#47: Ce faci dacă ai interviu cu un robot? Epidemie de stres, frică și depresie ca urmare a concedierilor; Salariile transparente au și efecte perverse, iar diplomele au tot mai puțină relevanță.
Bonus: Sărbătorim Live pe Youtube 1 an de Hacking Work - joi seară; Efectul AI: mor și apar profesii și crește prăpastia din societate; Tot mai multe femei abandonează joburile inflexibile.
Servus! Ediția 47 e aici, mulțumim dacă o trimiți și colegilor și prietenilor tăi.
Nu uita, mâine apare și versiunea audio. Să îți fie de folos!
Urmările concedierilor: pandemie de stres, frică și depresie.
Stresul, teama și o sumedenie de alți demoni torturează angajații și persoanele concediate în fiecare zi. Companiile tech au concediat deja peste 76.000 de oameni de la începutul lui 2023 până azi, mai mult de jumătate din numărul disponibilizărilor totale din 2022. Cei din finanțe au început și ei să taie în carne vie, urmați de restul industriilor. E un peisaj dezolant, dar care sperăm că nu te afectează la fel ca pe victimele concedierilor sau ca pe supraviețuitorii lor.
Cu greu, studiile încearcă să exprime asta în numere și date. Astfel aflăm că stresul, lipsa satisfacției pentru toate aspectele vieții și problemele mentale lovesc mult mai dur persoanele neangajate. Riscul de îmbolnăvire crește semnificativ, cu 83%, în primele 15-18 luni după concediere.
Dar cel mai dureros lucru pentru foștii angajați e că au avut încredere în promisiunea managementului că, în schimbul muncii, loialității lor și a profitului pe care îl generează, aceștia îi vor păstra în siguranță. Iar încălcarea evidentă a acestei promisiuni îi face reticenți cu privire la orice fel de angajator.
De partea cealaltă a baricadei, supraviețuitorii care asistă la concedierile colegilor trăiesc cu întrebarea: “Eu când urmez?” - mai precis, o treime din participanții unui studiu global au această frică.
Iar o categorie afectată special sunt angajații remote care nu sunt (deocamdată) concediați. În multe situații deja se confruntau cu singurătatea și izolarea, însă acum au sentimentul că trebuie să care compania în spate de unii singuri.
Pentru a avea grijă de cei care lucrează la distanță, angajatorii sunt sfătuiți să le ofere oportunități de dezvoltare, flexibilitate în modul de lucru și posibilitatea de a se întâlni măcar la evenimente virtuale, dacă nu fizice - cu mențiunea că nu, o ședință de o oră nu e considerată un astfel de eveniment.
Sursă foto: DCstudio on Freepik
Efectul AI: elimină joburi, creează noi profesii, dar mai ales crește inegalitatea socială.
Apariția ChatGPT aduce aminte de situații cu care omenirea s-a confruntat în timpul Revoluției Industriale, când a apărut automatizarea. Fie că e vorba de benzile de producție sau de inteligența artificială, noile tehnologii creează noi locuri de muncă, pe de-o parte, reducându-le masiv în alte domenii – și cresc totodată prăpastia de inegalitate între ariile de expertiză profesională.
Spre exemplu, pot apărea noi oportunități pentru ingineri, pentru oameni din sectorul de producție, cât și pentru unii dintre manageri, în detrimentul celor care activează în call-center-uri, funcționarilor, operatorilor și a unor nivele din zonele mediane de management. Practic, cei cu mai puțină educație sau cu educație precară ori învechită vor avea și mai puține șanse de a se adapta la noile cerințe din piața muncii.
Cum răspund companiile la reducerea bruscă a nevoii pentru unele specializări profesionale? Juliet Schor, o economistă de la Boston College, sfătuiește companiile să ia în considerare mai degrabă reducerea timpului de lucru, săptămâna cu 3 sau 4 zile lucrătoare, în detrimentul concedierii, care ar afecta reputația și cultura companiilor și ar duce la valori alarmante ale numărului de șomeri, adâncind astfel gradul de inegalitate de avere deja existent.
O soluție asupra căreia experții par a se pune de acord este să încercăm să ne adaptăm pe noi înșine și, totodată, lumea, la noile oportunități create de inteligența artificială, luând în considerare nevoile reale ale societății actuale. Educația și dobândirea practică de noi competențe, prin actualizare constată sunt răspunsul corect pentru creșterea valorii profesionale și a șanselor la o viață mai prosperă.
Sursa foto: iStock
Acum poți asculta newsletter-ul.
Dacă nu ai timp să citești, află că poți asculta această ediție în timp ce faci sport, te plimbi sau te îndrepți spre casă de la muncă. Newsletter-ul audio este disponibil pe Youtube, Spotify sau Apple Podcasts.
Hacking Work face un an și primul Live pe Youtube.
Punem la cale o ediție specială a podcastului Hacking Work pentru joi, 23 februarie, ora 18.00, live pe YouTube, în care vom răspunde tuturor întrebărilor și curiozităților voastre.
Ce să faci ca să nu pierzi ediția specială? Mergi pe canalul nostru de Youtube, te abonezi și bifezi să te notifice, ca să nu pierzi evenimentul LIVE, iar joi, 23 februarie, de la ora 18.00, intri la întâlnirea cu noi, în prima ediție de Hacking Work Live.
Nu uita să pregătești întrebări, idei, sugestii, orice vrei să ne spui sau să ne întrebi, poți să ne trimiți deja pe news@hackingwork.ro
Ne vedeeeem jooooi :)
Mai mult, pregătim încă o ediție specială în 2 martie, cu un invitat surpriză care a apărut și în sezonul 1 al podcastului. De crezi că intuiești despre cine e vorba, scrie-ne în comentarii.
Ești pregătit să-ți ia interviul de angajare un robot?
În timpul pandemiei, multe procese de management s-au mutat online și chiar dacă în prezent lucrurile par să revină pe făgașul normal, departamentele de resurse umane apelează din ce în ce mai mult la automatizarea operațiunilor și chiar și a interviurilor, unele dintre ele bazându-se chiar pe inteligența artificială (AI) pentru a lua decizii. Acest lucru a schimbat pentru totdeauna experiența persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și nu întotdeauna în bine.
Astăzi, tinerii aflați în căutarea unui loc de muncă pot avea prima interacțiune, la primul lor interviu, cu un robot software, nu cu un om. În cadrul unuia dintre astfel de interviuri video automate (AVI), un HașeRobot pune câteva întrebări predefinite, oferind candidatului o fereastră scurtă de timp pentru a răspunde.
Cum te poți pregăti pentru aceste interviuri – mai ales când intervievatorul tău este un ecran? Un prim pas este înțelegerea tipului de interviu video automat pe care îl vei avea de susținut. De asemenea, este important să mergi pe premisa că tehnologia este departe de a fi perfectă sau imparțială, motiv pentru care este important să fii cât mai uman posibil - chiar și atunci când te simți incomod.
Femeile continuă să abandoneze joburile care nu țin cont de nevoile lor sociale.
Femeile părăsesc în masă joburile pe care le au, din cauză că nu le oferă suficientă flexibilitate și rămân în continuare într-o minoritate evidentă când analizăm proporțiile de gen în management: doar 1 din 4 lideri C-level sunt femei și 1 din 20 sunt femei de culoare, potrivit raportului McKinsey 2022 Women in the Workplace.
Femeile, în special, așteaptă mai mult decât primesc de la locul de muncă și pleacă din companii pentru a obține aceste lucruri. Absențele la locul de muncă din motive de îngrijire a copiilor au crescut la un nivel record în octombrie 2022, creând provocări atât pentru angajați, cât și pentru angajatori.
Deciziile de a părăsi firmele sunt determinate de inflexibilitatea angajatorilor și de lipsa opțiunilor care să permită îmbinarea responsabilităților familiale cu profesia. Atunci când angajatorii refuză să țină cont de factorii sociali care îi influențează pe angajați, le transmit că nevoile lor nu sunt importante, ci doar munca și productivitatea lor contează.
Studiile arată că îmbunătățirea factorilor sociali influențează pozitiv sănătatea și sporește bunăstarea socială. 77% dintre angajați se așteaptă ca angajatorul lor să creeze un mediu de lucru sănătos (68%), să implementeze politicile de sănătate (66%), să ofere stimulente și informații privind sănătatea (62%) și/sau să ofere sprijin pentru sănătatea mintală și prevenirea epuizării (47%).
Sursă foto: Freepik
Managerii blocați în trecut: ”De ce să îmbunătățim dacă totul merge bine?”
Asta este mentalitatea multor lideri de organizații. Deși compania are o cultură putredă sau depășită, liderii nu doresc schimbarea, pretinzând că în organizația pe care o conduc totul merge strună. De ce este necesară transformarea și îmbunătățirea continuă a culturii organizaționale și de ce eșuează această transformare?
Mihai Chiratcu a scris un articol de blog despre acest subiect, citește-l aici.
Transparența salariilor nu e ușor de aplicat și are și efecte perverse.
Chiar dacă salariile sunt încă un subiect tabu în aproape toate companiile, acestea încep să primească din ce în ce mai multe cereri de a fi transparente în ceea ce privește evaluarea și plata angajaților.
Studiile au arătat că echitatea salarială reduce inegalitatea cauzată de gen, etnie, orientare sexuală, eliminând-o în totalitate în unele cazuri, spune un articol de analiză din Harvard Business Review. Pe de altă parte, o uniformizare pe nivele de performanță a salariilor ar restrânge limitele în care angajații pot negocia - lucru care cel mai probabil ar duce la o scădere a performanțelor.
O altă situație demnă de luat în considerare într-o piață cu salariile la vedere e că performerii de top ar putea alege companiile unde calitățile lor sunt cel mai bine valorificate financiar, neluând în considerare plusul pe care pot să îl aducă în societate și beneficiile non-financiare oferite de angajatori.
Similar, angajații s-ar putea focusa pe unele valori promovate de companie doar pentru a obține salarii mai mari, ignorând astfel alte aptitudini care ar putea fi vitale atât pentru companie cât și pentru cariera lor. Transparența salarială trebuie văzută ca o unealtă în amalgamul de schimbări menite să rezolve problemele cu care se confruntă societatea actuală și trebuie adaptată ca atare la nevoile acesteia, consideră analiștii HBR.
Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife:
Nou job în trend: Employee Experience Manager.
Într-o perioadă în care presiunea financiară corporativă și disponibilizările domină titlurile de primă pagină, managerul responsabil de experiența angajaților este foarte solicitat, ba chiar este unul dintre locurile de muncă cu cea mai rapidă creștere din SUA, conform LinkedIn.
Ce face un astfel de manager? Potrivit LinkedIn, rolul presupune supravegherea proceselor care „susțin angajamentul, bunăstarea și dezvoltarea angajaților în cadrul unei organizații”, inclusiv inițiative de formare și mentorat.
„Echilibrarea diferențelor culturale dintre oamenii din întreaga lume înseamnă într-adevăr, pentru noi, să spunem că, indiferent de unde vii, indiferent de ce este „normal” de unde ești, iată cum vrem să funcționeze această companie”, a declarat Kim Rohrer, managerul responsabil de experiența angajaților din cadrul platformei Oyster.
Compania pentru care lucrezi are un astfel de responsabil (chiar și dacă îl numește altfel)?
Mai au relevanță diplomele și atestatele tradiționale?
Unele persoane care își doresc un nou job - în special în roluri care necesită educație și formare profesională – caută modalități alternative de a dobândi competențele de care au nevoie. Concret, învață de pe Youtube sau Udemy, nu neapărat urmăresc să obțină o certificare, dar dovedesc practic că se pricep la cerințele respective dacă sunt testați.
În multe cazuri, această schimbare de atitudine se poate reduce pur și simplu la faptul că firmele își dau seama că angajații fără diplome (sau cu diplome în domenii diferite de cele așteptate) nu au neapărat performanțe mai slabe la locul de muncă.
Cu toate acestea, studiile tradiționale finalizate cu diplomă oferă în continuare competențe valoroase, cum ar fi gândirea critică și rezolvarea problemelor și pot fi aproape obligatorii pentru anumite joburi. Oamenii trebuie să ia în considerare propriile obiective profesionale și ofertele din piața muncii atunci când decid dacă să urmeze sau nu o formă de învățământ tradițională, spun analiștii de HR consultați de Forbes.
Sursă foto: MD Duran on Unsplash
Beneficiile psihologice ale navetei.
Mulți oameni consideră naveta ca fiind o corvoadă și o pierdere de timp. Însă naveta poate fi privită și drept o perioadă de tranzit care oferă posibilitatea de a lăsa în urmă task-urile de la job. În zilele cu naveta mai lungă decât media, oamenii au raportat niveluri mai ridicate de detașare psihologică de muncă și au fost mai relaxați. Cu toate acestea, în zilele în care naveta a fost mai stresantă decât de obicei, aceștia au raportat mai puțină detașare psihologică de muncă și mai puțină relaxare.
Atunci când au trecut la munca remote, multe persoane nu au mai beneficiat de contextul necesar pentru a se dezangaja mental de la locul de muncă, confruntându-se mai rapid cu epuizarea.
Mimăm diversitatea și incluziunea, iar asta ne costă performanța organizațiilor.
O mai mare diversitate este necesară la toate nivelurile de conducere, pentru a contracara practicile discriminatorii și a crește performanța în organizații, concluzionează un studiu întreprins de Universitatea din Sydney. Studiul publicat în jurnalul Sex Roles a inclus 256 de bărbați australieni (jumătate homosexuali și jumătate heterosexuali), cărora li s-a cerut să aleagă un bărbat gay care să reprezinte Sydney într-o campanie de turism simulat.
În urma vizionării unor videoclipuri cu actori de sex masculin care interpretau același scenariu în două moduri distincte – o livrare masculină și una care transmitea feminitate – participanților li s-a cerut să aleagă care candidat părea cel mai probabil să inspire admirație și să fie privit ca un lider. Iar rezultatul a fost clar: părtinirea masculină este prezentă atât în rândul bărbaților heterosexuali, cât și a celor gay, iar ambele eșantioane au ales manifestarea mai masculină drept câștigătoare.
Cercetătorii consideră acest rezultat ca fiind unul periculos, deoarece vorbește mai degrabă despre „ceea ce cred oamenii că i-ar dori societatea să fie”, și mult mai puțin despre ceea ce sunt cu adevărat, și poate avea un efect nedorit asupra multor clase de angajați care intră în categoria minorităților, raportează The Guardian.
Rezultatele acestui studiu subliniază necesitatea unei mai mari diversități în rolurile de conducere, la nivelul tuturor industriilor, și normalizarea diferențelor care duc adesea la progres. Acest lucru poate fi realizat doar prin schimbări culturale menite să regândească rolurile tradiționale de gen, să încurajeze indivizii – indiferent de identitatea de gen sau orientarea lor sexuală - și să îmbrățișeze toate aspectele individualității. Nu doar pe hârtie, ci și în realitate.
Un leadership axat pe diversitate poate ajuta profund o organizație în ceea ce privește creativitatea, rezolvarea problemelor și inovația. Cu toate acestea, de prea multe ori, calea este pavată cu intenții bune și cu acțiuni insuficiente, potrivit cercetătorului comportamental Naeema Pasha, autoarea cărții Futureproof Your Career. Pasha a concluzionat într-un interviu că organizațiile trebuie să schimbe accentul de pe defavorizarea oamenilor direct către răsturnarea sistemelor de defavorizare, pentru a progresa mai rapid în ceea ce privește obiectivele de diversitate și incluziune.
Sursă foto: Getty
Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează. Vezi că angajează, scrie-le și se aranjează 😊.
Scurte și tari.
Freelancing-ul ia avânt. Datele recente oferite de platforma Upwork arată că 60 de milioane de americani au desfășurat activități independente în ultimele 12 luni, ceea ce reprezintă 39% din forța de muncă din SUA - un record absolut.
"Ne confruntăm cu o schimbare tectonică, unică în viață, în ceea ce privește noțiunea de muncă, în care profesioniștii calificați regândesc ceea ce își doresc de la cariera lor și gravitează în jurul flexibilității, autonomiei și beneficiilor pe care le oferă freelancing-ul", a declarat Margaret Lilani, vicepreședinte al soluțiilor pentru talente la Upwork.
___
Lecție de leadership de la Sir Ken Robinson: e ok să recunoști că nu știi un răspuns sau nu te-ai gândit la o problemă. Deseori, cei aflați în poziții de conducere simt că trebuie să știe lucruri, să aibă răspunsuri, să cunoască totul. Dar adevăratul lider știe că nu este posibil să aibă toate răspunsurile și are curajul de a recunoaște asta în fața oamenilor. Ba mai mult, le cere lor părerea, îi ascultă și ține cont de ideile și opiniile lor pentru că este posibil ca ei să știe ceva ce tu nu știi sau să aibă o altă perspectivă. Nu este un eșec dacă nu cunoști răspunsurile la toate.
___
Târgul de Cariere revine la Cluj! Pe 15 și 16 martie 2023 la BT Arena Cluj te așteaptă un nou sezon de oportunități și evenimente. Pregătește-ți CV-ul, ia o doză de curaj și hai să găsești un loc de muncă fain și corect, exact la momentul potrivit. Notează-ți în calendar și hai să faci cunoștință cu zeci de angajatori din diverse domenii.
ChatGPT scrie mult prea bine ca să fii crezut :)
Candidații care nu au experiența necesară pentru a scrie CV-uri și scrisori de intenție perfecte apelează la ChatGPT pentru ajutor. Însă, ar trebui să aibă grijă să nu fie ”prea perfecte” pentru abilitățile pe care le dețin. Coach-ul de carieră Mandy a povestit pe Tiktok cum un candidat i-a trimis o scrisoare de intenție generată prin ChatGPT pe baza descrierii postului. Scrisoarea de intenție era un pic prea bună, așa că ea a devenit suspicioasă și a descoperit că persoana folosise AI-ul pentru a o scrie. Problema era însă în fișa postului, Mandy având nevoie chiar de un scriitor de CV-uri.
Uite ce FAIN: Limba maternă ocupă un loc special în creier, chiar dacă știi mai multe limbi.
Există mai multe studii despre persoanele ale căror capacități lingvistice sunt limitate, dar aproape niciun studiu despre cei cu abilități lingvistice avansate. Asta pentru că la nivel global există doar 1% poligloți (oameni care vorbesc mai mult de 5 limbi), astfel că e destul de greu să găsești suficienți participanți pentru un studiu. Dar Ev Fedorenko, neurocercetător la MIT (Institutul de Tehnologie din Massachusetts) a realizat un nou studiu împreună cu Saima Malik-Moraleda, studentă la Universitatea Harvard, care e și poliglotă.
La studiu au participat 25 de poligloți, dintre care 16 erau hiperpoligloți, iar unul dintre ei vorbea peste 50 de limbi diferite. Ei au folosit o tehnică de analiză cerebrală numită imagistică prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI), care măsoară fluxul sanguin din creier, pentru a identifica rețele neuronale care fac conexiuni lingvistice. Cei 25 de participanți au ascultat înregistrări audio din limba nativă, 3 limbi pe care le-au învățat mai târziu și 4 cu care nu sunt atât de familiari.
Cu cât limba era mai familiară, cu atât răspunsul creierului era mai mare, iar activitatea creierului era mai intensă, cu excepția momentului în care auzeau cuvinte în limba maternă. Se pare că avem nevoie de mult mai puține resurse și consumăm mai puțină energie atunci când cunoaștem foarte bine o limbă sau suntem experți într-un anumit domeniu. Cu cât învățăm mai repede, chiar de la vârste fragede, cu atât vom dobândi mai repede expertiză și vom depune mai puțin efort pentru a realiza anumite activități, iar munca depusă de creierul nostru va putea fi redirecționată eficient, în alte direcții.
Sursă foto: Rawpixel.com/ Freepik
Rubrica de curiozități științifice vă este oferită de FAIN, brandul românesc de cosmetice naturale atent meșteșugite, care îmbrățișează și mângâie pielea oricui.
FAIN îi tare fain pentru oamenii faini.
InSPORation: Cât la sută îți pasă de cauze caritabile?
Un raport realizat de Platforma Digitală pentru Îmbunătățirea Performanței Școlare arată că 42% dintre elevi sunt analfabeți funcțional. În România avem 13.285 de sate și majoritatea nu au biblioteci funcționale. Prin ultima campanie lansată, #BibliotecaPeRoți își propune să ajungă la și mai mulți copii din zonele rurale pentru a reduce analfabetismul funcțional, abandonul școlar, dar și pentru a-i ajuta să descopere lumea cărților și a-și dezvolta creativitatea.
Și nu trebuie să-ți pese de asta decât 3,5%. Altfel spus, poți ajuta prin redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit către #BibliotecaPeRoți. Găsești aici formularul pe care îl poți completa simplu și rapid. Și uită-te și la spot, că merită:
De ascultat: Resenteismul – un nou termen anti-muncă.
Ai simțit vreodată că îți urăști locul de muncă? Nu e o rușine să recunoști. Din contră, cercetările arată că jumătate dintre americani își urăsc locul de muncă atât de tare încât nu l-ar dori nici dușmanului. Acest fenomen are și un nume: RESENTEISM. Află din noul episod Hacking Work Radio când și de ce apare, dar și ce poți face dacă te afli în această situație.
ProVorbe.
„Sunt un lider foarte firesc și normal, un lider coechipier. De fapt, mă văd ca o rotiță din angrenaj, ca un enabler, mai mult facilitator. Nu te face nimeni lider dacă nu ai această dorință intrinsecă de a conduce, altminteri n-ai cum să fii un lider de succes și nici măcar un lider fericit.” – Mihaela Bîtu, CEO ING România
Urmărește episodul cu Mihaela Bîtu, lider empatic, coechipier, cu o puternică dorință intrinsecă de a conduce, aici.
Ți-a plăcut Hacking Work News? Dă forward și unui prieten!
Newsletter-ul Hacking Work este scris de echipa Hacking Work: Izabella, Ioana, Daiana, Andreea și Doru, ajutați de voluntarii noștri implicați: Ana, Sergiu și Cosmin. Ionuț este meseriașul nostru în grafică.
Echipa Parametru realizează producțiile video, iar în prelucrarea episoadelor ne este de ajutor soluția software de transcript Vatis Tech, asigurând cea mai bună acuratețe în limba română (95%+). Toate platformele web Hacking Work se bucură de serviciile excepționale de găzduire și mentenanță oferite de Hosterion.
Ne găsești pe 🟠Youtube 🔵Spotify 🟠Google Podcast 🔵Apple Podcast 🟠RSS 🔵Substack 🟠Facebook 🔵Linkedin 🟠Instagram 🔵Twitter și 🟠TikTok.
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Îți mulțumim că ne citești sau ne asculți, în versiunea audio. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută real – la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.
Ai ceva important să le spui cititorilor noștri? Scrie-ne: news@hackingwork.ro.
Ne recitim joi! Servus!