor digitale din Stockholm vor dispărea.
Reprezentantul celui mai mare sindicat din Suedia, Unionen, a declarat că a fost sunat de către angajați ai H&M plângând, unii dintre ei povestind că au fost nevoiți să parcurgă până la 30 de teste diferite. Dincolo de argumentul evaluării profunde a angajaților care rămân în firmă, o baterie cu atâtea teste poate fi și o strategie de hărțuire, pentru a-i determina pe unii angajați să plece de bunăvoie.
Sursă foto: Dmitry Ratushny on Unsplash
E disponibilă și versiunea audio a acestei ediții.
Dacă nu ai timp să citești, poți asculta această ediție în timp ce faci sport, te plimbi sau te îndrepți spre casă de la muncă. Newsletter-ul audio este disponibil pe Youtube, Spotify sau Apple Podcasts.
Spania, prima țară din Europa care aprobă concediul menstrual plătit.
Parlamentul spaniol a aprobat proiectul de lege care le oferă femeilor posibilitatea de a cere concediu medical pentru perioada menstruației. Proiectul de lege face parte dintr-o lege mai amplă, care vizează drepturile femeilor, incluzând posibilitatea de a avorta în spitalele publice, dar și furnizarea gratuită de produse pentru igiena intimă în școli și închisori.
Măsura a fost salutată de susținătorii drepturilor femeilor, dar mai ales de femeile care se confruntă cu dureri puternice care le afectează productivitatea. Mai mult de jumătate dintre femeile aflate la menstruație se confruntă cu dureri timp de una sau două zile în fiecare lună. Pentru unele, durerea este atât de severă încât nu pot desfășura activități normale timp de câteva zile, potrivit Colegiului American de Obstetricieni și Ginecologi.
Spania urmează exemplul Japoniei, care a introdus concediul menstrual în legislația muncii încă din 1947. Pe lângă Japonia, țări ca Indonezia, Coreea de Sud sau Taiwan acordă femeilor salariate dreptul de a a-și lua cel puțin 1 zi liberă în fiecare lună.
Dar, desigur, că există și păreri contra. Cei care au rezerve cu privire la implementarea acestei legi, cum ar fi sindicatul UGT, susțin că există posibilitatea ca unii angajatori să aibă tendința de a angaja mai puține femei pentru a evita ca acestea să lipsească de la muncă.
O nouă ocupație: dez-influencer.
Din ce în ce mai mulți creatori de conținut resping cultura tradițională a influencerilor și devin în schimb "dez-influenceri". Aceștia îi dezinfluențează pe utilizatori, oferindu-le sfaturi cu privire la produsele pe care să nu le achiziționeze. Este, de asemenea, un mod de a-și construi credibilitatea, fiind considerați cinstiți și autentici dacă au curajul de a spune: „Nu cumpăra produsul ăsta, nu merită banii”.
Termenul, inventat recent de creatori, descrie respingerea produselor virale (asociate de obicei culturii influencer) în favoarea unor alegeri mai accesibile, hashtag-ul #deinfluencing având peste 228 milioane de vizualizări pe TikTok. Popularitatea tendinței este determinată de momentul ales și de faptul că oamenii s-au săturat să li se spună că trebuie să cumpere constant ceva, potrivit lui Jago Sherman, șeful departamentului de strategie al agenției de marketing social media Goat.
Pe măsură ce costurile vieții cresc, creatorii de conținut se străduiesc să câștige încrederea celor care nu își mai permit produsele scumpe pentru care unii influenceri sunt plătiți cu bani grei pentru a le promova. Totuși, unii specialiști consideră că este o strategie prin care doar încearcă să te convingă să cumperi un anumit produs în defavoarea celui criticat, nu încurajează reducerea consumului.
Sursă foto: Centennial Beauty
Cât câștigi nu spune nimic despre cât ești de educat.
Cunoștințele se plătesc bine, dar cei care câștigă cel mai bine nu sunt cei care au doar cunoștințele, potrivit unui studiu realizat de cercetători suedezi. Studiul arată că angajații din top 1% cei mai bine plătiți au obținut un scor puțin mai slab la nivel de cunoștințe decât cei din nivelul salarial imediat inferior lor.
Altfel spus, nu cei mai educați câștigă cel mai bine, ci cei mai inteligenți, cei care nu le știu pe toate, dar fac de toate, sunt descurcăreți și știu să se și vândă. Studiul condus de Marc Keuschnigg, profesor la Universitatea Linköping din Suedia, nu a reușit să găsească dovezi conform cărora cei cu cele mai bine plătite joburi sunt mai merituoși, din punctul de vedere al cunoștințelor propriu-zise, decât cei care câștigă doar jumătate din salariul de top.
Ești deja freelancer sau vrei să devii? Hai la Programul Freelancer pe Legale.
Vrei să pornești pe cont propriu dar ți-e teamă că nu vei reuși? Ești freelancer dar vrei să înveți să te „vinzi” mai bine? Înscrie-te la Programul Freelancer pe Legale și vei învăța cum să negociezi contractele astfel încât să nu-ți iei țepe, cum să nu mai muncești ”extra” și cum să-ți protejezi afacerea.
Ana-Maria Udriște, autoarea
, a creionat un program care cuprinde 3 ore de curs, 12 checklist-uri și liste cu instrucțiuni, alături de experiența de peste 10 ani de lucru cu freelanceri. Freelancer pe Legale este pentru oricine dorește să aibă control asupra deciziilor sale și asupra timpului. Nu mai sta pe gânduri și înscrie-te aici! 🙂
"Haide, vino înapoi" – noua melodie a angajatorilor.
Nu, nu este vorba despre o nouă mișcare de tip Elon Musk, în care îți dai oamenii afară, iar apoi îi rogi să revină. Cel mai mare lanț de supermarketuri ca profit din SUA, Kroger, își cheamă înapoi angajații care au demisionat. Din cauza lipsei de angajați, recrutorii Kroger îi contactează pe foștii angajați pe rețele precum LinkedIn sau Facebook și le propun oferte avantajoase de revenire.
Rezultatul este un număr mai mare de angajați “noi” care se întorc și își ating obiectivele mai repede fiindcă au deja experiență, comparativ cu persoanele proaspăt-recrutate. Este un avantaj evident față de strategia altor companii, care doar măresc pachetele de beneficii, dar angajează oameni fresh, care nu au avut experiență cu firma înainte.
Educația din România, între grevă și comă.
Membrii Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” amenință cu organizarea unei greve generale în luna mai, dacă Ministerul Educației nu va fi dispus să discute revendicările lor și va închide în continuare ochii la problemele recurente.
Sindicaliștii își exprimă astfel nemulțumirea față de eliminarea din Proiectul Legii Învățământului Preuniversitar a unui articol pe care îl numesc „fundamental”, de care „depinde evoluția învățământului în următorii ani” și care presupune că „salarizarea întregului personal didactic de predare se realizează în mod progresiv, având la bază salariul mediu brut pe economie din anul bugetar încheiat, în raport de funcție, studii, vechime și grad didactic”.
Sindicaliștii mai au și alte revendicări, majoritatea de ordin financiar, atât pentru personalul didactic, cât și pentru cel nedidactic, dar și îmbunătățirea măsurilor de sănătate și siguranță în școli. Sindicatele susțin că guvernul nu și-a respectat promisiunile din anii precedenți și că greva este o ultimă soluție pentru a atrage atenția asupra problemelor din sistemul de educație.
Sursă foto: Clem Onojeghuo on Unsplash
PFA-urile sunt în floare în România.
La finalul anului 2022, în România erau 430.073 de PFA-uri active. Dintre acestea, anul trecut s-au înființat 31.862 la nivel național, în creştere cu 11% faţă de 2021, conform datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului. Bucureștiul are cele mai multe PFA-uri (33.871 dintre care 6.439 înființate în 2022), urmat de Cluj, cu un număr total de 20.972 PFA-uri (1.998 înființate în 2022), și Bihor (20.078 PFA-uri, 1.509 înființate în 2022).
Cel mai bine plătite PFA-uri sunt cele fondate de specialiști în IT&C și de ingineri, care câștigă venituri medii brute între 2.500-4.500 euro lunar, arată datele agregate de Solo, un serviciu digital de gestionare a PFA-urilor, pentru cei 4.000 de profesioniști care folosesc platforma în prezent.
Se pune lacătul la Everyday Robots, una dintre firmele grupului Google Alphabet.
Google închide firma în care dezvolta câteva programe strategice de robotizare. Unul dintre motive este reducerea costurilor, dar se acuză și o lipsă de viziune clară. Se pare că tehnologia și produsele dezvoltate vor fi preluate în cadrul Google Research.
Cu toate că anul trecut au fost înregistrate progrese prin integrarea modelului lingvistic similar cu cel care stă la baza ChatGPT, costurile companiei erau prea mari. În plus, misiunea companiei nu era foarte clară, managementul Everyday Robots oscila între a face cercetare avansată sau a livra un produs pe piață.
Sursă foto: Gina Neri on Unsplash
Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează. Vezi că angajează, scrie-le și se aranjează 😊.
Scurte și tari.
Susan Wojcicki pleacă de la cârma YouTube. Aceasta și-a anunțat demisia din funcția de CEO, după aproape un deceniu în această poziție și 25 de ani în companie, timp în care a contribuit major la creșterea platformei și la eliminarea principalelor sale probleme, precum moderarea conținutului, încălcarea drepturilor de autor și creșterea dezinformării. Sub conducerea lui Wojcicki, YouTube a introdus mai multe funcții noi, cum ar fi YouTube TV și YouTube Music, care au condus la diversificarea ofertelor platformei și la creșterea veniturilor. În locul ei a fost numit drept CEO Neal Mohan, anterior unul dintre cei mai de încredere adjuncți ai săi. Susan și-a motivat decizia prin nevoia de a se dedica familiei, sănătății și hobby-urilor, aceasta fiind cea mai recentă ieșire din scenă a unei femei aflată în vârful unui gigant tehnologic.
___
Ericsson lasă 8.500 de oameni fără loc de muncă. Compania suedeză de telecomunicații Ericsson va concedia 8.500 de angajați ca parte a măsurilor sale de reducere a costurilor. Aceștia reprezintă circa 8% din totalul forței de muncă (105.529 de persoane în întreaga lume). Purtătorul de cuvânt al companiei susține că aceste disponibilizări vor intra în vigoare în prima jumătate a anului 2023, putând să se extindă și în anul 2024.
___
Dispar casierii de la Auchan. Până în 2025 toate magazinele Auchan vor avea numai case self check-out. Toți angajații din zona caselor de marcat devin consilieri, noul lor rol fiind acela de a acorda consultanță și suport clienților. În prezent, 12 dintre magazinele Auchan (hipermarketuri, supermarketuri și magazine de proximitate MyAuchan) din București, Cluj, Constanța, Brașov, Iași și Timișoara sunt deja echipate cu noul sistem de case.
___
Concediere în trending la TikTok. Simona, fostă angajată TikTok, a postat un clip pe platformă în care documentează ultimele minute de la fostul job. În încercarea de a se răzbuna a furat din companie gustări, bomboane, chipsuri, tăiței instant, macaroane cu brânză și batoane de ciocolată. Clipul s-a viralizat extrem de rapid, și putem spune că Simona a lăsat neintenționat companiei un cadou de rămas bun în valoare de aproape 1 milion de vizualizări.
___
Cum își aduc copiii pe lume mamele din Danemarca? În hohote de râs. Spitalul Hvidovre, situat într-o suburbie a metropolei Copenhaga, are cea mai mare secție de maternitate din toată Danemarca. Aici, viitoarele mame pot primi protoxid de azot (N2O) sau gaz de râs ca anestezic pentru a le ajuta cu durerile travaliului. N20 este unul dintre gazele cu efect de seră care contribuie la încălzirea globală, dar acum experții au găsit o formă sustenabilă și prietenoasă cu mediul.
___
Google neagă c-ar folosi tehnologia AI pentru a decide concedierile. În urma acuzațiilor primite de la sindicaliști, Google a negat că utilizează algoritmi de inteligență artificială pentru „departaja” angajații în procesul de concediere, conform The Washington Post. Compania a explicat că ia aceste decizii doar pe baza performanțelor angajaților și a feedback-ului primit de la supervizori, iar procesul de departajare este unul realizat de oameni. Indiferent dacă este adevărat sau nu, angajații au multe motive să fie suspicioși. Un sondaj recent Capterra a descoperit că 98% dintre liderii de resurse umane americani au declarat că vor utiliza software și algoritmi pentru a "reduce costurile cu forța de muncă" în acest an. Cu toate acestea, doar jumătate dintre acești lideri au fost încrezători că tehnologia va oferi recomandări obiective.
___
Azi suntem LIVE cu Hacking Work Podcast și cu Banometru.
Azi de la ora 9.00 Andra Pintican și Doru Șupeală vor fi live pe YouTube, Facebook și LinkedIn. Va fi un episod special de Hacking Work Podcast în care discutăm toate subiectele importante ale momentului din piața muncii: concedieri, discriminare, lideri, nevoia de învățare și recalificare, inclusiv în cazul managerilor care nu înțeleg ce înseamnă să fii lider.
Și tot azi, dar de la ora 18:30, dăm curs invitației primite de la Banometru și contribuim cu ideile și experiența noastră la o mai bună educație financiară a oamenilor din România. Doru și Ioana vor discuta live, pe Facebook, despre cum ne putem actualiza cariera, dar și despre cum va arăta piața muncii în 2023, ce abilități profesionale vor face diferența în viitor și ce ar trebui să faci dacă vrei să te reorientezi în carieră. Mai multe detalii despre live-ul Banometru găsești aici.
#Știațică: Atunci când muncim în echipă creierele noastre se sincronizează?
Ceva surprinzător se întâmplă atunci când două persoane lucrează împreună la același proiect: regiuni din creierele lor se sincronizează, arată un studiu recent. Asta sugerează că ne putem potrivi activitatea neuronală atunci când muncim sau socializăm, în cadrul unui grup.
Neuronii din creierele celor două persoane s-au activat în același timp ca și cum ar fi fost un sistem unic. Aceste sincronizări au fost mai puternice atunci când oamenii se priveau unul pe celălalt, indicând importanța contactului vizual în timpul interacțiunii.
Sursă foto: Brooke Cagle on Unsplash
Sweet & Spicy – bunătăți oferite de Tata Vlad.
Poate visai să te angajezi la suedezi.
Din seria „haz de necaz”, mema de mai jos a fost generată pe pagina Meme Corporatiste, în urma articolului apărut pe blog. Ne-am amuzat, și ne-a crescut și traficul, dar ne-ar fi plăcut mai mult să nu ni se ofere contextul.
Bonus: ce ”produse” caută angajații IKEA Timișoara 🙂:
Rubrica de bunătăți umoristice vă este oferită de batoanele naturale din fructe uscate de la Tata Vlad. Gustoase și făcute cu suflet, în inima Clujului.
Șefu’ care taie chefu’: Cum să te bați cu pumnii în piept și să etalezi așa-zisele valori în fața angajaților care și-au pierdut încrederea?
Howard Schultz, CEO Starbucks, a declarat sus și tare că exclude posibilitatea ca angajații să facă parte dintr-un sindicat. Motivul? Pentru că Starbucks e diferită, are o viziune diferită, progresistă, întotdeauna a oferit beneficii utile oamenilor și mereu compania și-a tratat bine angajații.
Desigur, cu excepția celor care au fost dați afară pentru că au fost implicați în procesul de a face parte din sindicat. Consiliul Național pentru Relații de Muncă (The National Labor Relations Board) a acuzat în iunie compania că a folosit tactici ilegale pentru a descuraja angajații să se înscrie în sindicat, inclusiv concedierea activiștilor sindicali, supravegherea conversațiilor personalului și promisiunea de beneficii și creșteri salariale în condițiile în care aceștia se abțin de la activitățile de organizare sindicală.
SPOR la cafeluță și la leadership! Se pare că și giganții mai au nevoie.
Cadouri faine pentru voi cu ocazia aniversării Hacking Work.
Am aniversat 1 an de Hacking Work, iar de această dată voi sunteți cei care primesc cadourile. La Curtea Veche Publishing până pe 8 Martie (asta da idee de cadou pentru șefa de la HR) folosiți codul de reducere HackingWork (scris legat) și aveți 25% reducere de preț pentru cartea Employer Branding 100%, scrisă de Doru Șupeală.
Ți-a plăcut Hacking Work News? Dă forward și unui prieten!
Newsletter-ul Hacking Work este scris de echipa Hacking Work:, Izabella, Ioana, Daiana, Andreea și Doru, ajutați de voluntarii noștri implicați: Ana, Sergiu și Cosmin. Ionuț este meseriașul nostru în grafică.
Echipa Parametru realizează producțiile video, iar în prelucrarea episoadelor ne este de ajutor soluția software de transcript Vatis Tech, asigurând cea mai bună acuratețe în limba română (95%+). Toate platformele web Hacking Work se bucură de serviciile excepționale de găzduire și mentenanță oferite de Hosterion.
Ne găsești pe 🟠Youtube 🔵Spotify 🟠Google Podcast 🔵Apple Podcast 🟠RSS 🔵Substack 🟠Facebook 🔵Linkedin 🟠Instagram 🔵Twitter și 🟠TikTok.
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Îți mulțumim că ne citești sau ne asculți, în versiunea audio. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută real – la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.
Ai ceva important să le spui cititorilor noștri? Scrie-ne: news@hackingwork.ro.
Ne recitim luni! Servus!