#215: Educația, problema structurală care frânează dezvoltarea României; Generația Z este cea mai deconectată generație la locul de muncă.
Bonus: Mental Health Europe cere directivă europeană pentru riscurile psihosociale la muncă, aplicată în statele membre UE; Proiectul noii legi a salarizării bugetarilor stârnește proteste ample.
Servus. Îți este utilă munca noastră? Nouă ne place tare ce facem și vrem să știm dacă îți place și ție. Scrie-ne ce putem face mai bine în acest chestionar scurt și prietenos.
Educația, problema structurală care frânează dezvoltarea României.
Peste 40% dintre elevii de 15 ani nu ating nivelul minim la citire, matematică și științe, iar la capitolul competențe digitale stăm la fel de prost, cu un procent de 31,8% dintre români care au competențe digitale de bază, comparativ cu media UE de 60,4%.
Ce înseamnă asta pentru piața muncii: rata de ocupare rămâne scăzută (69% față de 76,1% în UE), iar tinerii, femeile și persoanele din mediul rural sunt cei mai afectați. Există un dezechilibru clar între ce se învață în școală și ce vor angajatorii, iar abandonul școlar ridicat și lipsa formării profesionale relevante agravează problema.
„Bonus”: România continuă să fie pe ultimele locuri în EU la capitolul inovare și cercetare. Țara noastră se află mult sub media europeană la aproape toți indicatorii relevanți, singura excepție este numărul absolvenților de informatică, unde România depășește media Uniunii. Profesia de cercetător rămâne neatractivă din cauza salariilor mici, a condițiilor de muncă și a oportunităților reduse de dezvoltare, ceea ce alimentează plecarea specialiștilor în străinătate.
„Educația din România este prezentată de raport ca un risc economic structural, nu doar ca o problemă socială. Practic, România nu mai poate concura cu alte țări la capitalul uman. Când vine un investitor, se uită și la ce forță de muncă pui la dispoziție.” văzută la Ema Prisca.
Ce crezi despre aceste concluzii extrase din raportul de țară al Comisiei Europene?
Burnoutul nu se combate cu bunăvoință. Mental Health Europe cere directivă europeană pentru riscurile psihosociale la muncă.
Mental Health Europe a publicat un policy brief care confirmă, în termeni europeni oficiali, exact direcția pe care o susținem prin campania #VremLegeaBurnout: riscurile de sănătate mintală la muncă trebuie scoase din zona recomandărilor voluntare și reglementate prin standarde minime obligatorii, aplicate în toate statele membre UE. Am explicat pe larg într-un articol argumentele din raport și ce înseamnă această confirmare pentru următorii pași legislativi în România.
Cifrele susțin urgența: 46% dintre europeni au raportat dificultăți emoționale sau psihosociale în ultimul an, 57% dintre respondenții Eurofound 2025 prezintă semne de risc de depresie, iar sănătatea mintală precară costă economiile europene peste 600 de miliarde de euro anual, adică mai mult de 4% din PIB-ul UE și mai mult decât întregul buget anual al Uniunii. În piața muncii, aproximativ jumătate din toate zilele de muncă pierdute în Europa sunt legate de stres și riscuri psihosociale, iar afecțiunile de sănătate mintală sunt principala cauză de ieșire timpurie de pe piața muncii.
Tinerii se simt atât de singuri la muncă încât își iau zile libere.
Generația Z este cea mai deconectată generație la locul de muncă, arată un raport global Workday. Tinerilor le este greu să lege relații cu colegii, iar diferențele față de celelalte generații sunt mari: sunt de 12 ori mai predispuși decât Generația X să se simtă complet izolați la muncă și de 16 ori mai predispuși să nu aibă încredere în colegi. Pentru mulți, interacțiunile rămân strict profesionale, limitate la sarcini și termene, iar peste 40% spun că nu au aproape niciodată conversații cu colegii despre altceva decât munca.
Problema are la bază modul în care această generație a intrat pe piața muncii: mulți și-au început cariera în pandemie, lucrând de la distanță, fără interacțiuni informale la birou. Lipsa acestor experiențe face dificilă construirea relațiilor la job și contribuie la sentimentul de singurătate, care este atât de puternic încât unii își iau zile libere pentru a-l gestiona. Specialiștii spun că acest lucru ține și de contextul economic și social mai larg, iar soluția constă în mai multă interacțiune reală la birou, mentorat și colaborare între generații.
📜 Scurte și tari (I).
România înregistrează cea mai ridicată rată a șomajului în rândul tinerilor din Uniunea Europeană, cu aproape 29% în aprilie 2026, mult peste media europeană de 15,1%, potrivit celor mai recente date Eurostat. În timp ce la nivelul UE șomajul în rândul persoanelor sub 25 de ani este în scădere, state precum Germania (7,2%), Letonia (8,2%) și Țările de Jos (8,7%) raportează unele dintre cele mai bune rezultate. Diferența semnificativă dintre România și restul Europei evidențiază dificultățile cu care se confruntă tinerii români în găsirea unui loc de muncă și subliniază nevoia unor măsuri mai eficiente pentru integrarea acestora pe piața muncii.
___
Proiectul noii legi a salarizării bugetarilor a declanșat proteste în aproape tot sectorul public. Pe 4 iunie, 18.000 de angajați din ANAF și Ministerul Finanțelor au oprit lucrul o zi întreagă în toată țara. Motivul a fost că noua grilă le-ar reduce veniturile cu 2.000 până la 4.000 de lei pe lună din cauza tăierilor de sporuri. Grefierii au redus programul cu publicul la jumătate, dar au suspendat protestul pe 9 iunie. Medicii și asistenții au protestat în fața Guvernului, care, conform Digi24, ar ajunge la scăderi de până la 3.000 lei din cauza tăierii sporurilor.
Profesorii ies în stradă pe 17 iunie, la București. Sindicatele din învățământ sunt nemulțumite de proiectul noii legi a salarizării bugetarilor pentru că nu respectă ce fusese promis după greva din 2023 și spun că s-ar putea să vedem pe străzi 20.000 de dascăli. Presiunea e mare și pentru că legea trebuie adoptată până la finalul lunii august 2026, altfel România pierde 700 de milioane de euro din PNRR. Sindicaliștii spun că, în funcție de cum evoluează discuțiile cu Ministerul Muncii, nu exclud boicotarea examenelor naționale, care încep exact o săptămână după protest.
___
46% dintre IMM-urile din Europa nu găsesc oameni cu competențele de care au nevoie, potrivit unui Eurobarometru recent. Una dintre soluții este recrutarea din afara UE, dar doar 14% dintre IMM-uri au încercat asta, iar mai mult de jumătate dintre ei au descris procesul ca fiind dificil: birocrație, candidați greu de găsit, bariere lingvistice. Ca răspuns, Comisia Europeană pregătește o platformă comună de recrutare internațională - EU Talent Pool - care să conecteze locurile de muncă vacante cu candidați din afara UE.
___
Supraimpozitarea contractelor part-time ar putea fi eliminată din 2027. În România dacă lucrezi part-time în România, ești taxat nu la cât câștigi, ci la nivelul salariului minim pe economie, chiar dacă salariul tău e mai mic. Un proiect adoptat recent în Comisia de buget-finanțe a Camerei Deputaților ar urma să schimbe asta de la 1 ianuarie 2027, contribuțiile sociale urmând să fie calculate la venitul real. Proiectul mai are nevoie de votul final în plenul Camerei. România are doar 2,9% contracte part-time din totalul contractelor de muncă, față de o medie europeană de 17,1%, în parte tocmai din cauza acestei supraimpozitări care descurajează atât angajații, cât și angajatorii.
Techsylvania 2026: acces gratuit pentru comunitatea Hacking Work.
Unul dintre cele mai importante evenimente dedicate tehnologiei și inovației din Europa de Est, are loc pe 24 și 25 iunie la Cluj Innovation Park. Techsylvania aduce împreună fondatori de start-upuri, lideri ai unor companii globale și profesioniști care construiesc produse și idei ce influențează modul în care va arăta viitorul, de la inteligență artificială și inginerie de produs până la noile direcții din economie și business.
Printre speakeri se numără Hermann Hauser, pionier al industriei tehnologice și fondator Amadeus Capital Partners, Sacha Dragic, fondator și CEO Super Technologies, Jeanie Fang, cofondatoare și director al platformei globale Canva, Guido Brinkel, director de politici publice la Microsoft, și Andrei Șerban, fondator și CEO al platformei AI Console.
Pentru comunitatea Hacking Work avem acces gratuit la biletele din categoria Builder. Dacă vrei să participi la unul dintre cele mai importante evenimente de tehnologie și business din regiune, folosește codul HWCMPGN26 și ai discount de 100% la rezervarea locului.
Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.
Lipsa provocărilor la locul de muncă, un risc pentru sănătatea mintală.
Atunci când vorbim despre sănătatea mintală la locul de muncă, burnoutul rămâne unul dintre cele mai importante subiecte. Există însă și o altă realitate care merită atenție: situațiile în care oamenii sunt insuficient provocați.
Cunoscut sub numele de boreout, acest fenomen apare atunci când activitatea de zi cu zi nu oferă suficient sens, suficientă autonomie sau suficiente oportunități de valorificare a competențelor. Iar efectele sale pot fi similare cu cele ale burnoutului: scăderea motivației, lipsa energiei și, în timp, impactul inevitabil asupra sănătății mintale.
Pentru lideri, diferența este extrem de importantă. Un angajat care pare lipsit de energie nu este întotdeauna copleșit de volumul de muncă. Acesta este și motivul pentru care discuțiile despre wellbeing nu ar trebui să se rezume doar la gestionarea stresului.
În cazul boreoutului, soluțiile includ asumarea unor proiecte noi, dezvoltarea de competențe noi sau găsirea unui sens în alte tipuri de activități, atât în plan profesional, cât și personal. Energia și motivația ne sunt influențate și de cât de mult muncim, dar și de cât de conectați ne simțim la ceea ce facem.
🚨 Ce ne mai doare (în online)? Transparența salarială.
„Teoretic, legea transparenței salariale trebuia să se aplice din 7 iunie în România. Practic, această lege nu există încă și nu a fost adoptată. Probabil vor mai trece 5-6 luni până vom avea o formă legală în vigoare, însă până la transparență salarială reală în România mai e un drum foarte lung.
Ce e important de înțeles: UE a construit un ghid foarte stufos din care reies cel puțin patru criterii de evaluare a fiecărui post. Această lege va aduce în primul rând obligația angajatorilor de a face evaluarea posturilor și evident o fișă a postului - o descriere tehnică foarte bine structurată a rolului respectiv și a contribuției acelui rol.” - văzută la Doru Șupeală.
Pentru a aplica în mod serios această lege și pentru a implementa modalități echitabile de recompensare a angajaților, companiile au nevoie de structură și claritate în definirea rolurilor și în construirea unor grile salariale corecte.
„Discuțiile despre salarii devin mai frecvente și mai directe, echipele de HR și management sunt puse într-o poziție de expunere mai mare, iar nevoia de criterii de salarizare clare și explicabile devine esențială.” - văzută la UCMS by AROBS, care au dezvoltat soluții software de HR și salarizare + servicii de consultanță pentru a ajuta companiile să își alinieze politica de remunerare la noile cerințe.
🧠 Oameni sănătoși, organizații sănătoase. Powered by MedLife.
Ce spun întreruperile din ședințe despre cultura reală a unei companii.
Întreruperile din ședințe sunt un indicator foarte clar al climatului dintr-o companie. Ele arată cine are cu adevărat greutate în conversație, cine e ascultat și cine ajunge să se adapteze ca să nu-i fie tăiate replicile.
Un studiu recent arată că femeile și angajații din grupuri subreprezentate sunt întrerupți mai des, iar ideile lor au șanse mai mari să fie preluate fără recunoaștere sau să se piardă în discuție. În timp, acest tip de dinamică îi face pe oameni să își ajusteze comportamentul: vorbesc mai repede, mai defensiv, își pregătesc excesiv intervențiile sau chiar se feresc să mai contribuie.
Pe scurt, întreruperile transmit informații prețioase despre cultura reală a unei organizații: cât de egal este distribuit spațiul de exprimare și cât de mult contează ierarhia în conversațiile de zi cu zi. Când oamenii nu reușesc să-și ducă ideile până la capăt, diferența dintre cultura declarată și cea trăită nu poate fi băgată sub preș.
Ce-i de făcut? Întreruperile din ședințe nu trebuie ignorate, deoarece pot indica dezechilibre în comunicare. Este util să se observe cine este întrerupt mai des, când se întâmplă acest lucru și ce se întâmplă ulterior cu ideile respective. Un ritm mai calm al discuțiilor, oferirea timpului necesar pentru finalizarea ideilor și intervențiile rapide atunci când cineva este întrerupt contribuie la o participare mai echitabilă, la valorificarea mai multor perspective și la îmbunătățirea calității deciziilor.
📜 Scurte și tari (II).
Angajații Microsoft acuză gigantul tech că evită să măsoare direct nemulțumirile legate de salarii și încrederea în conducere, după apariția rezultatelor celor mai recente sondaje interne. Ei spun că din chestionarul principal au dispărut întrebări esențiale despre remunerație și condițiile de muncă, chiar în contextul în care nemulțumirile pe aceste teme sunt tot mai vizibile. Microsoft respinge acuzațiile și susține că întrebările au fost doar mutate în sondaje separate, adresate unor grupuri mai restrânse de angajați.
Nemulțumirile reflectă o stare mai amplă de tensiune în interiorul companiei. În timp ce Microsoft investește masiv în AI și centre de date, angajații reclamă presiuni legate de performanță și lipsa de transparență în comunicare. Pe forumurile interne au apărut inclusiv critici legate de contractele companiei cu instituții militare și guvernamentale.
___
Persoanele de etnie romă din Europa trăiesc, în medie, cu până la opt ani mai puțin decât restul populației, iar una dintre cauzele principale este excluderea socială care afectează accesul la educație, locuri de muncă și servicii medicale, arată date ale Agenției pentru Drepturi Fundamentale a UE. Experții susțin că locuirea în condiții precare, discriminarea și munca informală sau nesigură contribuie direct la problemele de sănătate. Deși au fost înregistrate unele progrese în ocuparea forței de muncă, sărăcia și discriminarea continuă să limiteze șansele comunităților rome. Soluția o știm cu toții: îmbunătățirea accesului la educație, angajare și locuire, dar pare că o ignorăm la nesfârșit.
___
Tot mai mulți angajați caută soluții pentru a reduce timpul petrecut pe telefon, pe fondul preocupărilor legate de impactul utilizării excesive a ecranelor asupra productivității, concentrării și sănătății mintale. Specialiștii recomandă măsuri simple, precum limitarea notificărilor, stabilirea unor intervale fără telefon, monitorizarea timpului petrecut în aplicații și păstrarea dispozitivului la distanță în timpul programului de lucru sau înainte de culcare. Potrivit experților, utilizarea compulsivă a smartphone-ului poate afecta performanța profesională, relațiile de la locul de muncă și capacitatea de concentrare, motiv pentru care tot mai multe persoane și organizații caută metode practice pentru a combate dependența digitală.
___
Ce drepturi ai când lucrezi de acasă și ce obligații uită toată lumea. De la reglementarea telemuncii în România au trecut câțiva ani, dar greșelile persistă și costă. Avocatnet.ro are o listă cu lucruri pe care le-ai înțeles greșit despre munca de acasă. Spre exemplu, angajatorul nu poate decide singur că de mâine toată lumea vine la birou sau că de mâine toată lumea lucrează de acasă: e nevoie de acordul ambelor părți. Chiar și pentru o singură zi pe lună lucrată de acasă, trebuie semnat un act adițional la contract (fără el, amenda e 10.000 de lei per angajat). „Lucrul din orice colț al lumii” nu e un drept automat: dacă stai câteva luni într-o altă țară, poți ajunge să plătești taxe acolo și poate fi o bătaie de cap pentru toată lumea. Și nu în ultimul rând: monitorizarea angajaților prin software fără să îi anunți în prealabil este ilegală.
💡 Știați că: Munca în ture îți poate influența structura creierului, arată un studiu de neuroimagistică.
Cercetarea, realizată pe date de la peste 14.000 de adulți din UK Biobank, arată că persoanele care lucrează frecvent în ture (de noapte, program rotativ sau în weekend) au un volum mai mic de țesut cerebral în două regiuni-cheie ale creierului, amigdala și talamusul, zone implicate în reglarea emoțiilor, a stresului și procesarea informațiilor. Diferențele devin mai mari pe măsură ce munca în ture este mai frecventă.
Vestea bună este că schimbările nu par ireversibile: participanții care au renunțat la munca în ture între două scanări au arătat stabilizare și chiar o ușoară recuperare a volumului de țesut cerebral în câțiva ani.
📆 Ce-am mai muncit recent.
România digitală: formularele online (încă) se depun la ghișeul 4. A pățit-o recent colegul nostru, Ionuț Sabo, când a vrut să-și afle vechimea în muncă pe site-ul Casei de Pensii. Procesul începe modern, pe ecran, și se termină medieval, cu semnătură olografă, cu pixul, și drum la instituție. Iar dacă ai semnătură digitală, tot trebuie să le trimiți un e-mail în care să atașezi o poză cu buletinul. A scris apoi un articol despre „România digitală”, în care găsești și opiniile a doi experți, Cătălin Teniță și Adrian Dan Pop.
___
Platforma de recrutare incluzivă DiverseWork se lansează oficial pe 11 iunie 2026, oferind companiilor un instrument dedicat identificării și angajării persoanelor din grupuri vulnerabile, în special persoane cu dizabilități și tineri aflați la început de carieră. Platforma conectează angajatorii cu candidați verificați, simplifică procesul de recrutare și pune la dispoziție instrumente care ajută firmele să își îndeplinească obligațiile legale privind incluziunea în muncă. „Vreau să schimb felul în care piața muncii din România îi vede pe cei pe care astăzi îi ignoră” – ne-a mărturisit Ionuț-Iacob Cotoi, fondatorul DiverseWork, într-un interviu pentru Hacking Work.
Vrei să colaborăm? Aici găsești tot ce putem face pentru tine.
Ți-a plăcut Hacking Work Newsletter? Trimite-l unui prieten!
Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Lore, Ionuț, Tibi, Bogdan și Doru.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion.
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.
Corect punctat...!!!Asta au urmărit politicienii 36 de ani sa degradeze învățământul,umanitatea și sănătatea în România.