#219: Transparența salarială NU înseamnă că vei afla cât câștigă colegul tău; Blocul Național Sindical acuză Oracle că îi tratează pe angajații din România diferit față de cei din alte state europene.
Bonus: Femeile plătesc și la pensie costul anilor dedicați îngrijirii familiei; De ce un specialist bun nu va deveni automat și un lider bun.
Servus. Cum ești? Ai primit poze din concediile colegilor sau ai ajuns chiar tu într-o vacanță binemeritată? Noi facem cu rândul la odihnă, dar ne asigurăm că ai parte de știri utile și interesante din piața muncii. Dă-ne un semn dacă îți place munca noastră.
Demontăm mituri din piața muncii: Transparența salarială NU înseamnă că vei afla cât câștigă colegul tău.
Nu o să existe liste cu salariile tuturor și nici HR-ul nu îți va spune cât câștigă X sau Y. Atunci ce se schimbă? Pe scurt, ne explică Claudia Berghezan Gyarmath, expert în egalitate de șanse:
Vei avea mai multă transparență;
Vei cunoaște intervalele salariale;
Vei putea cere informații despre criteriile de salarizare;
Companiile trebuie să demonstreze că diferențele de salariu sunt obiective și justificate.
Îngrijirea copiilor poate reduce pensia cu 24% într-un an. Ce soluții avem la îndemână?
Un an de pauză de la muncă pentru îngrijirea copiilor, părinților sau altor membri ai familiei poate reduce economiile pentru pensie ale unei femei cu aproximativ 24%, arată un raport al Forumului Economic Mondial. Impactul vine la pachet cu diferențele deja existente de salarizare dintre femei și bărbați, ceea ce amplifică pierderile pe termen lung.
La nivel global, peste 700 de milioane de femei de peste 15 ani nu participă pe piața muncii din cauza responsabilităților de îngrijire, comparativ cu doar 40 de milioane de bărbați. În România, aproape 148.000 de persoane se află în concediu de creștere a copilului, perioadă considerată vechime în muncă, dar în care nu se plătesc contribuții la pensie.
O soluție ar fi ca perioadele de îngrijire să fie recunoscute în sistemele de pensii prin așa-numite „credite de îngrijitor”. Franța și Germania sunt exemple în care îngrijirea este parțial compensată în calculul pensiei, cu scopul de a reduce inegalitățile și de a adapta sistemele sociale la realitățile din viața oamenilor.
În Belgia, reforma pensiilor este deja aspru criticată: femeile care au avut grijă de copii riscă să muncească mai mult. Organizațiile pentru drepturile femeilor susțin că noile reguli le dezavantajează pe cele care și-au întrerupt cariera pentru a avea grijă de copii sau de familie. Pentru o pensie completă sunt necesari 44 de ani de activitate, iar cei care nu îndeplinesc această condiție pot pierde 5% din pensie pentru fiecare an lipsă. Experții avertizează că măsura ar putea adânci și mai mult diferențele dintre pensiile femeilor și ale bărbaților.
📜 Scurte și tari (I).
Scandalul concedierilor de la Oracle România ia amploare și ajunge pe masa Comisiei Europene, după ce Blocul Național Sindical a acuzat compania că a refuzat să negocieze contractul colectiv de muncă și că tratează angajații din România diferit față de cei din alte state europene. Sindicaliștii susțin că au sesizat deja ITM, Inspecția Muncii și vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mânzatu, invocând posibile încălcări ale legislației privind dialogul social și consultarea salariaților. În contextul în care Oracle pregătește concedierea a aproximativ 526 de angajați, iar peste 400 au fost disponibilizați și în 2025, BNS cere autorităților să verifice modul în care compania respectă drepturile angajaților și obligațiile prevăzute de lege.
___
Microsoft a anunțat că va concedia aproximativ 4.800 de angajați din întreaga lume (puțin peste 2% din totalul personalului). Cele mai multe disponibilizări vor avea loc în departamentele de vânzări și în divizia de jocuri Xbox, unde vor fi eliminate aproximativ 1.600 de locuri de muncă. Compania spune că ia această măsură pentru a reduce cheltuielile, în timp ce investește miliarde de dolari în dezvoltarea inteligenței artificiale. Deja devine clasică asta, nu?
___
Platforma studiu.ai, lansată de antreprenorul Andrei Pantelimon, îi ajută gratuit pe elevi și părinți să aleagă mai informat facultatea și viitoarea carieră. Utilizatorii pot compara specializările și programele de studiu care îi interesează, analiza perspectivele de angajare și impactul AI asupra diferitelor profesii sau pot porni căutarea de la meseria dorită pentru a identifica traseul educațional potrivit. Platforma se bazează pe o evaluare a peste 520 de specializări, realizată pe baza a opt studii internaționale.
România ocupă ultimul loc în UE la ponderea tinerilor cu studii superioare. Potrivit datelor prezentate de platformă, doar 24 din 100 de studenți care încep o facultate ajung să lucreze în domeniul studiat, peste 45% abandonează studiile, iar o treime dintre absolvenți se angajează în alte domenii sau în joburi care nu necesită studii universitare. Andrei estimează că aceste alegeri greșite costă anual statul și familiile peste 3 miliarde de lei, dar susține că fenomenul poate fi redus prin decizii bazate pe date și informații relevante. Crezi că e utilă o astfel de inițiativă?
___
Un proiect de lege propune simplificarea procedurii prin care medicii români care și-au obținut titlul de medic specialist în Regatul Unit își pot echivala diploma și profesa în România. Inițiativa vine la solicitarea Colegiului Medicilor din România, care spune că tot mai mulți medici formați în Marea Britanie vor să revină în țară, însă procedurile actuale, devenite mai complicate după Brexit, îi pot descuraja.
Dacă va fi adoptată, legea va include Regatul Unit pe lista statelor pentru care există o procedură simplificată de echivalare, alături de Australia, Canada, Israel, Noua Zeelandă și SUA. Medicii vor trebui în continuare să îndeplinească toate condițiile legale privind pregătirea și exercitarea profesiei, iar dosarele vor fi evaluate de Ministerul Sănătății și Colegiul Medicilor. Inițiatorii consideră că măsura ar putea facilita întoarcerea în țară a unor specialiști cu experiență și ar contribui la reducerea deficitului de medici din sistemul sanitar românesc.
___
Aproape unul din patru români cu vârsta de peste 65 de ani este expus riscului de sărăcie și excluziune socială. Cu o rată de 24,8%, România se situează peste media Uniunii Europene (18,3%), iar situația este și mai dificilă pentru persoanele între 55 și 64 de ani, unde riscul ajunge la 27%, al patrulea cel mai ridicat nivel din UE.
Analiza Monitorului Social pe baza datelor Eurostat arată că doar 57% dintre românii de peste 55 de ani sunt activi pe piața muncii, iar după pensionare foarte puțini aleg să continue să lucreze – doar 0,8%, cel mai mic procent din Uniunea Europeană. Autorii studiului susțin că încurajarea persoanelor în vârstă să rămână mai mult timp în activitate, alături de investiții în formare continuă și locuri de muncă adaptate, ar putea contribui la reducerea riscului de sărăcie și la o mai bună integrare a seniorilor pe piața muncii.
___
„Dacă sistemul funcționează pentru că oamenii se epuizează, atunci este clar că acel sistem nu funcționează.” În cadrul unei dezbateri CLCC dedicate schimbărilor de pe piața muncii, colega noastră, Ioana-Cristina Szabo, a subliniat că restructurările, presiunea tot mai mare asupra angajaților și transformările aduse de inteligența artificială impun măsuri concrete pentru protejarea sănătății mintale. Soluțiile nu țin doar de reziliența individuală, ci de schimbări reale în modul de organizare a muncii și de colaborarea dintre instituții.
___
La Revolut, tinerii din Generația Z sunt obligați să vină la birou cel puțin 3 zile pe săptămână. Faimosul fintech, cunoscut pentru politica sa „remote-first”, vrea să-i vadă la față pe juniori. Cei proaspăt intrați în companie direct de pe băncile facultății sau ca stagiari vor fi obligați să vină la birou cel puțin 3 zile pe săptămână, motivul fiind acela că „la început de carieră tinerii beneficiază cel mai mult de colaborarea în persoană și de mentorat.” Adică nu prea poți „fura” meserie și nici nu-ți poți dezvolta abilități sociale stând singur într-o garsonieră. Și, să fim sinceri, cam așa și e. Dar există și o recompensă (morcovul de la capătul bățului): după 12 luni de „ucenicie” obligatorie la birou, tinerii care trec testul primesc la final râvnitul contract remote-first și au și ei dreptul să lucreze până la 120 de zile pe an de oriunde de pe glob, ca și colegii lor mai vechi.
Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.
Liderii eșuează și pentru că sunt nepregătiți pentru cerințele psihologice ale rolului.
Una dintre cele mai costisitoare greșeli pe care o fac organizațiile este să creadă că un specialist foarte bun va deveni automat un lider foarte bun. Realitatea este că rolurile de conducere s-au schimbat radical: liderii trebuie să gestioneze simultan performanța, conflictele, schimbările, stresul și starea emoțională a oamenilor, în timp ce iau decizii sub presiune, uneori cu informații incomplete.
Aceste cerințe psihologice fac din rolurile de conducere unele dintre cele mai solicitante din organizații, iar lipsa pregătirii crește riscul de burnout, decizii impulsive și scăderea încrederii în echipe, potrivit unui articol publicat de Canadian Occupational Safety. Autorii susțin că organizațiile ar trebui să trateze pregătirea liderilor ca pe o măsură de prevenție, nu ca pe o soluție după apariția problemelor.
Dacă ai un rol de conducere sau coordonezi o echipă de manageri, iată câteva recomandări:
Nu presupune că un specialist bun va deveni automat un lider bun.
Pregătește liderii să-și gestioneze stresul și emoțiile
Creează un climat de siguranță psihologică, în care oamenii pot vorbi deschis despre greșeli, dificultăți și idei, fără teama de repercusiuni.
Încurajează limite sănătoase privind volumul de muncă și disponibilitatea permanentă și nu recompensa suprasolicitarea.
Transformă pregătirea liderilor într-o măsură de prevenție.
🌶️ Sweet & spicy.
🧠 Oameni sănătoși, organizații sănătoase. Powered by MedLife.
Tot mai multe companii tratează angajații ca „forță de muncă de unică folosință”.
Aproximativ 35% dintre angajați lucrează în forme de muncă flexibilă, precum freelanceri, colaboratori, contractori sau angajați part-time, potrivit unei analize realizate de profesorul Paul Osterman de la MIT, bazată pe un sondaj în rândul a peste 6.000 de salariați din SUA.
Cercetătorul susține că firmele preferă tot mai des astfel de contracte pentru a avea mai multă flexibilitate și costuri mai mici, însă avertizează că această strategie reduce loialitatea angajaților și implicarea lor în succesul companiei. Totodată, Osterman atrage atenția că dezvoltarea inteligenței artificiale ar putea accelera această tendință, iar angajatorii vor încerca să evite contractele de muncă stabile.
Ce-i de făcut? Piața muncii are nevoie de reguli care să păstreze flexibilitatea pentru angajatori, fără a transforma locurile de muncă în joburi lipsite de protecție. În același timp, liderii sunt provocați să găsească un echilibru între eficiență și construirea unei organizații în care oamenii vor să rămână și să se implice.
📜 Scurte și tari (II).
De la 1 iulie, românii care vor să își completeze vechimea în muncă pentru pensie vor plăti mai mult, odată cu majorarea salariului minim brut la 4.325 de lei. Contribuția minimă lunară pentru contractul de asigurare socială facultativă crește la aproximativ 1.082 de lei, iar costul pentru un an de vechime ajunge la 12.975 de lei. Contractul poate fi încheiat cu Casa Teritorială de Pensii pentru o perioadă cuprinsă între o lună și maximum șase ani și este folosit în special de persoanele care au avut perioade fără contribuții, au lucrat fără forme legale sau nu au acumulat stagiul minim necesar pensionării. Măsura le oferă în continuare posibilitatea de a-și completa anii de cotizare, însă la un cost mai ridicat.
___
Companiile care investesc în AI angajează mai mulți oameni, de fapt? Conform unui studiu recent publicat de platforma financiară Ramp și baza de date de HR Revelio Labs, firmele care au adoptat masiv inteligența artificială și-au crescut echipa cu 10% în primii doi ani (angajările de juniori au crescut cu 12%). Au ajuns la concluzia asta după ce au analizat cheltuieli financiare concrete (facturi plătite către OpenAI, Anthropic etc) și date reale de HR (contracte active) ale 21.000 de companii americane.
Totuși, înainte să deschidem șampania optimismului, să facem și un duș cu realism: studiul vine cu două nuanțe importante – (1) creșterea numărului de angajați se vede doar la companiile care investesc sume serioase în AI (peste 33 de dolari pe lună per angajat); (2) autorii recunosc cu jumătate de gură că este vorba despre start-upuri și firme din tehnologie care creșteau oricum înainte de a folosi AI.
___
Papa Leon al XIV-lea a făcut prima sa numire importantă a unei femei într-o funcție de conducere la Vatican. Sora Alessandra Smerilli, economistă italiană, va coordona departamentul responsabil de migrație, protecția mediului și dezvoltare, preluând atribuțiile cardinalului Michael Czerny, care se retrage. Decizia este văzută ca o continuare a reformelor începute de Papa Francisc, care a promovat mai multe femei în funcții de conducere în cadrul Bisericii Catolice, într-un context în care acestea cer de ani de zile un rol mai important în procesul de luare a deciziilor.
___
O ospătăriță angajată sezonier la un hotel de cinci stele din Veneția, concediată după doar cinci zile de lucru, a obținut în instanță despăgubiri de aproape 60.000 de euro. Judecătorii au decis că angajatorul a încălcat legea după ce a chemat-o să lucreze timp de trei zile înainte ca contractul să intre oficial în vigoare, considerând această perioadă muncă nedeclarată.
Ca urmare, contractul a fost tratat ca unul pe durată nedeterminată, iar concedierea a fost declarată ilegală. Hotelul va plăti aproximativ 49.000 de euro despăgubiri, la care se adaugă peste 10.000 de euro cheltuieli de judecată. Compania susține că sancțiunea este disproporționată și a anunțat că va face recurs, în timp ce sindicatul consideră hotărârea o decizie importantă pentru protejarea drepturilor angajaților.
___
În timp ce companiile din România recrutează tot mai mulți angajați din Asia pentru a acoperi deficitul de personal, CONAF atrage atenția că una dintre cele mai mari resurse de forță de muncă este chiar în țară: femeile care nu pot reveni la serviciu din lipsa locurilor în creșe și a serviciilor de îngrijire timpurie. În prezent, doar 11,4% dintre copiii sub trei ani beneficiază de astfel de servicii, mult sub media europeană de 39,3%, iar România are al treilea cel mai mare decalaj dintre rata de ocupare a femeilor și cea a bărbaților din Uniunea Europeană. Organizația susține că investițiile în creșe și grădinițe ar trebui privite ca investiții economice, nu doar sociale, deoarece le permit părinților să revină mai repede pe piața muncii și contribuie la reducerea deficitului de personal.
___
Grupul german Bosch va închide treptat Centrul de Inginerie din Sofia, iar aproximativ 670 de angajați își vor pierde locurile de muncă. Concedierile vor începe în acest an, cu circa 400 de persoane afectate, iar procesul de închidere va continua până în 2027. Compania explică decizia prin transformările profunde din industria auto, presiunea costurilor și concurența tot mai mare de pe piața globală.
Bosch precizează însă că își va păstra prezența în Bulgaria, restructurarea vizând doar divizia de inginerie, în timp ce celelalte activități vor continua. Grupul, care are operațiuni importante și în România, susține că măsura face parte din strategia de adaptare la schimbările din sectorul auto și de menținere a competitivității pe termen lung.
___
Dacă și Daniel Dineș simte anxietate față de AI, noi ce să mai zicem? Fondatorul UiPath — compania românească de automatizare și AI listată pe bursa din New York, cu ≃4.000 de angajați la nivel global din care 1.200 în România și venituri de 1,77 miliarde de dolari estimate pentru acest an — a recunoscut deschis la podcastul companiei, The Path Forward: „Toată lumea simte un fel de anxietate față de AI, inclusiv eu. Nu știm cum va arăta cariera copiilor noștri.” Răspunsul lui la această anxietate nu e să așteptăm, ci să acționăm. Cei care iau o pauză cu gândul „să vedem ce se întâmplă” fac, în opinia lui, cea mai mare greșeală.
Daniel Dineș a vorbit și despre rezultatele măsurabile din munca unui om și despre cele invizibile: cum se comportă acel om în fața unui client, cum mentorează colegii, cum duce mai departe cultura companiei. Și a avertizat angajatorii tentați să taie posturi în masă pe seama AI că „cel mai distructiv lucru pe care un director l-ar putea face acum este să taie locurile de muncă, fără să se gândească care este rezultatul acelor roluri care nu este vizibil, ce pierd când fac asta”. Este o discuție de 25 de minute, care merită urmărită.
💡 Știați că: O rutină flexibilă funcționează mai bine decât una bătută-n cuie.
Cercetările din psihologie arată că oamenii își respectă mai ușor rutina atunci când sunt flexibili, nu atunci când încearcă să fie perfecți. În loc să renunțe complet dacă nu pot urma planul întocmai, cei care își adaptează obiectivele la situațiile neprevăzute au șanse mai mari să își păstreze obiceiurile și să își atingă scopurile pe termen lung.
Pe scurt, progresul bate perfecțiunea. De exemplu, chiar dacă nu ai timp de un antrenament complet, o plimbare de 20 de minute este mai valoroasă decât zero mișcare, iar câteva sarcini finalizate sunt mai bune decât abandonarea întregului plan.
Vrei să colaborăm? Aici găsești tot ce putem face pentru tine.
Ți-a plăcut Hacking Work Newsletter? Trimite-l unui prieten!
Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Lore, Ionuț, Tibi, Bogdan și Doru.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion.
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.