#45: Profesii și joburi în pericol - efectul ChatGPT; Resenteismul - forma explozivă a quiet quitting; Părinții angajați, îngrijorați de tot mai multe afecțiuni mintale la copii.

Bonus: Guvernul României habar nu are de profesorii care dau meditații elevilor și mărește artificial numărul angajaților; Generația Zet ia pauze de carieră ca să învețe; AI explicat de AI.

Feb 13, 2023

Servus! Ediția 45 a Hacking Work News e aici. Mâine apare și versiunea audio a acestei ediții. Mulțumim pentru susținere, încredere și interes!

Oare ChatGPT ar putea să te lase fără job? Vezi ce lucrezi, poate te-ngrijorezi.

De la lansarea sa în noiembrie anul trecut, ChatGPT ne-a demonstrat că poate fi mai puternic decât ne-am imaginat vreodată. Google a descoperit că, în teorie, robotul ar putea fi angajat ca programator entry-level, dacă ar fi intervievat de recrutori.

Iar angajații Amazon care l-au testat deja au spus că face „o treabă foarte bună” în gestionarea întrebărilor dificile primite de la clienți, că este „excelent” în realizarea documentelor de instruire și este „foarte pregătit” în a răspunde întrebărilor legate de strategia corporativă.

În acest context, îngrijorările multora dintre angajați devin tot mai justificate. Iată care sunt principalele domenii care ar putea fi curând acaparate de inteligența artificială:

Locuri de muncă în domeniu IT (programatori, analiști de calitate, ingineri software, analiști de date): Codarea și programarea sunt abilități solicitate, dar este posibil ca ChatGPT și instrumente similare AI să umple unele dintre golurile de talent din piață în viitorul apropiat. De fapt, tehnologiile avansate ar putea produce și verifica cod mai rapid decât oamenii, ceea ce înseamnă că munca poate fi finalizată în timp redus și cu costuri mici. Companii tech precum OpenAI, iau deja în considerare înlocuirea inginerilor software cu AI;
Joburi media (ads manager, creare de conținut, scriere tehnică, jurnalism): Industria media începe deja să experimenteze conținutul generat de inteligență artificială. Site-ul de știri CNET a folosit un instrument AI similar cu ChatGPT pentru a scrie zeci de articole – deși editorul a trebuit să emită o serie de corecții – iar BuzzFeed a anunțat că va folosi platforma ChatGPT pentru a genera noi forme de conținut;
Locuri de muncă în industria juridică (para-juriști, asistenți juridici): Locurile de muncă din industria juridică sunt responsabile pentru consumarea unor cantități mari de informații, sintetizarea și „reambalarea” într-un format cât mai ușor digerabil a celor învățate. Adică fix ce știu să facă aceste platforme;
Profesori: Profesorii nu ar mai trebui să fie îngrijorați doar de plagiate, ci și pentru siguranța propriului loc de muncă, potrivit lui Pengcheng Shi, decan asociat la departamentul de Calcul și Științe ale informațiilor de la Rochester Institute of Technology. ChatGPT „poate deja preda cu ușurință cursuri. Deși are erori și inexactități în ceea ce privește cunoștințele, acest lucru poate fi ușor îmbunătățit. Practic, trebuie doar să antrenezi ChatGPT”, a declarat acesta pentru The New York Post;
Analiști de cercetare de piață, Traderi, Contabili și finanțiști: La fel ca analiștii de cercetare de piață, traderii sau analiștii financiari, și alte locuri de muncă din domeniul finanțelor personale care necesită manipularea repetitivă și analiza rapidă a unor cantități semnificative de date numerice pot fi afectate de AI;
Designeri și graficieni: Sub influența directă a instrumentelor DALL-E sau Midjourney și a capabilităților tot mai impresionante pe care acestea le demonstrează, graficienii își pot vedea mare parte din muncă înlocuită de algoritmi;
Angajați în call-center și customer service: Un studiu din 2022 al companiei de cercetare tehnologică Gartner a prezis că chatbot-urile vor fi principalul canal de servicii pentru clienți pentru aproximativ 25% dintre companii până în 2027.

Cu toate astea, AI nu va putea automatiza pe deplin aceste locuri de muncă, deoarece fiecare dintre ele necesită un anumit grad de raționament uman, spontaneitate și imaginație pentru a înțelege ce dorește un client sau un angajator.

Va modifica însă, cu siguranță, o mulțime de procese de lucru și structuri organizaționale, pe care va trebui să le înțelegem și să ni le asumăm pentru a continua să activăm în domeniul nostru.

Treaba e simplă: dacă nu reușești să te împaci cu roboții AI și să integrezi eficient munca lor în munca ta, ești în pericol major de a deveni irelevant în plan profesional.

Un studiu al Universității din Oxford din 2013 prevedea că 47% din locurile de muncă din SUA ar putea fi eliminate de AI în următorii 20 de ani. Dacă am ajuns la situația de azi în doar 10 din acești ani, posibil ca cifrele să nu fie prea departe de adevăr.

Sursă foto: Getty

Acum poți asculta newsletter-ul.

Dacă nu ai timp să citești, află că poți asculta această ediție în timp ce faci sport, te plimbi sau te îndrepți spre casă de la muncă. Newsletter-ul audio este disponibil pe Youtube, Spotify sau Apple Podcasts.

Fenomen nou: Resenteismul - quiet quitting, next level.

În contextul economiei actuale, a concedierilor din mai multe sectoare și a temerilor privind recesiunea, oamenii nu mai demisionează deși sunt nemulțumiți la locul de muncă actual. Astfel, se conturează un nou fenomen numit resenteism care presupune să rămâi într-un loc de muncă nesatisfăcător din cauza lipsei unor opțiuni mai bune sau a fricii de șomaj sau nesiguranță.

Oamenii nu se abțin să-și manifeste apatia și frustrarea la locul de muncă, iar moralul la pământ poate duce la scăderea productivității întregii echipe. Ca să vezi, acest fenomen nu este o surpriză. Aproape jumătate dintre americani își urăsc atât de mult locul de muncă încât nu l-ar dori nici celui mai mare dușman al lor, conform unui studiu realizat de UKG. Sentimentul urii față de actualul job este accentuat de recesiunea economică, asociată cu creșterea costurilor vieții și prețurilor bunurilor de larg consum.

Sursă foto: Elisa Ventur on Unsplash

Angajații muncesc, când nu-i obligi să facă naveta.

Timpul economisit lucrând de acasă și evitând naveta la birou este redirecționat în cea mai mare parte spre creșterea productivității, arată un nou raport al Biroului Național de Cercetare Economică din Statele Unite (NBER). În medie, angajații economisesc 72 de minute în fiecare zi atunci când li se permite să lucreze de acasă și nu de la birou, iar acest timp economisit este cheltuit astfel: în medie, 40% merge suplimentar către sarcinile de muncă primare și secundare, 34% către odihnă și relaxare, iar 11% către îngrijirea copiilor sau a rudelor aflate în nevoie.

Cercetările Gartner au descoperit că beneficiile modelelor flexibile de muncă hibridă le depășesc pe celelalte, sporind gradul de loialitate a angajaților, care include intenția de a rămâne într-o companie, concentrarea, motivația și performanța - elemente-cheie care influențează direct rezultatele oricărei organizații.

Sursă foto: Adelin Preda on Unsplash

Penibil: ”Profesorii români nu oferă meditații elevilor lor”, spune ministerul educației.

Ministerul Educației nu deține date despre niciun profesor care ar fi făcut meditații contra cost cu elevii săi de la clasă, în ultimii 5 ani, și nici nu știe să fi fost vreun cadru didactic sancționat pentru așa ceva, potrivit unui răspuns dat de instituție la solicitarea Edupedu.ro. E important de știut că, în prezent, profesorilor le este interzis prin Codul de etică, aprobat prin ordin de ministru, să facă meditații cu elevii de la clasă, „având obligaţia de diligenţă să depună eforturi pentru atingerea competenţelor necesare de către fiecare elev, prin activitatea la clasă şi prin programele de învăţare remedială.”

Ministerul a fost întrebat și: „câte cazuri de profesori care au făcut meditații contra cost cu elevii de la clasă au fost semnalate în perioada 2018-2022?” și „ce sancțiuni au fost aplicate acestor profesori?”. Răspunsul a fost: „Ministerul Educației nu deține datele solicitate.”

Cum la noi „fenta” e sport național, ar putea imediat să fie încadrată și ca materie pentru Bacalaureat sau, de ce nu, inclusă în olimpiadele școlare. Ministerul oricum nu ar afla nimic. Punem pariu că ANAF și Ministerul Educației nu știu nimic nici despre un cuplu de profesori din Sibiu (fizică și engleză), care a adunat o avere imobiliară uriașă (parțial ilegală), tot din meditații.

Scamatoriile lui Ciucă: 300.000 de noi angajaţi, în ianuarie 2023 în România.

Acest rezultat fantastic nu a fost înregistrat deoarece țara noastră ar fi devenit brusc foarte atractivă sau potentă financiar, ci fiindcă proprietarii de IMM-uri s-au simțit constrânși de schimbarea modului de impozitare, impusă de guvernul României. Această creștere a numărului de angajați nu este un semn al progresului economic, așa cum se laudă guvernanții, ci un efect al unei legislații fiscale tot mai agresive, care de fapt alungă investitorii și antreprenorii.

Condiţionarea taxării cu 1% pe cifra de afaceri, realizată pe baza existenței a minim un angajat pe statul de plată, a determinat microîntreprinderile să înroleze câte un angajat, în majoritatea cazurilor fiind vorba chiar de proprietarul firmei. Numărul angajaţilor din microîntreprinderi a crescut astfel de la 1,10 milioane în ianuarie 2022 la 1,41 milioane în ianuarie 2023, după cum arată datele de la Inspecţia Muncii, citate de Ziarul Financiar.

Sursă foto: Xavi Cabrera on Unsplash

O nouă provocare pentru părinți: sănătatea mintală a copiilor.

Aproximativ 40% dintre părinții din SUA cu copii mai mici de 18 ani spun că sunt foarte îngrijorați de faptul că copiii lor s-ar putea lupta cu anxietatea sau depresia la un moment dat. Cercetările sugerează că ratele de depresie și anxietate ale copiilor s-au dublat de la începutul pandemiei până azi.

Între timp, un sondaj de anul trecut realizat de Nationwide Children's Hospital a constatat că mai mult de jumătate dintre părinții care lucrează au spus că au lipsit de la serviciu cel puțin o dată pe lună și/sau le-au fost întrerupte zilele de lucru pentru urgențe ce țin de sănătatea mintală a copiilor.

Părinții care lucrează astăzi sunt supuși unei presiuni enorme, între cerințele tot mai complexe ale activității profesionale și nevoile de relaționare și susținere ale celor mici. Distanța dintre membrii familiilor crește, există tot mai puțin timp și tot mai puțină energie disponibile pentru părinți, pentru a le investi într-o relație umană intensă, profundă și completă cu copiii lor, departe de influența toxică a dispozitivelor electronice și a bombardamentului de informație digitală.

Depinde de angajatori, spun experții, să îi ajute pe părinții care lucrează să își gestioneze prioritățile și să ofere flexibilitate pentru a face față acestei realități descurajante.

„Părinții au experimentat întotdeauna interferențe psihologice în timpul zilelor lor de lucru, dar acum este mai greu, deoarece așteptările față de ei sunt mult mai mari”, spune Stew Friedman, profesor emerit la The Wharton School și expert în integrarea vieții profesionale și personale.

Sursa foto: Drazen Zigic on Freepik

Zeții - Generația Net, imunitate la sindromul impostorului?

Generația Z, altfel spus, cei născuți între 1997 și 2012, au mai puține șanse de a suferi de sindromul impostorului decât alte generații, fiindcă tinerii au în sânge obiceiul de a căuta imediat informații online despre subiectele pe care nu le stăpânesc. Această generație nu își poate imagina lumea fără internet și rețele sociale, ceea ce le permite să cerceteze orice își propun în doar câteva minute. "Atunci când ești înarmat cu informații, ești în general mai încrezător. Nu te simți ca un impostor pentru că știi despre ce vorbești.", spune Corey Seemiller, profesor la Wright State University.

Ca nativi digital, tinerii înțeleg corect crearea de conținut și brandingul personal pe rețelele sociale. Potrivit unor sondaje recente, aproape două treimi dintre americanii din generația Z au început sau intenționează să înceapă propria afacere, iar aproape jumătate dintre ei au mai mult de o activitate secundară. 54% dintre membrii Generației Z petrec cel puțin patru ore pe zi pe rețelele sociale, iar 38% din ei, chiar mai mult de-atât, YouTube fiind cea mai utilizată platformă socială, iar Instagram ocupând locul al doilea.

Sursă foto: engin akyurt on Unsplash

Un nou trend: Zeții folosesc ”pauza de carieră” pentru a învăța informal.

Generația Z conduce detașat tendința de "cariere cu pauze", unde angajații iau o pauză de la muncă pentru a călători, a se dedica intereselor personale sau a dobândi noi abilități. Aproape jumătate (47%) dintre membrii generației Z din Marea Britanie și-au luat o astfel de pauză de șase luni sau mai mult, iar cei cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani au avut de patru ori mai multe șanse de a o folosi pentru a călători, comparativ cu angajații cu vârsta cuprinsă între 45 și 54 de ani. Conform unui studiu recent, 67% dintre membrii generației Z susțin că au dobândit noi abilități sau și-au îmbunătățit competențele și cunoștințele în perioada în care au lipsit de la muncă.

Cu toate acestea, studiul avertizează și asupra faptului că luarea unei pauze de la muncă ar putea avea impact negativ asupra dezvoltării carierei și a asigurării unui venit pe termen lung. Studiul sugerează că organizațiile trebuie să ofere sprijin și resurse pentru a ajuta angajații să-și împlinească obiectivele personale și profesionale, ca să nu mai fie nevoiți să se oprească din muncă pentru a călători și învăța. Acest lucru nu numai că va fi încurajator pentru angajați, dar va face bine și companiilor, în ceea ce privește păstrarea talentelor valoroase. Companiile vor obține un important avantaj competitiv dacă le vor oferi angajaților oportunități flexibile pentru a avea echilibru între viața personală și activitatea profesională.

Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează. Vezi că angajează, scrie-le și se aranjează 😊.

Scurte și tari.

Internii români vor primi mai mulți bani. Începând din acest an, salariul minim brut pe ţară a crescut la 3.000 de lei, astfel cei care vor efectua un internship vor primi mai mulţi bani, conform legii care stipulează ca valoarea indemnizaţiei pentru internship să fie ”egală cu cel puţin 50% din salariul de bază minim brut pe ţară”. Astfel, din acest an, plata garantată pentru internship este de 1.500 de lei, faţă de 1.275 de lei, cât era anul trecut când salariul de bază minim brut era de 2.550 de lei.

___

Disney concediază 7.000 de angajați, pentru a economisi bani. Numărul celor disponibilizați reprezintă aproximativ 3.6% din forța de muncă globală a Disney, iar decizia vine în contextul concurenței crescute și a dificultăților economice. CEO-ul Bob Iger a prezentat investitorilor planul de reducere a costurilor în raport cu rezultatele financiare trimestriale al companiei, în care venitul net al Disney a fost de 1.28 miliarde de dolari, sub estimările de 1.43 miliarde de dolari ale analiștilor.

___

Căsnicia nu mai e o prioritate pentru români. Doar jumătate dintre români sunt căsătoriți, conform celor mai noi date ale recensământului efectuat la nivel național. În timp ce rata divorțurilor este ridicată în întreaga țară, în București 15% din populație a trecut deja printr-un divorț. În paralel, natalitatea înregistrează scăderi constante, sporul demografic al României fiind pe un trend negativ de câteva decenii.

___

Marea Demisioneală devine Marele Regret. 8 din 10 angajați care și-au dat demisia regretă decizia de a pleca din organizațiile în care erau. Conform unui studiu realizat de Paychex, angajații demisionari s-au confruntat cu probleme ale sănătății mentale, cu un dezechilibru între viața profesională și cea personală. De asemenea, relațiile de la locul de muncă au fost afectate, iar foarte mulți dintre cei care au plecat duc dorul colegilor lor vechi.

___

Polonezii migranți revin acasă și atrag investiții. Polonezii care au plecat să studieze sau să lucreze în Marea Britanie sau peste ocean se întorc acasă. Cei care lucrează în sectorul IT au declarat pentru Euronews că acum au și în țara lor tot mai multe oportunități, iar diferențele salariale sunt minore față de ce obțin în diaspora. În plus, au timp pentru familie și hobby-uri. Astfel, Polonia devine o mină de aur pentru investitori pentru că are oameni educați, cu experiență în țările din Vest și talente în sectorul IT&Tech. Polonia ocupă locul 4 în Europa în ceea ce privește absolvenții STEM (studii ”reale” - Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică) și numărul 1 la numărul de femei care au absolvit o facultate din domeniul științei și tehnologiei.

#Știațică: Alegerile alimentare ne afectează creierul?

Consumul exagerat de zaharuri și grăsimi saturate micșorează sensibilitatea creierului la semnalele hormonale care transmit sentimentul de sațietate și satisfacție, conform cercetărilor realizate de Monica Dus, profesoară de biologie moleculară la Universitatea din Michigan.

Dietele bogate în grăsimi și alimente procesate sunt asociate cu o scădere a funcțiilor cognitive și memoriei, precum și o incidență mai mare a bolilor neurodegenerative. Pe lângă asta, deficiența de vitamina C cauzează scorbut, iar în lipsa vitaminei B3 celulele creierului funcționează defectuos și mor prematur, ducând chiar la demență. Relația dintre nutrienți și creier este ca sarea-n bucate: nu trebuie să fie nici prea mult, nici prea puțin, ci atât cât avem nevoie.

Ce șanse reale au în piața muncii oamenii care trec de 40-45 de ani?

Un studiu al American Association of Retired Persons arată că 61% dintre muncitorii peste 45 de ani declară că au fost martori la situații discriminatorii sau au fost ei înșiși victime ale discriminării pe bază de vârstă. Asta pentru că de cele mai multe ori angajatorii tind să prefere angajații tineri, mai ieftini și mai dispuși la negociere. Despre cât de prețioși sunt seniorii și cum am putea schimba mentalitatea afli citind noul articol de blog.

Sweet & Spicy – bunătăți oferite de Tata Vlad.

Poate că autoritățile sunt mereu luate prin surprindere de venirea iernii, iar utilajele de deszăpezire sunt depășite de situație, dar nu uitați că asta nu se întâmplă niciodată cu un manager inspirat. Facem și azi haz de necaz cu Scott Adams și al lui Dilbert:

Prognoza meteo spune că va fi periculos să faceți mâine naveta către lucru. Eu voi lucra de acasă și mă aștept ca voi…
Să facem la fel?
… să dormiți aici.

Rubrica de bunătăți umoristice vă este oferită de batoanele naturale din fructe uscate de la Tata Vlad. Gustoase și făcute cu suflet, în inima Clujului.

De ascultat: Săptămâna de lucru de 4 zile: succes sau iluzie?

Ce rezultat a avut experimentul celor 33 de companii care au redus programul de lucru al angajaților la 32 de ore pe săptămână (4 zile de lucru) în 2022? Surpriză sau nu, a fost un succes. Află din noul episod Hacking Work Radio, rezultatele și beneficiile concrete ale săptămânii cu 4 zile de muncă.

Cartea câștigătoare.

Este oare posibil să-ți începi ziua mai bine? Deși creierul reptilian și neocortexul ne influențează starea de spirit, reacțiile și comportamentul, ține de noi să ne transformăm diminețile într-unele pline de energie și bună dipoziție cât să ne însoțească pe tot parcursul zilei. Cum? Aflăm din cartea „Deșteptarea”, scrisă de Rob Carter III, ofițer al armatei Statelor Unite și expert în fiziologie umană integrativă, și Kirti Salwe Carter, medic.

ProVorbe.

„Nu ai nevoie de o cultură într-un grup, într-o echipă, într-o firmă, doar de dragul culturii. Până la urmă ne-am adunat în această echipă ca să facem performanță, să livrăm niște produse bune, să ajutăm clienții să facă performanță. Eu nu cred că poți s-o faci în ziua de azi dacă nu ai o cultură bună în companii.” – Alexandru Lăpușan, CEO & Co-fondator al companiei Zitec

Dacă încă nu ai urmărit episodul cu Alexandru, liderul unei organizații care se diferențiază prin dorință de îmbunătățire și inovație constantă, poți să faci asta aici.

Inteligența Artificială, explicată de AI.

După ani lungi de cercetare, inteligența artificială atinge un punct de cotitură, atrăgând atenția tuturor, de la studenți care economisesc timp la realizarea temelor și până la liderii celor mai mari companii de tehnologie din lume, care se întrec în investiții. Entuziasmul crește tot mai mult în jurul noilor orizonturi pe care instrumentele AI le pot explora, dar încă nu ne este clar de ce sunt capabile exact aceste instrumente și cum funcționează ele.

Echipa Visual Capitalist și-a propus să afle exact cât de avansate au devenit instrumentele precum ChatGPT, așa că a provocat AI-ul generativ să vorbească despre sine. În consecință, absolut tot din infograficul de mai jos – de la ilustrații și pictograme, până la descrierile text⁠ – a fost creat folosind instrumente AI generative, precum DALL-E, DeepMind, Codex sau Midjourney, iar întreg articolul publicat a fost generat folosind ChatGPT. Impresionat?