#218: Jumătate de milion de români nu au job, dar companiile se plâng constant că nu găsesc angajați; În SUA, Ford reangajează peste 300 de ingineri seniori după ce AI-ul nu a putut face treaba lor.
Bonus: A crescut salariul minim în România – hai să vezi cum se face împărțeala; Folosirea inteligenței artificiale în exces dăunează grav sănătății mintale și gândirii critice.
Servus. Ți-am pregătit un bufet răcoros de știri din piața muncii — tu relaxează-te și spune-ne ce putem îmbunătăți pe viitor.
Pentru sănătatea dumneavoastră, evitați excesul de sare, zahăr și AI.
Scenariul în care Inteligența Artificială va munci în locul nostru și astfel ne va reduce volumul de muncă nu se confirmă. Dimpotrivă, oamenii folosesc timpul economisit prin automatizarea sarcinilor simple pentru a face și mai multe lucruri, mai complexe. Astfel, ziua noastră de lucru devine nu mai liberă și aerisită cum ne așteptam și doream, ci mai fragmentată, mai aglomerată și mai solicitantă. Timpul dedicat concentrării profunde scade, iar senzația de oboseală mentală crește (“AI brain fry”).
Într-un articol foarte popular din The Atlantic, David Brooks invocă mai multe studii științifice recente, care dovedesc că utilizarea excesivă a AI poate avea efecte profund toxice, precum scăderea activității cerebrale în timpul rezolvării sarcinilor, reducerea capacității de memorare a informațiilor, diminuarea gândirii critice și performanțe mai slabe când utilizatorii nu pot folosi AI, de care devin dependenți. În concluzie, Inteligența Artificială nu este dăunătoare în sine pentru viața și cariera noastră, însă modul în care o folosim poate decide dacă ne dezvoltăm sau ne plafonăm.
Ca să devenim mai performanți, trebuie să punem mai puțin accent pe memorarea informațiilor și mai mult accent pe perseverență, curiozitate, motivație și capacitatea de a urmări obiective dificile. Astfel, avantajul competitiv devine voința de a învăța și de a depune efort, nu simpla acumulare de informații.
Cum crezi că ar trebui folosită AI pentru a sprijini învățarea, fără a înlocui gândirea critică?
Peste 500.000 de români nu muncesc, dar caută de lucru.
Rata șomajului a ajuns la 6,5% în primul trimestru din 2026, în creștere cu 0,2 puncte față de trimestrul anterior, conform datelor Institutului Național de Statistică. Ca să înțelegi mai bine, în fiecare trimestru, INS publică o radiografie a pieței muncii din România. Pe scurt, din toți românii de peste 15 ani, cei care muncesc sau caută activ de lucru formează populația activă — aproximativ 8,2 milioane de oameni în primul trimestru din acest an. Din ei, 7,66 milioane chiar lucrează, iar restul (aproximativ 536.000 de oameni) sunt șomeri: nu muncesc, dar caută activ și sunt disponibili să înceapă în două săptămâni.
Așa ajungem la rata șomajului. Important: cifra vine de la INS (nu de la ANOFM, care numără doar oamenii înregistrați oficial la agenția de ocupare). INS face o anchetă reală pe gospodării și îi întreabă direct pe oameni dacă muncesc și dacă caută de lucru, indiferent dacă s-au înregistrat undeva sau nu. De-asta rata INS (6,5%) e mult mai mare decât cea ANOFM (3,24%).
Cea mai gravă situație rămâne la tineri, unde rata șomajului la 15-24 ani a atins 27,4% — de patru ori mai mare decât media națională, una dintre cele mai ridicate din UE. Diferența dintre mediul urban și cel rural e și ea mare: 10,3% șomaj la sat, față de doar 3,5% la oraș. Pe hartă, cei mai mulți șomeri sunt în Vaslui, Mehedinți, Dolj, Teleorman și Suceava, în timp ce București-Ilfov, Timiș, Cluj și Bacău stau cel mai bine.
Și totuși, dacă jumătate de milion de oameni nu au de lucru, de ce companiile se plâng constant că nu găsesc angajați?
Datele Eurostat arată o altă imagine România are cea mai mică rată a locurilor de muncă vacante din toată Uniunea Europeană — doar 0,6%, față de media UE de 2,1%. Pentru comparație, Țările de Jos au 4%, Belgia 3,4% (adică sunt economii în expansiune, cu multe locuri de muncă disponibile). Cu alte cuvinte, nu lipsesc oamenii de pe piață, ci economia românească pur și simplu nu creează suficiente locuri de muncă noi.
Profesorul universitar Ciprian Iftimoaei completează tabloul cu o analiză pertinentă: lipsa forței de muncă, așa cum o tot auzim, e doar parțial adevărată. Problema reală e un dezechilibru structural: Economia românească generează relativ puține locuri de muncă noi comparativ cu economiile vest-europene (asta poate însemna că firmele se confruntă cu probleme tot mai mari). Apoi deficitul de personal e concentrat în câteva sectoare (construcții, transporturi, HoReCa, industrie), iar acolo unde există cerere, lipsesc adesea competențele potrivite sau oamenii sunt în altă regiune decât cea unde sunt posturi disponibile.
România nu are o criză a forței de muncă. Are mai degrabă o piață a muncii care nu reușește să coreleze educația și politicile de ocupare cu nevoile reale ale economiei.
📜 Scurte și tari (I).
De ieri, a crescut salariul minim în România. Brutul a urcat de la 4.050 de lei la 4.325 de lei pe lună, o majorare de 6,79%. Asta înseamnă că un salariat câștigă efectiv în plus 125 de lei (de la 2574 la 2699 lei), în timp statul va încasa 159 de lei în plus la fiecare salariu minim (taxele cresc de la 1.560 la 1.719 lei). Antreprenorii vor plăti în plus 284 lei lunar pentru fiecare angajat.
Direct afectați sunt 836.000 de salariați (16% din angajații full-time), conform avocatnet. Dar impactul real e mult mai larg (în jur de 38% dintre toți angajații full-time sunt în zona „aproape de minim”) pentru că legea interzice să ți un om pe salariu minim mai mult de 24 luni Modificările trebuie raportate în Reges-Online până pe 28 iulie, iar nerespectarea termenului poate fi sancționată cu amenzi între 5.000 și 8.000 de lei.
___
Câți bani îți rămân dintr-un salariu net de 6.000 lei? Observator News ne prezintă cazul Roxanei, din Iași, care câștigă 6.000 de lei pe lună. După chirie, mâncare și utilități (jumătate din salariu) și restul cheltuielilor obligatorii, îi rămân 1.600 de lei. Iar datele INS confirmă că nu e un caz izolat: o treime din bugetul unei familii românești se duce pe mâncare — dublu față de o familie din Europa de Vest — iar altă treime dispare în taxe și impozite către stat. Pentru cultură și recreere rămân doar 300 de lei pe lună, iar pentru educație — cărți, cursuri, meditații — o familie cheltuiește în medie 27 de lei pe lună, cât două cafele de-alea bune, de specialitate.
___
Când angajatorul îți dă cu o mână și îți cere înapoi cu cealaltă. Sute de angajați ai unei companii din Italia din sectorul refrigerării comerciale au intrat în grevă după ce angajatorul le-a cerut înapoi cei 600 de euro virați din greșeală la salariu. Eroarea a fost descoperită ulterior de companie, care a trimis un e-mail către cei peste 600 de angajați prin care solicita restituirea sumelor. Decizia a generat tensiuni și a dus la un protest de patru ore, alimentat și de nemulțumiri mai vechi.
Reprezentanții sindicali spun că situația nu este un caz izolat și că în ultimele luni au existat mai multe erori la plata salariilor. Deși firma a propus returnarea banilor în rate pentru a reduce impactul asupra angajaților, conflictul a escaladat, iar aceștia au reclamat lipsa de claritate și repetarea acestor probleme administrative.
___
63% dintre angajații din România ar lua în calcul schimbarea locului de muncă pentru unul care le permite să vină la birou cu animalul de companie. Pentru mulți, politicile pet-friendly au devenit mai importante decât beneficii tradiționale precum reducerile pentru angajați, gustările gratuite sau chiar asigurările medicale private. Aproape jumătate dintre respondenți caută activ companii care oferă astfel de condiții. Multe firme încă nu comunică acest avantaj în recrutare, deși ar putea conta decisiv în atragerea talentelor.
___
În SUA, Ford a reangajat peste 300 de ingineri seniori după ce sistemele AI nu au reușit să egaleze competențele și experiența acestora. Acum sunt aduși înapoi nu doar pentru verificări, dar și să antreneze mai bine algoritmii (care probabil îi vor înlocui din nou ulterior). Știm, pare că-i dintr-un roman Kafka, dar e pe bune. Vicepreședintele companiei - Charles Poon - a recunoscut deschis: „credeam, greșit, că pur și simplu introducând AI și hrănindu-l cu cerințele de design vom obține un produs de calitate.“
🧠 Oameni sănătoși, organizații sănătoase. Powered by MedLife.
Părinții nu ar trebui să fie nevoiți să aleagă între carieră și familie. Un bebeluș, pentru prima dată „la masa” Consiliului UE.
Ministrul suedez al Climei, Romina Pourmokhtari, a venit la reuniunea miniștrilor de la Luxembourg împreună cu fiul ei de doar trei luni, Adam, într-un gest prin care a vrut să arate că este posibil ca responsabilitățile profesionale și cele de familie să coexiste.
Potrivit oficialilor Consiliului UE, este pentru prima dată când un bebeluș participă la o astfel de reuniune. Tu ce părere ai: ar trebui să încurajăm mai des astfel de exemple?
💡 Știați că: Patru tehnologii devin esențiale pentru economia longevității.
Pe măsură ce oamenii trăiesc mai mult, nu doar sistemele de sănătate sunt puse sub presiune, ci întreaga economie, arată un studiu realizat la inițiativa UniCredit. Raportul „LongevityTech” arată că inteligența artificială, robotica, tehnologiile cuantice și interfețele om–mașină devin infrastructura de bază a unei economii în care viața profesională, consumul și planificarea financiară se întind pe perioade mult mai lungi.
Practic, companiile din toate domeniile vor fi nevoite să își regândească modul în care creează valoare într-o societate care îmbătrânește, dar rămâne activă mai mult timp. AI-ul devine deja o tehnologie „de masă” în business, robotica se extinde dincolo de fabrici în sănătate și logistică, iar tehnologiile cuantice încep să atragă investiții majore pentru gestionarea riscurilor și decizii complexe. Companiile care se adaptează la aceste schimbări demografice și tehnologice vor avea un avantaj clar în următoarele decenii.
Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.
Psihologia concediului: de ce nu te poți relaxa imediat?
Încă de când ți-ai luat biletele, visezi la ziua când închizi laptopul, lași mesajul de Out of Office și ajungi la destinație. Însă primele zile libere pot fi pline de agitație, vinovăție sau chiar dureri de cap. Nu ești singurul(a) care se simte așa. Această dificultate de a „pune frână” e un fenomen psihologic și fiziologic documentat.
Dificultatea de a ne relaxa imediat la începutul vacanței este cauzată de sevrajul chimic provocat de scăderea cortizolului, vulnerabilitatea sistemului imunitar odată ce adrenalina scade, criza de identitate resimțită când productivitatea nu ne mai definește și tendința creierului de a rămâne blocat în „modul de rezolvare” a problemelor.
Cum să faci tranziția mai ușoară (fără vinovăție) și să eviți agitația sau vinovăția:
Ziua tampon: Nu pleca direct din ședințe în vacanță. Lasă o zi liberă acasă pentru pregătiri și deconectare.
Deleagă: Acceptă că lucrurile se vor rezolva și fără tine.
Schimbă ecranele cu senzații fizice: Înlocuiește verificatul e-mailului cu înot, plimbări sau masaj.
Acceptă starea: Dacă te simți agitat(ă), nu te lupta cu sentimentul. Spune-ți: „E doar corpul meu care se descarcă de stresul acumulat.”
Vacanța e o necesitate biologică pentru a-ți păstra creativitatea și energia pe termen lung, nu o recompensă pe care trebuie să o meriți.
📜 Scurte și tari (II).
Aveți un moment să vorbim despre ce putem face mai bine pentru tine? Mai avem nevoie de câteva răspunsuri la chestionarul nostru de audiență pentru a putea trage concluzii relevante despre munca noastră. Răspunsurile sunt anonime, iar completarea chestionarului nu durează mai mult de 5 minute. Îți mulțumim că ești alături de noi, că ne citești, ne spui ce subiecte te interesează și ne tragi de mânecă la nevoie.
___
Aproape jumătate dintre angajați la nivel global spun că unele dintre abilitățile lor profesionale au devenit depășite, arată un studiu TalentLMS. Cercetarea, realizată pe un eșantion internațional de angajați și manageri, indică faptul că 47% dintre respondenți consideră că o parte din competențele folosite la locul de muncă și-au pierdut relevanța în ultimii ani, pe fondul digitalizării și al avansului inteligenței artificiale. În același timp, companiile se confruntă cu dificultăți în a anticipa ce abilități vor fi necesare în viitor, iar lipsa de practică aplicată și a programelor eficiente de formare riscă să adâncească decalajul dintre angajați și cerințele pieței muncii.
___
Un interviu de angajare s-a transformat într-un moment memorabil la BBC. În urmă cu 20 de ani, Guy Goma a fost confundat la recepție cu un jurnalist de tehnologie și a ajuns, din greșeală, în direct la BBC News. Deși nu știa subiectul discuției, a răspuns calm întrebărilor prezentatoarei, iar momentul a devenit unul dintre cele mai cunoscute „accidente” din istoria televiziunii. Ironia? Nu a obținut nici postul pentru care venise la interviu.
___
Uniunea Europeană introduce, din august, obligația de a eticheta conținutul generat sau modificat cu inteligență artificială, măsură care va avea impact direct și pe piața muncii, mai ales în industriile creative, media, marketing și recrutare. Companiile și freelancerii vor trebui să marcheze clar materialele realizate cu AI – de la imagini și clipuri video până la texte sau conținut promoțional. Scopul este creșterea transparenței și reducerea riscului de dezinformare, însă aplicarea practică va depinde de platforme și controale.
___
Inteligența artificială versus inteligența umană. Starbucks testează două direcții: introduce un nou rol în cafenele, numit „coffeehouse coach”, o persoană care coordonează activitatea de zi cu zi și care ar urma să fie extins în majoritatea cafenelelor din Statele Unite. Concomitent, investește în AI prin asistenți digitali pentru barista, sisteme care optimizează fluxul comenzilor și algoritmi pentru prognoza cererii și programări.
Extinderea rolului de „coffeehouse coach” ar putea costa compania aproximativ 1,6 miliarde de dolari pe an. În același timp, AI-ul este deja integrat în mai multe procese, deși n-a fost lipsit de probleme: au renunțat la un sistem de gestionare a stocurilor după ce a dat erori. Pare că Starbucks încearcă să se lămurească cum arată echilibrul potrivit între oameni și tehnologie.
📅 Ce-am mai publicat recent.
Ce poți face pentru colegii navetiști. Beneficii moderne cu Bogdan Clipici, Bolt for Business.
Angajații tăi și-ar dori să le chemi un Bolt. Concret, unul din doi angajați români și-ar schimba jobul dacă o altă companie le-ar deconta transportul. Mai mult, aceștia se așteaptă să primească, în medie, 320 de lei pentru navetă.
Vorbim cu Bogdan Clipici, Country Manager Bolt for Business România, despre un beneficiu pe care multe companii încă îl subestimează: mobilitatea angajaților, într-un nou episod de podcast:
Ce își doresc angajații de la angajatori?
De ce beneficiile clasice nu mai sunt suficiente?
Ce costuri ascunse apar atunci când companiile ignoră mobilitatea?
Ce îi face pe oameni să rămână sau să plece?
Un episod pentru profesioniștii din HR, manageri și antreprenori care vor să înțeleagă ce contează cu adevărat pentru oameni atunci când aleg un loc de muncă.
___
Burnoutul la bărbați: „Îi învățăm pe băieți să nu plângă, apoi ne mirăm că bărbații nu cer ajutor”. În UE, bărbații se sinucid de 3,6 ori mai des decât femeile. În România, într-un studiu INSP pentru perioada 2017–2021, 84,7% dintre decesele asociate suicidului au fost în rândul bărbaților. Nu neapărat pentru că ei suferă mai des, dar suferința lor se vede abia când a devenit criză.
Colega noastră, Ioana-Cristina Szabo, a scris despre burnoutul la bărbați, rușine, muncă, alcool și toate miturile periculoase legate a fi „bărbat adevărat”. Citește articolul integral și trimite-l cuiva despre care crezi că are nevoie de el. Uneori, cel mai valoros lucru pe care îl putem oferi este sentimentul că cineva ne vede și ne înțelege.
___
Copiii știu că există consiliere în carieră, o cred utilă, dar aproape 7 din 10 nu ar apela niciodată la aceasta. O cercetare realizată de Corina Neagu în rândul a 165 de elevi și 22 de profesori arată că adolescenții se bazează în principal pe părinți și pe internet atunci când iau decizii legate de viitorul lor profesional. Doar 10,9% ar apela la consilierul școlar. Corina analizează cauzele acestei rupturi dintre conștientizare și acțiune și propune soluții concrete pentru școli, familii, angajatori și factorii de decizie într-un nou articol publicat pe site-ul nostru.
📖 Cartea câștigătoare.
Cât din ceea ce facem zi de zi are cu adevărat sens și cât reprezintă doar o listă nesfârșită de „trebuie”? În „Munca inteligentă. Mai mult sens, mai multă valoare”, Rodica Obancea invită cititorii să pună sub semnul întrebării convingerile tradiționale despre succes, performanță și efort și să descopere un mod de lucru mai conștient și mai sustenabil. Pornind din experiența sa de coaching cu lideri și echipe, autoarea explorează modul în care putem crea valoare fără a ne pierde pe noi înșine pe traseu.
Vrei să colaborăm? Aici găsești tot ce putem face pentru tine.
Ți-a plăcut Hacking Work Newsletter? Trimite-l unui prieten!
Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Lore, Ionuț, Tibi, Bogdan și Doru.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion.
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.
Stimată Redacție, multumiri pt munca Dvs. Exemplul Mamei de bebe mic in Consiliul UE nu e primul. Iata altul al unei CongressWoman in SUA, unde legile de protectie post-natală sunt…absente:
https://www.bbc.com/news/articles/cn48z5q28vyo
Interesant ca ministra din comisia EU a venit cu bebe. Ok, se intampla o data, de 2 ori, dar totusi… Este un fapt ca femeile care muncesc sunt si mame, dar oare cum ar fi sa vina 10 in acelasi timp? :))