#200: Realitatea dură a angajatului 50+ în România: „prea tânăr ca să ies la pensie, prea bătrân ca să fiu angajat”; Doar 54,7% dintre tinerii români lucrează în domeniul studiat.
Bonus: Propunere legislativă: zile libere plătite pentru victimele violenței domestice; Marea restructurare din administrație: mii de posturi eliminate (doar pe hârtie?) până în 2027.
Servus. Am ajuns la ediția cu numărul 200 și e musai să îți mulțumim că ești aici, că ne citești, ne dai mai departe, ne aduci în discuție cu colegii tăi și ne arăți, zi de zi, că piața muncii poate fi un loc mai sănătos atunci când vorbim despre ce ne doare. Ți-am pregătit știri diverse, sfaturi utile și informații care să te pună pe gânduri.
Doar jumătate dintre tinerii români lucrează în domeniul studiat. Unde se rupe legătura dintre școală și job?
Puțin peste jumătate dintre tinerii europeni reușesc să se angajeze în domeniul pentru care s-au pregătit. Potrivit datelor publicate de Eurostat, în 2024, 56,4% dintre tinerii din UE, cu vârste între 15 și 34 de ani și cel puțin studii medii finalizate, au declarat că există o potrivire mare sau foarte mare între pregătirea lor și cerințele locului de muncă actual sau ale ultimului job. România se află ușor sub media europeană, cu 54,7% dintre tineri angajați în posturi aliniate cu studiile. Totuși, doar 13,8% dintre tinerii români lucrează în domenii complet diferite de pregătirea lor, mult sub media UE de 20,4%, în timp ce 31,5% ocupă poziții doar parțial potrivite specializării absolvite.
Nivelul educației face diferența: doar 46,1% dintre absolvenții de studii medii spun că lucrează în domeniul pentru care s-au pregătit, comparativ cu 68,1% dintre cei cu studii superioare. La nivel european, cele mai bune rezultate se înregistrează în Letonia (76,5%), Lituania (76,1%) și Germania (75,2%), în timp ce Italia (41,6%), Slovacia (46,2%) și Danemarca (47,1%) se află la coada clasamentului. Cea mai bună potrivire între studii și carieră apare în sănătate și asistență socială (80,6%), IT și comunicații (77%) și educație (73,6%). Cei mai vulnerabili? Absolvenții de arte.
Reforma administrației publice: Mii de posturi vor fi desființate.
Guvernul a adoptat marți seara reforma administrației publice, una dintre cele mai ample reorganizări ale sistemului din ultimii ani, având ca obiectiv reducerea deficitului bugetar de la 7,9% la sub 3% din PIB până în 2031, conform angajamentelor pe care ni le-am asumat față de UE. Potrivit estimărilor oficiale, reforma va conduce la desființarea a aproximativ 45.600 de posturi și la reducerea cheltuielilor de personal cu peste 1,6 miliarde de lei în 2026 și cu peste 3 miliarde de lei în 2027, conform G4Media.
Printre măsurile concrete: posturile din instituțiile prefectului se reduc cu 25%, iar cheltuielile de personal din administrația centrală scad cu 10%, cu excepția celor din educație, sănătate, cultură, apărare și ordine publică. Se revizuiește și norma de personal pentru poliția locală - de la 1 polițist la 1.000 de locuitori la 1 la 1.200 (ceea ce înseamnă că scade și numărul polițiștilor locali). Localitățile sub 4.500 de locuitori vor putea înființa poliție locală doar dacă acoperă integral costurile din venituri proprii, cu maximum 3 posturi. Se reduc și cabinetele demnitarilor: numărul consilierilor premierului scade de la 9 la 5, al miniștrilor de la 6 la 5, iar al secretarilor de stat de la 2 la 1.
La primării, 2026 este un an de tranziție pentru că autoritățile locale pot decide singure cum reduc costurile, dar din 2027 sunt obligate să elimine 30% din totalul posturilor, cu condiția ca reducerea să nu depășească 20% din posturile efectiv ocupate. Rămâne totuși neclar deocamdată câte dintre cele ~45.600 de posturi vizate sunt vacante sau ocupate.
În același timp, statul face și angajări. Instituțiile publice au postat în primele luni ale anului peste 1.500 de anunțuri de angajare, cu 60% mai multe față de aceeași perioadă a anului trecut, conform eJobs. Sistemul public are în total aproape 1,3 milioane de posturi ocupate, dintre care 815.000 doar în administrația centrală. Posturile scoase la concurs acum sunt în mare parte operaționale: șoferi, îngrijitori, muncitori calificați, personal medical. Există însă și excepții: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene caută specialiști IT cu salarii brute de până la 26.000 lei.
🔎 Meserii sub lupă.
La Jocurile Olimpice de la Milano, fostul patinator american Jordan Cowan a transformat o zonă ignorată a transmisiunilor într-o nouă meserie: cameraman pe gheață. Cu un echipament proiectat de el, Cowan patinează alături de sportivi și surprinde detalii subtile, cum ar fi respirațiile de după efort, privirile către antrenori, gesturile de frustrare sau de ușurare, momentele în care emoția bate coregrafia. Rolul lui acoperă un „teritoriu neexplorat” și aduce publicul mai aproape de realitatea trăită de sportivi.
După retragerea din competiții, Cowan și-a combinat pasiunile pentru patinaj, film și tehnologie, dezvoltând o abordare inspirată din cinematografie: focus și zoom manual, mișcări fluide și cadre care spun o poveste. Mai mult, experiența de patinator îl ajută să anticipeze mișcările și să respecte spațiul emoțional al sportivilor. Inițiativa face parte din eforturile Olympic Broadcasting Services de a aduce tehnici vizuale noi în sport și arată cum meseriile viitorului apar la intersecția dintre competențe, performanță sportivă, storytelling și tehnologie.
📜 Scurte și tari (I).
Realitatea dură a angajatului 50+ în România: „prea tânăr ca să ies la pensie, prea bătrân ca să fiu angajat”. Care este vârsta ideală pentru a fi angajat? Dacă asculți piața muncii, răspunsul pare să fie o fereastră îngustă, aproape imposibil de nimerit: nici „prea tânăr” (fără experiență), nici „prea senior” (cu prea multă). Între aceste două extreme, recrutorii caută un ideal greu de atins, lăsând în urmă profesioniști valoroși care se lovesc constant de refuzuri doar din cauza cifrelor din buletin:
„Am 52 de ani. Sunt sănătos tun, cred. Pe piața muncii, asta mă face o fosilă funcțională. Nu suficient de bun pentru muzeu, nu suficient de cool să fiu angajat. Practic, stau într-un purgatoriu profesional, între «nu ai experienţă» şi «ai prea multă experienţă».„Experiența mea e tratată ca o boală rușinoasă: «Atenție, candidat cu prea multă experiență. Poate gândi singur». Nimeni nu întreabă ce pot face, doar cât timp mai funcționez.”
___
Salariul minim brut din România ar putea crește de la 4.050 la 4.325 de lei începând cu 1 iulie 2026, potrivit unui proiect aflat în analiză guvernamentală, care ar viza aproximativ 1,7 milioane de angajați. Autoritățile estimează că majorarea ar putea susține puterea de cumpărare, ar stimula ocuparea și ar reduce munca nedeclarată, cu un impact bugetar de circa 622 de milioane de lei în a doua jumătate a anului. Propunerea este discutată într-un context de poziții diferite între partenerii sociali: patronatele au cerut înghețarea salariului minim, în timp ce sindicatele susțin că o creștere este necesară pentru a ține pasul cu inflația și pentru a proteja veniturile celor cu salarii mici.
___
România se află printre țările europene cu cele mai ridicate niveluri ale riscului de sărăcie și excluziune socială în rândul persoanelor cu dizabilități, arată datele Eurostat. Aproape patru din zece persoane cu dizabilități sunt afectate, un procent peste media Uniunii Europene, iar diferența față de persoanele fără dizabilități rămâne una dintre cele mai mari din UE. Deși situația s-a îmbunătățit în ultimul deceniu, nivelul ridicat al lipsurilor materiale continuă să fie principala problemă. În același timp, datele arată că transferurile sociale, precum pensiile și indemnizațiile, au un rol decisiv în reducerea riscului de sărăcie în rândul acestei categorii.
___ Cum vrea Guvernul să relanseze economia. Curs de Guvernare trece în revistă lista măsurilor prin care statul vrea să ajute economia și să stimuleze investițiile. Printre cele mai vizibile măsuri se numără o bonificație de 3% la plata impozitului pe venit dacă obligațiile sunt achitate până pe 15 aprilie 2026, granturi de până la 20.000 de euro prin programul „Investim Acasă” pentru românii din diaspora care deschid afaceri productive în țară (program cu buget de 100 mil. euro până în 2029), și 1 miliard de lei pus la dispoziția Băncii de Investiții și Dezvoltare pentru scheme de garantare. Persoanele fizice vor putea deduce investițiile în acțiuni în limita a 400 euro/an, iar companiile care se listează la bursă beneficiază de o deducere de 50% a cheltuielilor de admitere la tranzacționare.
___
Olanda a adoptat săptămâna de lucru de patru zile, iar angajații lucrează în medie doar 32 de ore pe săptămână, cel mai puțin din Uniunea Europeană. Economia nu pare să fie afectată, țara având în continuare unul dintre cele mai ridicate PIB-uri pe cap de locuitor din Europa. Multe companii, inclusiv firme mari, au trecut la program de 32 de ore fără reduceri salariale, susținând că angajații sunt mai productivi, absenteismul a scăzut, iar retenția a crescut. Totuși, economiștii OECD avertizează că productivitatea nu a mai crescut în ultimii ani, iar îmbătrânirea populației și numărul mare de angajați part-time, în special femei, pot pune presiune pe piața muncii. Tu ce crezi, e sustenabil acest program de lucru?
___
Deși legea obligă adaptarea muncii la om, mulți angajatori folosesc delegarea ca pe un instrument mecanic, ignorând complet sănătatea psihică a salariaților. Un caz recent, în care un angajat de 58 de ani a fost trimis forțat la 100 km distanță, subliniază riscurile legale și medicale pe care companiile și le asumă atunci când omit reevaluarea riscurilor profesionale și avizul medicului de medicina muncii. În final, forțarea unui angajat loial să lucreze într-un mediu care îi provoacă panică nu este doar o eroare juridică, ci și o dovadă de miopie managerială care distruge productivitatea sub pretextul flexibilității. Dan Năstase a scris pe avocatnet.ro un articol util în care explică clar de ce munca trebuie adaptată la om, nu invers.
___
UniCredit Bank a fost desemnată cea mai bună bancă pentru finanțarea comerțului în Europa Centrală și de Est, precum și în România și alte șapte țări din regiune, potrivit celui mai recent studiu realizat de Euromoney, bazat pe feedback-ul a peste 12.700 de companii și instituții financiare. Recunoașterea confirmă calitatea produselor, relația cu clienții și buna înțelegere a piețelor locale, dar și eforturile băncii de a simplifica și digitaliza procesele de finanțare, oferind mai multă transparență și eficiență.
___
Peste 5.000 de angajaţi ai Damen Mangalia, Liberty Galați şi Romaero București vor beneficia de o protecţie salarială mai extinsă dacă angajatorii intră în insolvenţă sau în concordat preventiv (procedură juridică de restructurare prin care companiile aflate în dificultate financiară pot evita insolvența), anunţă Ministerul Muncii. Noua ordonanţă modifică Legea 200/2006, majorând plafonul creanţelor garantate la 12 salarii medii brute în caz de insolvenţă şi 6 salarii medii brute în caz de concordat preventiv pentru companiile considerate strategice pentru economia sau securitatea ţării. Ministrul Muncii, Florin Manole, subliniază că măsura oferă siguranţă angajaţilor şi sprijin comunităţilor dependente de aceste locuri de muncă.
___
Munca pe cont propriu poate aduce libertate și flexibilitate, dar nu toate formele de activitate independentă sunt la fel de avantajoase. Un studiu al University of Michigan, realizat pe familii din Statele Unite ale Americii, arată că cei care lucrează cu contracte temporare, pe termen scurt sau în proiecte de tip freelance câștigă, în medie, mai puțin, sunt mai nemulțumiți de muncă și au o stare de sănătate fizică și mintală mai slabă decât cei care au o afacere proprie sau contracte stabile. Deși numărul celor care aleg acest tip de muncă este în creștere, mai ales datorită tehnologiei și flexibilității, independența profesională vine la pachet cu riscuri, în special atunci când lipsesc stabilitatea veniturilor și siguranța pe termen lung.
___
🏷️ Ai 20% reducere la DevFest Bucharest 2026, un discount exclusiv pentru că faci parte din comunitatea noastră! Discountul se cumulează cu oferta Early Bird și ofertele de grup 4 Bilete +1 Gratis/ 2 Bilete +1 Gratis. Dacă ești în București pe 5 martie și vrei să mergi să afli cele mai noi informații din domeniile AI, Cloud, Cybersecurity & DevOps, doar introdu codul HW20 pe site și discountul tău se aplică automat. Nu pierde șansa să întâlnești comunitatea tech internațională și locală, care-ți poate deschide noi oportunități. Un eveniment organizat de GDG Bucharest, Digital Stack & Shortcut, susținut de Hacking Work. Mai multe informații aici.
🧠 Oameni sănătoși, organizații sănătoase. Powered by MedLife.
Modul în care sunt construite echipele influenţează direct rezultate măsurabile la locul de muncă.
Analiza Gallup arată că atunci când oamenii îşi înţeleg și își folosesc punctele forte, performanţa crește cu 18%, iar profitabilitatea cu 23%. Mai mult, sănătatea organizațională se vede în scăderea absenteismului cu până la 78%. În ceea ce privește retenția, rata plecărilor voluntare scade cu 21% în organizațiile stabile și cu până la 59% în cele cu fluctuație mare.
În practică, asta înseamnă două lucruri concrete: primul, fiecare membru de echipă trebuie să știe ce face bine, nu doar ce sarcini are, pentru ca energia și motivația să fie orientate spre rezultate clare. Al doilea, managerii trebuie să creeze un mediu în care aceste puncte forte se pun în valoare împreună, nu izolat.
⚖️ (Ne)Dreptul muncii.
Ce spune Marius Barbu, avocat specializat în dreptul muncii, despre transparența salarială:
„Nu consider că transparența salarială va schimba, în mod real, raportul de putere dintre angajat și angajator, atâta timp cât angajatorul respectă obligațiile legale. Directiva, în funcție de cum va fi transpusă în România, oferă salariaților o imagine mai clară asupra modului în care sunt stabilite salariile.
Pentru a aplica măsuri de transparentizare obligatorii, companiile trebuie să clarifice câteva aspecte esențiale: ce poziții presupun aceeași muncă sau una de valoare egală (prin evaluarea posturilor conform criteriilor din directivă), cum este stabilită ierarhia internă, care sunt intervalele salariale pentru fiecare grad și cum este poziționat un angajat în cadrul grilei. Odată stabilite, implementarea nu ar trebui să creeze dificultăți. La cererea unui angajat, angajatorul va putea explica eventualele diferențe salariale față de media celor care prestează aceeași muncă sau o muncă de valoare egală.
În principiu, transparența salarială nu ar trebui să genereze conflicte, dar depinde de ambele părți. Angajatorul trebuie să respecte legislația privind egalitatea de remunerare și să asigure o comunicare clară și completă către toți salariații. La rândul lor, angajații trebuie să acționeze cu bună credință și să nu abuzeze de noile instrumente oferite de lege.
Dacă angajatul nu primește informațiile care să-l ajute să înțeleagă cum i se stabilește salariul, este posibil să existe o problemă de echitate. În acest caz, angajatul se poate adresa instanței pentru a verifica modul de stabilire a salariilor și, dacă se constată inechități, pentru a obține despăgubiri pentru perioada anterioară și/sau o ajustare salarială care să restabilească echilibrul.”
Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.
Pariul pe tineri: investiția care salvează leadershipul.
IBM și-a triplat angajările entry-level pentru Gen Z, contrar tendinței generale din piață. Compania merge în direcția opusă deoarece liderii de acolo și-au dat seama că organizațiile care taie acum juniori vor suferi peste 3-5 ani când nu vor mai avea oameni pregătiți pentru rolurile de middle management, iar să furi oameni buni de la competitori e mai scump și mai lent. Trucul e că IBM nu angajează pentru aceleași roluri ca înainte, ci le-a regândit complet. Developerii scriu mai puțin cod de rutină și interacționează mai mult cu clienții; oamenii de HR nu mai răspund la întrebări repetitive, ci supervizează chatboți.
Dar IBM nu este singura companie care angajează tineri. Dropbox și-a extins programele de internship și absolvire cu 25%, iar CEO-ul Cognizant spune că angajează mai mulți absolvenți ca niciodată. Nickle LaMoreaux, directoarea de HR a IBM, transmite un mesaj direct colegilor din industrie: „E treaba voastră să convingeți conducerea să continue să angajeze juniori, chiar dacă presiunea pe costuri e mare și AI-ul pare că poate face acele taskuri”. Argumentul ei este că dacă nu construiți acum pipeline-ul de talente, peste 3-5 ani veți avea probleme.
📜 Scurte și tari (II).
Munca de acasă ar putea reveni puternic în următorii ani, pe măsură ce liderii din generațiile Baby Boomers și Gen X ies la pensie, iar pozițiile de conducere sunt preluate de Millennials și Gen Z. Un studiu realizat pe baza răspunsurilor a 8.000 de angajați din SUA arată că firmele conduse de CEO mai tineri sunt semnificativ mai deschise către munca remote. Concret, angajații din companii fondate recent și conduse de lideri tineri lucrează de aproape două ori mai frecvent de acasă comparativ cu cei din organizații mai vechi, aflate sub conducerea unor CEO din generații anterioare. Pe măsură ce noua generație ajunge în poziții cheie, actualele mandate stricte de revenire la birou ar putea rămâne doar o etapă de tranziție, nu o regulă pe termen lung.
___
În 2026, profesorii și restul angajaților din educație nu vor primi creșteri salariale. Salariile rămân la nivelul din decembrie 2025, potrivit proiectului de Hotărâre de Guvern care stabilește așa-numitul „cost-standard per elev”, adică suma medie pe care statul o alocă anual pentru fiecare copil din sistemul de învățământ. Această sumă rămâne la 9.620 de lei per elev, la fel ca anul trecut. Din acest buget sunt acoperite, în principal, salariile din școli. Există totuși o mică ajustare: componenta destinată utilităților (încălzire, electricitate, apă) și formării profesionale crește cu aproximativ 69 de lei, adică 9,8%, în linie cu inflația. Înghețarea salariilor este legată de Legea 141/2025, care prevede că, în 2026, bugetarii rămân cu aceleași salarii ca la finalul lui 2025.
___
În Malaezia s-a deschis un concept neobișnuit: un „azil de pensionare” pentru tineri epuizați profesional. Proiectul, lansat de un antreprenor de 26 de ani, se adresează în special celor din Gen Z și Millennials care spun că sunt suprasolicitați, prost plătiți și blocați într-o cultură a performanței continue. Pentru aproximativ circa 370 de lire, participanții pot petrece patru săptămâni într-un complex din Gopeng, în mijlocul naturii, fără program strict și fără presiunea unui job 9-to-5. Pachetul include cazare și trei mese pe zi, iar activitățile sunt simple: plimbări, grădinărit, hrănirea animalelor sau pur și simplu odihnă. Conceptul a stârnit critici din partea generațiilor mai în vârstă, dar interesul a fost atât de mare încât primele locuri s-au ocupat rapid. Fenomenul vine pe fondul unor date care arată că tinerii sub 35 de ani raportează cel mai des absențe de la muncă din cauza stresului și epuizării.
___
În ultimii 35 de ani, România „a pierdut” peste 4,16 milioane de locuitori, arată datele Institutului Național de Statistică, principala cauză fiind migrația externă (63%), urmată de sporul natural negativ (37%). Deși plecările definitive au scăzut o perioadă, ele au crescut din nou după 2011, ajungând la aproximativ 50.000 pe an în 2024. În paralel, imigrația și revenirile românilor au mai compensat pierderile, mai ales după 2022, menținând populația rezidentă peste pragul de 19 milioane. Fenomenul rămâne însă unul structural și probabil mult mai amplu: tot mai mulți români trăiesc în afara țării, iar scăderea natalității accentuează declinul demografic, într-un context în care mobilitatea populației crește la nivel global.
___
Absolvenții de finanțe, inginerie mecanică și informatică au cele mai mari șanse de angajare în Statele Unite ale Americii, fiecare dintre aceste domenii fiind menționat de aproximativ 60% dintre angajatori ca prioritar pentru recrutările din acest an. Cu toate acestea, debutul în carieră este mai dificil decât în anii trecuți: doar o treime dintre tineri reușesc să se angajeze în domeniul studiat, iar multe companii reduc pozițiile entry-level. Pe de altă parte, salariile de început sunt în creștere.
___
Deși investițiile în inteligența artificială au depășit 250 de miliarde de dolari, mii de directori executivi admit că tehnologia nu a avut încă un impact real asupra productivității sau a numărului de angajați, resuscitând „paradoxul lui Solow” din anii ‘80. Un studiu recent pe 6.000 de lideri de companii arată că, deși AI este prezentă peste tot în discursurile publice, datele economice concrete nu reflectă saltul de eficiență promis și majoritatea angajaților folosesc aceste instrumente doar 1,5 ore pe săptămână. Economiștii avertizează că, la fel ca în cazul revoluției computerelor de acum 40 de ani, beneficiile reale ar putea apărea abia după o perioadă lungă de adaptare, contrazicând optimismul imediat afișat de giganții tech.
___
O metodă de recrutare „ușor atipică” a devenit virală după ce un candidat pentru un post de marketing a trimis un e-mail cu subiectul fals „Numele tău apare în Dosarele Epstein” doar pentru a-și forța potențialul angajator să deschidă mesajul. Deși în interiorul e-mailului candidatul și-a cerut scuze, explicând că această tactică de tip „clickbait” a fost singura cale de a ieși în evidență într-o mare de aplicații ignorate, gestul a stârnit dezbateri aprinse în mediul online. În timp ce unii îi admiră îndrăzneala specifică domeniului de marketing, majoritatea specialiștilor HR avertizează că folosirea fricii și a asocierii cu scandaluri internaționale de o asemenea gravitate este o strategie toxică, care riscă să aducă mai degrabă un refuz decât un interviu de angajare.
___
Propunere legislativă: zile libere plătite pentru victimele violenței domestice. Un proiect de lege depus la Parlament propune 10 zile libere plătite pentru salariații victime ale violenței domestice, violului sau agresiunii sexuale, inclusiv pentru părinții ai căror copii minori au trecut prin astfel de situații. Zilele pot fi folosite pentru refacere emoțională, consiliere psihologică sau asistență juridică. Inițiativa aparține unor parlamentari AUR și nu este încă lege, mai trebuie votată, promulgată și publicată în Monitorul Oficial.
___
Ce-ar fi dacă AI ar înlocui munca oamenilor? Citrini Research imaginează un scenariu fictiv scris din perspectiva anului 2028, în care succesul real al AI declanșează o criză economică în lanț: companiile înlocuiesc angajații cu AI → profiturile cresc → consumul scade (oamenii nu mai au bani) → companiile reduc și mai mult costurile prin AI → șomajul ajunge la 10,2%, bursa scade 38%, piața imobiliară se prăbușește în hub-urile tech. Este prima dată în istorie când cel mai productiv activ din economie a produs mai puține locuri de muncă, nu mai multe. Spre deosebire de recesiunile clasice, această criză nu ar avea „frână naturală” pentru că AI devine mai bun și mai ieftin indiferent de cerere, iar guvernele nu au instrumentele potrivite să intervină. Atenție: nu e o predicție, ci un exercițiu de gândire despre un risc destul de mare pe care aproape nimeni nu îl ia în serios.
📖 Cartea câștigătoare.
„Începe cu ce nu-ți place” este un ghid practic despre cum să învingi procrastinarea și să-ți crești eficiența concentrându-te pe cele mai dificile și importante sarcini ale zilei. Pornind de la ideea că succesul vine din disciplină și prioritizare clară, autorul oferă metode concrete pentru organizarea timpului, eliminarea distragerilor și formarea unor obiceiuri de lucru productive.
Ți-a plăcut Hacking Work Newsletter? Trimite-l unui prieten!
Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Lore, Ionuț, Tibi, Bogdan, Cristi și Doru.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion.
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.