#198: Criza calității muncii: doar 21% dintre angajații din lume sunt implicați activ la job; Legea epuizării profesionale, sub presiunea a două avize negative: ce spun experții și ce urmează?

Bonus: 50% din joburile bune sunt în București; Dacia a lansat un nou program de plecări voluntare; 70% dintre români adorm cu telefonul în mână.

Servus. Bună dimineața tuturor, mai ales liderilor care oferă beneficii istețe angajaților. Lucrăm serios la echilibrarea dintre știrile „prăpăstioase” și cele optimiste, care îți dau senzația că putem răzbi prin marea de vești proaste. Hai să ne „hidratăm” împreună cu cele mai importante știri din piața muncii, iar dacă am ratat ceva, scrie-ne.

---

Munca, printre cele mai mari îngrijorări globale: doar unul din cinci angajați este implicat la job.

Munca se află printre principalele preocupări ale populației la nivel global, arată raportul Gallup „The World’s Most Important Problem 2026”, realizat în peste 140 de țări. La nivel mondial, 10% dintre adulți consideră munca — incluzând șomajul, salariile mici și condițiile precare — cea mai importantă problemă a țării lor, fiind depășită doar de dificultățile economice generale. Ponderea diferă semnificativ: doar 4% în țările cu venituri ridicate, 10% în economiile cu venituri medii-superioare, 20% în cele medii-inferioare și 15% în statele cu venituri mici, unde accesul la locuri de muncă decente rămâne limitat.

Raportul evidențiază și o criză a calității muncii: doar 21% dintre angajații din lume sunt implicați activ la job, 62% sunt neimplicați, iar 17% sunt activ dezangajați, adică frustrați și lipsiți de orice motivație. Gallup estimează că o creștere a implicării angajaților ar putea aduce economiei globale un plus de aproximativ 9.600 de miliarde de dolari anual, echivalentul a 9% din PIB-ul mondial, subliniind că investițiile în leadership și condiții de muncă mai bune au un impact economic major, nu doar social.

Sursa: ChatGPT, după un prompt Hacking Work

---

România crește, dar jumătate din țară rămâne în urmă.

O analiză Roland Berger a parcursului țării din ultimii 10 ani reconfirmă ceea ce am spus, aici, la Hacking Work anul trecut: România se dezvoltă, dar avem două Românii. Succesul vine din:

• Cea mai spectaculoasă creștere economică din UE (PIB/cap de locuitor +110% în 10 ani)

• Rețea de autostrăzi dublată, cu perspective similare pentru următoarea decadă

• Consum +56% față de 2015 (locul 2 creștere în UE după Malta)

• Venit net al gospodăriilor dublu în termeni reali

• Speranță de viață +2 ani

Problema este că peste 50% din PIB este generat de București + 7 județe (Cluj, Timiș, Constanța, Prahova, Brașov, Ilfov, Iași). Aproape jumătate din locurile de muncă cu venit peste medie sunt în București. Chiar și în capitală, 500.000 oameni trăiesc sub media națională. În top 7 județe dezvoltate, 2/3 din angajați lucrează în industrii cu salarii sub medie.

Astfel că nu toți românii se bucură la fel de avansul economic incontestabil din ultimii ani, chiar dacă în statistici arătăm din ce în ce mai bine. Răzvan Dumitra și Andra Ioana (autorii analizei) propun și câteva soluții bune pentru a reduce aceste decalaje.

---

📜 Scurte și tari (I).

Propunerea legislativă pentru prevenirea epuizării profesionale a primit două avize negative, de la Consiliul Economic și Social și de la Consiliul Legislativ. Avizele sunt consultative și nu blochează automat proiectul, însă semnalează probleme de coerență juridică, aplicabilitate și fundamentare: suprapuneri cu legislația existentă, măsuri lăsate la nivel opțional, lipsa sancțiunilor și a mecanismelor clare de control, precum și definiții neclare ale epuizării profesionale.

Inițiatorii proiectului au anunțat că vor continua parcursul legislativ și își asumă revizuirea textului, urmând ca amendamentele să fie discutate în comisiile parlamentare. Continuăm munca începută cu #VremLegeaBurnout, având ca obiectiv transformarea acestei inițiative într-o schimbare reală privind modul în care este înțeleasă și protejată sănătatea angajaților din România.

___

Dacia a lansat un nou program de plecări voluntare, prin care aproximativ 260 de angajați pot înceta contractele de muncă pe baza acordului părților, ca urmare a proceselor de robotizare și automatizare din uzina de la Mioveni. Angajații care aleg să participe la program vor primi compensații diferentiate în funcție de vechime, de la 25.000 de lei net pentru cei cu până la 2 ani vechime, până la peste 210.000 de lei net pentru angajații cu mai mult de 16 ani în cadrul Renault Group. Compania menționează că măsura nu are legătură cu performanța economică, ci cu adaptarea structurilor organizaționale și cu finalizarea unor proiecte sau reducerea activității în anumite zone. Plecările vor fi implementate din 1 martie 2026, ultima zi lucrătoare fiind 28 februarie.

___

România este văzută prin ochii migranților din Sri Lanka într-un proiect jurnalistic care adună povești personale despre muncă, dor de casă și adaptare, într-un context în care peste 20.000 de srilankezi trăiesc legal în țară și acoperă o parte importantă din deficitul de forță de muncă. Dincolo de cifrele seci despre avize, taxe și beneficii economice, articolul din Scena9 pune în prim-plan experiențe directe ale celor veniți dintr-o țară marcată de crize economice, dezastre naturale și un război civil de zeci de ani, oameni care lucrează în livrări, ateliere, bucătării sau birouri, adesea în condiții dificile. Una dintre aceste voci rezumă sentimentul migrației trăite pe propria piele:

„Așa că aici sunt: la jumătatea drumului, între două lumi. Tehnic, sunt aici. Dar, în mintea mea, trăiesc alături de familie. E un sentiment ciudat. Nu pot să-l descriu în cuvinte.”

___

Jumătate dintre companiile care au concediat oameni ca să-i înlocuiască cu AI îi vor reangaja până în 2027, concluzionează două rapoarte mari, publicate de Gartner și de Forrester. Potrivit datelor Visier, 5,3% dintre angajații concediați sunt reangajați de fostele firme, cel mai mare procent din ultimii ani. Forrester avertizează că înlocuirea completă a oamenilor cu AI este prematură și riscantă: „Inteligența artificială nu e suficient de matură pentru a înlocui judecata, empatia și expertiza umană”.

___

O treime din elevii români nu înțeleg concepte științifice de bază, arată studiu UNICEF realizat pe aproape 14.000 de elevi români. Doar 43,2% dintre aceștia ating un nivel funcțional al literației științifice, în timp ce 32% sunt în zona de risc. Această competență nu se referă la memorarea formulelor, ci la capacitatea de a utiliza raționamentul bazat pe dovezi pentru a lua decizii în viața de zi cu zi. Situația e și mai gravă la literația digitală: doar 10% au competențe „bune” sau „foarte bune”, iar 37% sunt la risc. Problema nu e lipsa de informație, ci incapacitatea elevilor de a o folosi.

___

Apropo de elevi, dacă știi unul performant, dă-i de veste legat de aceste burse de 15.000 euro anual. Allianz-Țiriac și International British School of Bucharest lansează un program multianual de burse în valoare totală de peste 250.000 euro pentru elevi cu performanțe academice remarcabile din toată țara. Începând cu anul școlar 2026-2027, vor fi oferite anual trei burse de câte 15.000 euro care acoperă aproximativ 70% din taxele de școlarizare la IBSB pentru clasele 7-10 și 12. Programul nu include doar sprijin financiar, ci și mentorat, workshopuri educaționale și oportunități de internship în cadrul Allianz-Țiriac. Bursele pot fi menținute pe toată durata liceului pentru elevii care continuă să exceleze academic. Înscrierile se deschid în perioada 9-28 februarie.

___

Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor Cluj (FSEGA, UBB) a luat o decizie remarcabilă, utilă pentru studenți și profesori: începând cu anul universitar 2026–2027, cursurile și seminariile vor începe la 8:30, cu pauze prelungite la 15 minute și două intervale de masă pe parcursul zilei pentru a evita aglomerația, iar programele de masterat vor avea loc după ora 17:00. „Sunt decizii care țin cont de viața reală a studenților și cadrelor didactice, respectiv de nevoia unui mediu academic funcțional și responsabil. Toate acestea pentru ca fiecare dintre noi să poată să-și dezvolte propria perspectivă asupra dezvoltării profesionale și personale”, spune Răzvan Mustață, decanul facultății. Noi zicem că-i un exemplu clar de „Uite ce fain”! Tu ce crezi?

___

UE angajează absolvenți din orice domeniu de studiu. Este pentru prima dată din 2019 încoace când se redeschid concursurile pentru debutanți. Dacă vrei să aplici, trebuie să fii cetățean al unui stat membru UE, să ai o diplomă de licență și să cunoști două limbi oficiale ale UE (inclusiv româna). Candidaturile se depun între 5 februarie și 10 martie 2026.

---

🧠 Oameni sănătoși, organizații sănătoase. Powered by MedLife.

„Creiere mai puternice”, avantajul uman în fața inteligenței artificiale: investițiile în sănătatea mintală și abilitățile cognitive pot aduce economii globale de peste 6 trilioane de dolari.

În timp ce inteligența artificială avansează rapid, cel mai recent raport McKinsey Health Institute și World Economic Forum concluzionează: nimic nu egalează creierul uman. Sănătatea mintală și abilitățile cognitive (gândirea critică, empatia, adaptabilitatea, creativitatea) formează ceea ce specialiștii numesc capital cerebral, esențial pentru economia viitorului.

Peste 260 de milioane de ani de viață afectată de boli mintale ar putea fi preveniți până în 2050, generând peste 6.200 de miliarde de dolari în câștiguri economice globale. Investițiile timpurii, mai ales în educație și sănătatea copiilor, pot aduce randamente anuale de 7–13%, iar în țările cu venituri mici și medii, fiecare dolar investit poate aduce de 9 ori mai mult înapoi, arată datele citate în raport.

Raportul subliniază și că 59% dintre angajați vor avea nevoie de reconversie profesională până în 2030, pe fondul schimbărilor aduse de AI. Firmele care ignoră sănătatea mintală a angajaților riscă pierderi masive: burnoutul afectează 1 din 5 angajați, iar absenteismul și epuizarea costă economia globală mii de miliarde anual. În schimb, companiile care investesc în bunăstarea mintală și în dezvoltarea acestor abilități esențiale înregistrează creșteri de productivitate, reduc costurile și atrag mai ușor talente.

---

Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.

Cum ar trebui să arate feedbackul ca să fie mai bine acceptat de angajați.

Evaluările de performanță sunt, de cele mai multe ori, un calvar atât pentru manageri, cât și pentru angajați. Însă o cercetare Cornell University vine cu o soluție care poate reduce frustrarea: înlocuirea notelor cu feedback narativ crește semnificativ percepția de corectitudine și dorința de progres a angajaților.

Majoritatea oamenilor se consideră peste medie. Atunci când primesc o notă de 3 din 5, percepția de sine este zdruncinată, iar evaluarea pare nedreaptă de cele mai multe ori. Feedbackul narativ însă le permite să accepte realitatea fără a se simți atacați. Un „4” nu îi spune unui angajat ce trebuie să facă diferit luni dimineața. Feedbackul calitativ este cel care generează dorința reală de îmbunătățire pentru că îi oferă context și soluții concrete. Deși urâm notele, ele rămân totuși necesare pentru transparența bonusurilor. Companiile care elimină scorurile din fața angajaților, dar le păstrează în sistemele interne de salarizare („shadow rankings”), riscă să creeze confuzie și neîncredere atunci când salariile variază fără o explicație clară.

Astfel, ca de obicei, totul se rezumă la calitatea și buna pregătire a liderilor. Managerii buni și bine instruiți știu să ofere feedback constructiv și constant, astfel încât nicio observație să nu fie o surpriză la final de an. Pare banal, dar e o cercetare valoroasă pentru că evaluările funcționează doar dacă oamenii înțeleg de ce primesc feedback și cum îi ajută să evolueze.

---

📜 Scurte și tari (II).

Cele mai neobșinuite beneficii oferite de companiile americane în 2024: yoga cu capre, capsule de dormit cu aromaterapie, sesiuni de „swipe coaching” pe Tinder, decontarea unui tatuaj pe an, sesiuni de tarot sau astrologie și înmormântări gratuite pentru angajați și familiile lor. Probabil unele par exagerate, dar vedem și noi că oamenii nu mai caută doar tichete de masă sau asigurare medicală. Vor beneficii care să le facă viața mai ușoară, care le arate că sunt văzuți și înțeleși. Pentru tine ce beneficii contează? Completează chestionarul și spune-ne ce beneficii fac cu adevărat diferența la locul tău de muncă.

___

Aramis Invest, cea mai mare fabrică și cel mai mare angajator din Maramureș, își reduce temporar programul de lucru la patru zile pe săptămână, de luni până joi, pe fondul scăderii comenzilor și al unui surplus de producție acumulat în stocuri. Măsura a intrat în vigoare din 6 februarie și are un impact direct asupra veniturilor angajaților, deoarece zilele de vineri nu vor fi plătite. Decizia vine în contextul diminuării comenzilor de la principalul client, grupul Ikea, și va fi aplicată timp de șase săptămâni, până la jumătatea lunii martie.

___

Ministrul Culturii, Demeter András István, a anunțat revizuirea proiectului-pilot privind evidența timpului de muncă în instituțiile de spectacole și concerte, ca urmare a discuțiilor cu participanții la protestul din fața Teatrului Național „I.L. Caragiale” și a reacțiilor din țară.

Ministrul a subliniat: „Nicio soluție propusă nu poate fi pusă în aplicare fără implicarea activă, participativă a celor cărora li se adresează. Unii colegi mi-au spus că se simt parte a unui experiment și este ultimul lucru pe care mi-l doresc să se simtă cineva astfel. Vreau să găsim și să decidem împreună varianta optimă”.

___

România, printre țările cu cele mai mici salarii din Europa în 2024: de aproape patru ori mai jos decât media din vest. Un nou clasament al salariilor medii pentru un rol full-time din Europa arată cât de mare este încă prăpastia dintre est și vest. România are un salariu mediu anual de doar 21.100 euro, potrivit datelor Eurostat și OECD pentru 2024, situându-se printre cele mai slab plătite țări de pe continent. Hai să vezi în graficul de mai jos cum stau și celelalte țări europene:

___

Inflația, creșterea prețurilor și costul vieții rămân principalele preocupări ale românilor, arată un sondaj al Parlamentului European. La acestea se adaugă economia, crearea de noi locuri de muncă și apărarea și securitatea UE, în timp ce 59% dintre români sunt optimiști în privința viitorului țării (peste media europeană de 57%). În ciuda optimismului și a percepției pozitive asupra Uniunii Europene, românii pun accent pe nevoia unei protecții mai bune a libertății presei și pe consolidarea independenței energetice a țării.

___

85% dintre angajatorii români planifică creșteri salariale în 2026, conform studiului HR Trends 2026, realizat de Randstad România. Datele arată că doar 34% dintre companii se așteaptă la creșterea veniturilor (față de 43% anul trecut). Studiul se bazează pe un sondaj realizat în rândul a 217 lideri de business din multiple industrii, în perioada octombrie-decembrie 2025 și merită parcurs mai ales dacă lucrezi în HR și ai nevoie de idei despre cum să atragi sau să păstrezi oameni buni în companie.

___

Din 2026, toți angajatorii cu cel puțin 10 salariați sunt obligați să inițieze negocieri colective. Avocatnet.ro a sintetizat 10 aspecte importante pe care trebuie să le știi despre obligația de negociere colectivă.

___

ONG-urile se bucură de un nivel relativ ridicat de încredere în rândul populației și sunt percepute ca esențiale pentru funcționarea democrației, potrivit Barometrului Opiniilor despre Societatea Civilă (BOSC) 2025, o cercetare realizată de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile. Datele arată că aproximativ jumătate dintre români declară că au încredere în ONG-uri, un nivel mai ridicat decât în cazul altor forme de reprezentare publică, 62% consideră că o societate democratică nu poate funcționa fără acestea, iar 63% spun că ONG-urile se implică acolo unde statul nu reușește. Totodată, interacțiunea cu organizațiile neguvernamentale este în creștere, două treimi dintre români având un contact cu ele, chiar dacă impactul activității lor nu este resimțit direct de toți, într-un context social marcat de neîncredere, polarizare și crize succesive.

---

💡 Știați că: 70% dintre români adorm cu telefonul în mână.

Un obicei aparent inofensiv – câteva minute de scroll înainte de culcare – devine un mod de a amâna somnul și de a suprasolicita creierul (”sleep procrastination”). În loc de relaxare, scroll-ul prelungește starea de alertă, iar somnul devine superficial. În timp, lipsa somnului de calitate afectează direct capacitatea de concentrare, luarea deciziilor și echilibrul emoțional și crește riscul de anxietate, iritabilitate și burnout.

Dincolo de soluțiile clasice, neuroștiința aplicată propune intervenții directe asupra modului în care funcționează creierul. Institutul BrainMap folosește scanări cerebrale avansate și programe personalizate de antrenament neurocognitiv pentru a corecta dezechilibrele care stau la baza problemelor de somn.

---

📆 Ce-am mai muncit.

Miercuri, 18 februarie, la Cluj, te invităm la o nouă ediție a Conferințelor Hacking Work dedicată unei dileme pe cât de vechi, pe atât de actuale: „Copii sau Carieră?”. Te așteptăm să schimbăm împreună narativul despre părinții care muncesc și să demonstrăm că maternitatea/paternitatea este, de fapt, cel mai intens program de training profesional. Te poți înscrie gratuit aici.

---

📖 Cartea câștigătoare.

Cartea „Fă-ți timp” ne provoacă să privim altfel zilele și felul în care le trăim: în loc să fim prinși într-o cursă nesfârșită de notificări, ședințe și distrageri, autorii ne arată cum să preluăm controlul asupra timpului și atenției noastre prin tactici ușor de adaptat la orice stil de viață. Ne învață cum să ne proiectăm zilele intenționat, să reducem perturbările constante și să ne creăm spațiu pentru activitățile care aduc valoare și satisfacție.

---

Ți-a plăcut Hacking Work Newsletter? Trimite-l unui prieten!

Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Lore, Ionuț, Tibi, Bogdan, Cristi și Doru.

Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.

Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion.

---

Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.

Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.