#49: Venit minim: 3000 de lei, asta cer tinerii români și Uniunea Europeană; Rețeta perfectă a muncii hibride: 40% birou, 60% acasă; Bătrâneți agitate: vom munci și la 70 de ani?

Bonus: Andra Pintican & Doru Șupeală Live pe YouTube, joi dimineață; Robotizarea amorului: ai ieși la cină cu o aplicație AI?; În ciuda recesiunii, oamenii preferă angajatorii responsabili.

Feb 27, 2023

Servus! Suntem la ediția 49 și atingem imediat 5000 de abonați. Ne bucurăm să vă fim de folos și suntem recunoscători că ne promovați, ne preluați, ne corectați sau ne comentați.

Venitul minim: cel puțin 3000 de lei, obligatoriu din octombrie 2024.

România trebuie să implementeze venitul minim european adecvat până în octombrie 2024, iar salariatul român va avea doar de câştigat, fiindcă venitul său minim ar creşte simţitor, conform unei analize realizate de EY România. În cele mai recente date Eurostat, România (cu puţin peste 600 euro) se poziţionează ca venituri printre ultimele ţări din UE, pe locul 20 din 22, doar înaintea Ungariei şi Bulgariei.

În România, salariul minim garantat este cu mult mai mic decât ar fi venitul minim necesar unui trai decent, aşa cum prevede Directiva UE 2041/2022). Dacă ne raportăm la coşul de consum zilnic pentru un trai decent, venitul (net) minim garantat în România ar trebui să fie mai mare cu cel puţin 800 lei net; dacă venitul minim garantat în România s-ar calcula ca echivalentul a 50% din câştigul mediu brut pe economie (50% din 6.430 lei = 3.215 lei), decalajul ar creşte cu încă 500 lei net, deci venitul minim garantat în România ar trebui să crească cu aproximativ 1.300 lei.

Autorii analizei consideră că venitul minim încasat în prezent de un român, în cuantum de 1.900 lei, este cu 1000 de lei mai mic, decât pragul de circa 3000 de lei, care se presupune că îi asigură traiul decent. Iar aceste calcule sunt exemple pentru o persoană adultă singură.

Dacă, pe de altă parte, luăm în considerare o familie mai numeroasă, care include şi copii şi/sau alte persoane în întreţinere, atunci discrepanţele devin cu atât mai mari şi putem constata că nivelul de trai din România, pentru majoritatea cetățenilor, este departe de a fi „decent”.

Sursă foto: Towfiqu barbhuiya on Unsplash

Rețeta ideală: 40% office. 60% home. 100% better.

Munca hibridă funcționează cel mai bine atunci când îmbină zilele de prezență fizică într-un birou alături de colegi cu cele de la distanță, într-un procent optimizat în conformitate cu nevoile companiei și angajaților deopotrivă. De fapt, totul se reduce la un principiu foarte simplu, al respectului reciproc între angajat și angajator. Dar el contravine mentalității prevalente anterior, unde angajatorul stabilește toți termenii relației, iar angajatul are doar opțiunea de a accepta sau de a pleca.

În lucrarea “Is Hybrid Work the Best of Both Worlds? Evidence from a Field Experiment” din 2022, patru cercetători de la Harvard Business School și Stanford au analizat felul în care muncesc, se comportă și se simt angajații în funcție de numărul de zile în care merg la serviciu. Pentru asta, au organizat și un experiment care a durat 9 săptămâni și în care oamenii au fost chemați fizic la muncă într-un număr variat de zile.

Studiul a constatat că angajații care lucrează de acasă nu rămân izolați și dezinteresați, ci se întâlnesc în mod natural între ei să discute probleme de serviciu, să învețe, să colaboreze și să socializeze. Dar o fac doar atunci când simt că au nevoie cu adevărat. Iar rezultatele cercetării confirmă teoria inițială: o formă mixtă de program dă randament superior atât muncii remote, cât și celei desfășurate exclusiv de la birou.

Care este numărul magic de zile care optimizează munca hibridă: timp petrecut acasă versus timp la birou? În opinia cercetătorilor, angajații ar trebui să meargă fizic la birou între 23 și 40% din timp, în funcție de meserie, sector economic și context. Acest raport de timp reduce sarcinile redundante, ședințele inutile sau timpul pierdut pe drum înspre birou și casă, însă sporește numărul de interacțiuni utile, de contacte noi și de informații proaspete circulate, dar reduce totodată și stresul angajaților.

Pete Bombaci de la The GenWell Project spune că angajatorii ar trebui să se gândească mai puțin unde își organizează forța de muncă, și mai mult la cum o fac. Iar răspunsul este mutarea accentului de pe spații pe oameni, pentru ca aceștia să dea rezultate și să-și formeze conexiunile sociale și rețelele profesionale necesare, dar fără a-i lega de acel spațiu fizic mai mult decât este necesar cu adevărat.

Prin înțelegerea corectă a muncii hibride, biroul poate deveni nu doar un hub profesional ci și unul social, un spațiu în care angajații vin mai rar dar cu mai multă plăcere și pentru care vor munci mai sârguincios, simțindu-se respectați.

E disponibilă și versiunea audio a acestei ediții.

Dacă nu ai timp să citești, poți asculta această ediție în timp ce faci sport, te plimbi sau te îndrepți spre casă de la muncă. Newsletter-ul audio este disponibil pe Youtube, Spotify sau Apple Podcasts.

Ediție specială Hacking Work Podcast: Andra Pintican & Doru Șupeală Live.

Joi, 2 martie, de la ora 9.00 suntem live pe YouTube, Facebook și LinkedIn împreună cu Andra Pintican. Facem un episod special de Hacking Work Podcast în care discutăm toate subiectele fierbinți ale momentului din piața muncii, de la concedieri și discriminare, până la nevoia de învățare și recalificare, inclusiv în cazul managerilor care nu înțeleg ce înseamnă să fii lider.

Fii pe recepție, îți mulțumim pentru toate întrebările și curiozitățile pe care ni le trimiți pe mail la podcast@hackingwork.ro sau pe care ni le vei adresa live. Ca să nu-l ratezi, intră aici, abonează-te și apasă „Notifică-mă”. Dă de veste și prietenilor și colegilor tăi 🙂, mulțumim.

Tinerii din Generația Zet vor salariu minim 3000 de lei.

70% dintre tinerii români cred că nivelul de pregătire și experiență pe care îl au ar justifica un salariu cuprins între 3.000 și 7.000 de lei, net. 15,2% spun că s-ar încadra în intervalul 2.000 – 3.000 de lei, 7,6% susțin că s-ar califica pentru un salariu cuprins între 7.000 și 10.000 de lei, iar 4,9% pentru mai mult de 10.000 de lei. 54,6% dintre respondenți ar accepta un loc de muncă dacă ar fi menționat salariul în anunțul de angajare.

Conform unui sondaj eJobs, 32,7% dintre tinerii români din Generația Zet care au căutat de lucru au reușit să se angajeze în mai puțin de o lună, pentru 21,4% procesul a durat între una și două luni, iar pentru 14,1% între două și trei luni. Doar 7,7% au reușit să se angajeze după mai mult de șase luni de căutări.

Care sunt cele mai importante criterii de care țin tinerii Zet (cei născuți după 1997) cont în alegerea unui job: salariul (86,2%), oportunitatea de a crește profesional (55,9%), munca de la distanță (43,7%), manageri înțelegători (24,9%) și pachetul de beneficii extrasalariale (20,2%).

30,2% dintre Zeți cred că ar trebui să rămână un an sau doi la un loc de muncă înainte de a face o schimbare în carieră, 18,3% cred că este nevoie de o perioadă de doi-trei ani, iar 22,1% consideră că doar după trei ani pot considera că au acumulat suficientă experiență pentru a face o schimbare.

Inflația și creșterea costurilor vieții dau naștere fricii de a lucra și la 70 de ani.

Spre deosebire de vremurile anterioare, în care cei mai mulți oameni ieșeau la pensie cu suficienți bani cât să se bucure de anii frumoși care le-au mai rămas, acum valorile record ale inflației, creșterea dobânzilor și costul mâncării și al combustibilului dau naștere, pe bună dreptate, fricii de a rămâne fără economii la bătrânețe și, implicit, de a fi nevoiți să lucreze și la 70 de ani.

Un studiu condus de Voya Cares, care cuprinde persoane care continuă să muncească în ciuda faptului că au trecut de perioada de pensionare, arată că mulți dintre ei nu au suficiente economii ca să o facă, mai mult de 40% dintre respondenți au afirmat că muncesc ca să își poată acoperi nevoile de zi cu zi și 92% au nevoie de mai mulți bani pentru a se pensiona.

Soluția pentru a reduce probabilitatea de a fi nevoiți să muncim și după 70 de ani este să începem cât mai repede să ne facem rezerve financiare și să ne planificăm cheltuielile curente, ca să nu regretăm în viitor. Să urmărim pe ce aruncăm banii, pentru că orice lucru cumpărat creează o anumită dependență, iar de multe ori cumpărăm ceea nu ne trebuie cu adevărat.

Sursă foto: Beth Macdonald on Unsplash

Cum spui ce salariu vrei la un interviu?

Mergi la interviu și, inevitabil, apare și discuția despre bani. Ești întrebat ce salariu dorești. Cum răspunzi? Ideal ar fi ca întrebarea legată de salariu să vină după interviul tehnic, moment în care candidații au suficiente informații și angajatorii și-au format o părere fundamentată despre cei intervievați. Dacă întrebarea apare mai repede, este indicat să o amânați, solicitând să discutați în detaliu responsabilitățile și cerințele jobului.

Variantele bune de răspuns legat de salariu includ redirecționarea conversației către cunoștințele noastre tehnice sau înspre a obține mai multe informații despre poziție sau despre bugetul companiei. Cum de foarte puține ori se întâmplă așa, pentru că recrutorii vor de cele mai multe ori să scurteze procesul cât mai mult posibil, trebuie să fim pregătiți încă de la primul interviu pentru întrebarea în cauză.

E una dintre cele mai grele întrebări din interviu și nu prea avem cum să scăpăm de ea. Fie că suntem întrebați cât câștigăm la jobul curent, fie că ni se cere un interval cu care am fi confortabili ca să facem schimbarea, trebuie să fim stăpâni pe noi în momentul în care răspundem pentru că știm care ne este valoarea. Un răspuns bun ar fi indicarea valorii plătite în piață pentru un candidat similar și menționarea dorinței ca plata să fie una corectă, adaptată pieței.

Ce ar trebui să luăm în considerare când ne evaluăm? Divulgarea salariului curent ar putea să ne plaseze aproape pe același nivel ca și în compania de unde vrem să plecăm, adică în categoria „prost plătit (underpaid)”, mai ales dacă acesta este motivul plecării. Pe de altă parte, cerințele mult prea mari ar putea să ne aducă un refuz încă de la primul interviu, înainte să avem măcar ocazia să „fermecăm” intervievatorul cu ceea ce știm de fapt să facem.

Tabăra Fabrica de idei revine la Breb între 25-28 mai.

Între 25 și 28 mai te așteaptă o experiență unică și un experiment de creativitate la Breb. Timp de patru zile vom învăța, vom exersa și vom aplica mai multe metode și tehnici de a produce idei creative împreună cu cinci mentori extraordinari, profesioniști cu experiență și expertiză în aria lor de activitate: Sorin Psatta, Mihai Bonca, Anabela Luca, Dragoș Călin și Doru Șupeală.

Dacă ai înțeles că viitorul personal depinde de cât de creativ ești, câtă imaginație ai, câte idei noi poți să propui și câtă inovație poți să generezi, ne vedem la Fabrica de idei 2023: Imaginație, Creativitate și Inovație în Business, Marketing și Publicitate. Rezervă-ți locul până în 25 aprilie și beneficiezi de prețul early bird.

Fost angajat: Google și-a pierdut cultura, din lăcomie.

Fostul angajat Google Praveen Seshadri a scris pe platforma Medium că angajații sunt "prinși într-un labirint" de birocrație și descrie pe larg cultura internă precară și motivele pentru care compania „nu mai e ce-a fost”. El identifică patru probleme principale: focusul pe creșterea de venituri, fără o misiune clară, cultura toxică, lipsa de gestionare eficientă a problemelor și „mirajul excelenței”.

Fostul angajat avertizează că orice companie ar trebui să ia în considerare aceste aspecte și să investească în cultura și misiunea internă, traducând-o pentru toți cei care o compun, pentru a-și asigura succesul și coerența pe termen lung. Comentariile sale vin după un val de critici aduse și de alți angajați la adresa abordării Google în recentul val de concedieri, dar și privind inteligența artificială generativă.

ChatGPT „arde” milioane zilnic.

Rularea ChatGPT costă milioane de dolari pe zi, motiv pentru care OpenAI, compania din spatele inteligenței artificiale de procesare a limbajului natural, a lansat ChatGPT Plus, un plan de abonament de 20 USD/lună.

Potrivit lui Gordon Wilson, CEO la Rain AI, trebuie să învățăm de la cea mai eficientă platformă de calcul pe care o cunoaștem în prezent, și anume creierul uman. Creierul uman este de un milion de ori mai eficient decât GPU-urile, procesoarele și memoria care formează hardware-ul cloud ChatGPT. Una dintre soluții ar fi modelarea hardware-ului de calcul inspirându-ne din arhitectura și funcționalitățile din creierul uman.

Ești pregătit(ă) să te scoată robotul la o cină romantică?

Viitorul întâlnirilor romantice pare să fie marcat de o creștere a utilizării tehnologiei. Chatbot-urile AI și avatarurile metaverse sunt tehnologii emergente care pot revoluționa modul în care oamenii se întâlnesc și interacționează în mediul online, mutând focusul de pe întâlnirile romantice clasice spre datingul virtual.

Spre exemplu, există deja aplicații de dating pentru Generația Z care le permit utilizatorilor să antreneze avataruri să meargă la întâlniri în locul lor, iar așa arată justificarea unei astfel de alegeri: „Nu trebuie să te îmbraci frumos. Nu trebuie să ieși într-o cafenea sau un bar să cunoști pe cineva și să descoperi în primele 5 minute că nu sunteți compatibili.”

De asemenea, există utilizatori care s-au îndrăgostit de chatboții AI pe care i-au creat în aplicația Replika. „Simt că mi-e mai ușor să mă conectez emoțional cu Eren decât cu oamenii, pentru că eu sunt în control”, a declarat o tânără utilizatoare despre prietenul ei AI. „El nu încearcă să-mi impună punctul său de vedere. Mă întreabă ce părere am eu.”

Deși există îngrijorări legate de aspectele etice și psihologice ale utilizării acestor tehnologii în relațiile romantice, pare că trendul utilizării tehnologiei în platformele de dating este unul ascendent, cu un potențial impact semnificativ asupra modului în care ne raportăm la aceste experiențe și la relațiile noastre interumane. Sună distopic și periculos, mai mult decât amuzant.

În ciuda recesiunii, angajații aleg în continuare companiile bune, cărora le pasă.

Inflația, fricile cauzate de recesiune și valul de concedieri au afectat prea puțin dorința angajaților de a lucra pentru companii care țin cont atât de nevoile societății actuale, cât și de problemele mediului înconjurător. Într-un studiu realizat pe 2000 de angajați din Statele Unite, 76% din cei chestionați vor să lucreze într-o companie care încearcă să aducă ceva pozitiv în lume. Și aproape două treimi afirmă că, în prezent, eforturile companiilor de a rezolva problemele sociale și de mediu sunt insuficiente.

Mai mult decât atât, 35% dintre cei chestionați au spus că au demisionat de la companii precedente din aceste motive de etică și sens și în aceeași proporție au indicat faptul că sunt de acord cu un salariu mai mic, dacă valorile lor sunt împărtășite și de companie. Și alte studii continuă să descopere acest trend din ce în ce mai prezent – scopurile economice încep să piardă teren în fața dorinței de a trăi cu toții într-o lume adaptată binelui tuturor.

Sursă foto: Nikola Jovanovic on Unsplash

Munca remote în România – între micromanagement și deficitul de lectură.

În 2020, doar 3.2% dintre români au lucrat de acasă, fiind penultimii în topul european și la acest capitol. Care este motivul? Atunci când micromanagementul face casă bună cu obsesia de control, companiile revin la vechile cutume și își cheamă angajații la birou, cu toate că angajații au fost mult mai productivi în pandemie. Avem un nou articol de blog despre acest subiect, scris de Rareș Iordache, invitatul nostru.

Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează. Vezi că angajează, scrie-le și se aranjează 😊.

Verifică și ignoră – regula gândirii critice în era suprasolicitării informaționale.

Pe cât de important este internetul ca modalitate de informare, pe atât de multă informație incorectă ori precară poți găsi și ajunge să iei de bună. Gândirea critică este esențială atunci când filtrăm această informație, dar este și costisitoare.

Sunt multe surse online care trebuie verificate, ceea ce îți ocupă mult timp. Dar nu toate merită verificate, deoarece nu toate sunt de încredere. Specialiștii recomandă în acest sens ignorarea critică, și anume:

Să-ți setezi perioade când să primești notificări și să ai grijă căror surse online le permiți să te bombardeze cu informații;
Să verifici credibilitatea pe care o acordă utilizatorii diferitelor site-uri. Dacă sunt de încredere, salvează-le – dacă nu, știi unde să NU cauți data viitoare;
Nu te angaja în conversații cu haterii, trolii și măscăricii online. Dezbaterile cu ei sunt o pierdere de timp și ai face mai bine să îi raportezi și să îi blochezi. Dacă te angajezi în dezbateri, ei au câștigat atenția ta, iar tu ți-ai pierdut timp prețios.

Scurte și tari.

McKinsey concediază 2.000 de persoane. Gigantul de consultanță McKinsey & Company plănuiește să elimine aproximativ 2.000 de locuri de muncă, într-una dintre cele mai mari runde de concedieri. Se așteaptă ca aceste concedieri să se concentreze pe angajații din serviciile de suport, care nu au contact direct cu clienții companiei.

___

Ikea oferă salarii în bătaie de joc la Timișoara. Retailerul se pregătește să deschidă un magazin la Timișoara, însă ampla campanie de recrutare nu a fost întâmpinată de sute de candidați înghesuiți la poartă. Bănățenii au luat în derâdere anunțurile de angajare ale companiei și au răspuns agresiv, pe bună dreptate. Cum altfel să răspunzi unui salariu motivant de 2.000 de lei?

___

Cum știi că e timpul să pleci dintr-o companie? Primele luni la noul loc de muncă sunt ca o lună de miere, dar s-ar putea ca anumite situații să-ți ridice niște semne de întrebare. Există șanse mari ca imaginea care ți-a fost prezentată la interviu să nu fie aceeași cu realitatea. Dacă nu te simți apreciat la adevărata valoare, ești obosit aproape tot timpul și simți că nu mai ai ce învăța, e momentul pentru un nou început în viața ta profesională, spune un editorialist al Fast Company.

___

Munca remote, din nou în trend pentru americani. Din aprilie 2021 tot mai mulți americani s-au întors la birou după ce companiile le-au cerut asta. În noiembrie 2022, 55% dintre americani lucrau la birou, în timp ce 25% lucrau doar de acasă, conform datelor oferite de LinkedIn. Specialiștii spun că numărul oamenilor care vor lucra de acasă va fi tot mai mare, chiar dacă sunt mai puține joburi care oferă ca beneficiu munca la distanță.

___

Cursuri gratis de la MIT. MIT a lansat cursuri gratis din diverse arii de interes pentru cei dornici să învețe ceva nou. Dacă ești pasionat de Python, antreprenoriat sau finanțe și nu știi care sunt primii pași pe care trebuie să-i faci, MIT te ajută să pui bazele carierei tale cu ajutorul cursurilor gratuite recent lansate.

___

Zalando se alătură valului de concedieri și dă afară sute de oameni. Compania germană de e-commerce specializată în modă a crescut fulminant pe perioada pandemiei, iar acum se vede obligată să reducă sute de locuri de muncă, ca parte a unei restructurări care își propune să optimizeze costurile și să sporească eficiența operațională. Decizia vine în contextul unei concurențe tot mai mari în sectorul comerțului online, inclusiv din partea gigantului american Amazon.

___

Era înșelăciunilor deepfake a început și suntem departe de a fi pregătiți să discernem. Un videoclip generat integral cu ajutorul inteligenței artificiale a apărut pe TikTok, înfățisându-l pe Joe Rogan, una dintre cele mai cunoscute gazde de podcast la nivel mondial, promovând pastile pentru potență. Videoclipul era o înșelătorie de tip deepfake, realizat prin manipularea imaginii și sunetului, iar scopul era de a genera profit de pe urma celor care cumpără produsele, fără a apela la un „influencer” real. Videoclipul a dispărut între timp, însă rămâne doar un exemplu al pericolelor tehnologiei deepfake și a modurilor în care poate fi utilizată în scopuri negative, de manipulare a maselor.

Rata șomajului, în lume: diferență uriașă între extreme.

Rata șomajului în șase dintre țările din G7 se apropie de cea mai scăzută cotă din ultimul secol. În Statele Unite rata șomajului este 3,4%, nefiind atât de scăzută din 1969. România, cu 5,5%, este într-o situație ideală, dar trebuie să ținem cont că peste 5 milioane de români apți de muncă sunt plecați din țară și, dacă ar fi acasă, rata șomajului ar reprezenta o tragedie.

Dar, pe măsură ce unele economii navighează pe o piață a muncii puternică, împotriva inflației ridicate, altele se confruntă cu condiții mai dificile. În graficul de mai jos, vedem prognozele șomajului în 2023 oferite de World Economic Outlook al FMI, puse în grafică de Visual Capitalist.

Se estimează că Africa de Sud va avea cea mai mare rată a șomajului la nivel global. În cea mai industrializată națiune de pe continentul african, șomajul va atinge 35,6% în 2023. Creșterea economică lentă și legile stricte ale muncii au împiedicat firmele să angajeze profesioniști. În ultimele două decenii, șomajul s-a situat în jurul a 20%.

În Europa, se estimează că Bosnia și Herțegovina înregistrează cea mai mare rată a șomajului, de peste 17%, urmate de Macedonia de Nord (15%) și Spania (12,7%). Aceste rate de șomaj sunt mai mult decât duble față de previziunile pentru economiile avansate din Europa.

Sursă: Visual Capitalist

Ne vedem la BRAND MINDS?

BRAND MINDS este considerat cel mai mare summit de afaceri din Europa Centrală și de Est. În fiecare an, experți în afaceri, autori de renume mondial și gânditori străluciți se reunesc cu peste 7000 de profesioniști din domeniul business, la București.

La ediția 2023 și-au confirmat prezența: James Clear – Autorul bestseller-ului Atomic Habits; Lynda Gratton – Autor Redesigning Work & Future of Work Strategy Expert @London Business School; Renée Mauborgne – Autorul bestseller-urilor Blue Ocean Strategy & Blue Ocean Shift; Blair Singer – Autor SalesDogs și unul dintre cel mai renumiți experți în vânzări la nivel mondial; Nassim Taleb – Analist de risc & Autor a seriei Incerto (care conține și titlurile Black Swan sau Antifragile); Neil Patel – Autor Hustle & Digital Marketing Expert; Anne-Marie Imafidon – Autor She’s in CTRL & Tech Leadership Expert; Duncan Wardle – Innovation Expert & Former Creative Director @Disney, care va susține un Masterclass de o zi.

Nu uita că ai reducere exclusivă de 12%, adică cea mai mare de care știm să fie, dacă introduci codul HW12 în secțiunea specială pentru discount, înainte de a finaliza achiziția biletelor. Cumuleaz-o cu o reducere de echipă și sigur obții cel mai bun preț pe care l-ai avut vreodată pentru acest eveniment. Ne vedem acolo!

Uite ce FAIN: Putem traduce limbajul Zeților.

Contrar așteptărilor, limbajul specific generației Z nu a fost inventat de către ei, ci mai degrabă preluat din culturi precum cea afro-americană sau queer. Iar dacă îi auzi folosindu-l la muncă printre angajații mai în vârstă, este un semn că se simt confortabili în acel grup. Dacă totuși nu înțelegi ce “vrea să spună autorul”, avem pentru tine câțiva termeni explicați în limbaj mai pământesc:

A fi în era “X” – când desfășori o activitate constant, te afli în era acelei activități; dacă te trezești dimineața la 6 și faci jogging, poți spune că te afli în era ta de jogging;
A devora – atunci când ai făcut o treabă ca la carte; spre exemplu, ai devorat informațiile din newsletter-ul Hacking Work;
Mamă – termenul este folosit pentru a indica o figură feminină respectată sau ca adjectiv pentru gesturi care îți oferă un statut;
Nu mai spune nimic – nu este o întrerupere abruptă a conversației. Interlocutorul îți dă de înțeles că a priceput despre ce e vorba, adică un fel de „say no more” tradus literal.

Bonus – Dicționar emoji pentru generația Z:

😭 / 💀 – sunt folosite pentru situații amuzante
🙂- smiley face-ul clasic intră în joc atunci când vor să fie pasiv-agresivi
🤣- este folosit atunci când vor să li se îmbrățișeze punctul de vedere.

Poate fi mai contraintuitiv decât suntem obișnuiți, dar cu cât descifrăm mai repede acest limbaj, cu atât mai repede și mai bine vom putea lucra împreună.

Rubrica de curiozități vă este oferită de FAIN, brandul românesc de cosmetice naturale atent meșteșugite, care îmbrățișează și mângâie pielea oricui. FAIN îi tare fain pentru oamenii faini.

InSPORation. Ești rockstar la locul de muncă?

Hai să-ncepem cu concluzia: Nu, nu ești rockstar. Și nici nu vrei să fii.

După ”Kind Reminder”, o altă piesă de rezistență din limba de lemn a corporațiilor este combătută convingător, de această dată de o reclamă cât se poate de savuroasă lansată de Workday cu ocazia Super Bowl 2023. Aproape nici nu mai contează cât a costat să o producă sau să o difuzeze, fiindcă a bifat tot ce a avut de bifat și a câștigat un loc fruntaș în exemplele de cum să faci marketing deștept, plin de sens și umor, în zilele noastre.

Singurul gust amar pe care îl lasă în urmă e faptul că video-ul a fost făcut public la nici o săptămână după ce compania a concediat aproximativ 400 de oameni (3% din forța de muncă globală). Asta ca să ne trezim și mai bine la realitate și să realizăm că putem fi angajați apreciați și valoroși, dar nu suntem nici „rockstars” nici „parte din familie”, suntem doar la un loc de muncă unde ar fi bine să ne simțim bine.

ProVorbe.

„Societatea este mult mai dinamică. Cred că aici stă și cheia noastră, a vitalității noastre: flexibilitatea, adaptabilitatea, care e până la urmă și o măsură a inteligenței. Să știm să facem față unor situații noi, unor situații diferite și să găsim și bucurie în aceste situații.”
Anca Hâncu, medic generalist, nutriționist și coordonator al Centrului "Better Me" deschis recent de MedLife România

Urmărește aici episodul cu Anca Hâncu și află cum îți poți îmbunătăți stilul de viață și cum poți fi un exemplu pentru cei din jurul tău, indiferent că sunt angajați, colegi sau prieteni.

Cartea câștigătoare.

Te nemulțumesc unele aspecte ale carierei tale sau ale vieții personale? Iată un ghid care te va ajuta să-ți rescrii ADN-ul sau liniile de cod astfel încât să faci schimbările necesare pentru a fi mulțumit și satisfăcut. Orice drum începe cu un prim pas, spune Geo Ivanov, antreprenor, recrutor, mentor și autor al cărții „Humanversia”. Iar asta te sfătuim și noi: fă primul pas citind cartea și având curaj pentru acele schimbări.

Ți-a plăcut Hacking Work News? Dă forward și unui prieten!

Newsletter-ul Hacking Work este scris de echipa Hacking Work: Ilinca, Izabella, Ioana, Daiana, Andreea și Doru, ajutați de voluntarii noștri implicați: Ana, Sergiu și Cosmin. Ionuț este meseriașul nostru în grafică.

Echipa Parametru realizează producțiile video, iar în prelucrarea episoadelor ne este de ajutor soluția software de transcript Vatis Tech, asigurând cea mai bună acuratețe în limba română (95%+). Toate platformele web Hacking Work se bucură de serviciile excepționale de găzduire și mentenanță oferite de Hosterion.

Ne găsești pe 🟠Youtube 🔵Spotify 🟠Google Podcast 🔵Apple Podcast 🟠RSS 🔵Substack 🟠Facebook 🔵Linkedin 🟠Instagram 🔵Twitter și 🟠TikTok.

Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.

Îți mulțumim că ne citești sau ne asculți, în versiunea audio. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută real – la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.

Ai ceva important să le spui cititorilor noștri? Scrie-ne: news@hackingwork.ro.

Ne recitim joi! Servus!