#195: Acordurile secrete dintre companii care îți pot bloca salariul și cariera; 1 din 4 angajați români, în prag de burnout în 2025; Programele de bunăstare la muncă pot aduce 11,7 trilioane $/an.
Bonus: Principalele riscuri de business în 2026; Suedia testează „ora prieteniei” pentru angajați, ca să combată singurătatea; De ce nu mai găsești joburi disponibile pe LinkedIn?
Servus. Au ajuns la noi povești în care e rușinos să-ți aduci la serviciu caserola cu mâncare de acasă. Și vedem tot mai des că în piața muncii nu curge doar lapte și miere, așa că e de datoria noastră să o transformăm. Te bagi și tu?
Ți se interzice să pleci la concurență sau să ceri salariu mai mare? Cum te poți proteja de acordurile no-poach și wage-fixing.
Unele oportunități profesionale și creșteri salariale pot fi blocate de acorduri secrete între companii, prin care acestea se înțeleg să nu își recruteze angajații reciproc (acorduri no-poach) sau să mențină salariile într-un anumit interval (acorduri wage-fixing).
Deși invizibile pentru angajați, aceste practici au efecte majore asupra pieței muncii: salarii ținute în mod artificial la un nivel minim, mobilitate redusă, productivitate și inovație mai scăzute, dar și o putere de negociere disproporționată pentru angajatori. Mai mult, sunt tratate de Comisia Europeană și CJUE ca adevărate carteluri.
Ce spun avocații în dreptul muncii despre cum te poți proteja ca angajat de aceste înțelegeri între companii:
„Angajații pot trimite sesizare la Consiliul Concurenței, singurul abilitat să facă investigații de o asemenea manieră în țara noastră. Problema este că investigațiile durează ani de zile și salariatul rămâne păgubit și «captiv» din cauza acelui no poach agreeement până când se face dovada existenței lui și societățile în cauză sunt sancționate.”, spune Cristina Filimon, avocat specializat în dreptul muncii.
Avocata Ioana Hedeșiu completează informațiile:
„Protecția începe cu documentarea atentă a situațiilor în care mobilitatea profesională este blocată. Salariații ar trebui să păstreze orice formă de corespondență relevantă, fie că este vorba despre e-mailuri, mesaje sau răspunsuri formale de refuz primite în urma unor candidaturi.
La fel de importante sunt discuțiile informale, în cadrul cărora angajaților li se transmite că „nu se poate” face o mutare profesională din motive care nu țin de competențele lor, ci de relații externe între companii. Chiar dacă aceste lucruri nu sunt confirmate în scris, ele pot fi notate, contextualizate și corelate în timp.”
1 din 4 angajați români, în prag de burnout în 2025. Legea burnoutului încearcă să schimbe jocul.
Un sfert dintre angajații din România au fost în 2025 în zona de risc psihologic și burnout, potrivit celui mai recent Index al stării de bine, realizat de RoCoach și Novel Research. Deși scorul general de 70,3 din 100 indică o „siguranță moderată”, vulnerabilitatea oamenilor la șocuri organizaționale e mare. Cu alte cuvinte, angajații nu sunt chiar bine și, la orice criză, pot claca. Sursele principale de stres sunt volumul prea mare de muncă, presiunea deadline-urilor, lipsa echilibrului dintre viața profesională și cea personală, dar și absența feedbackului. Șeful direct rămâne factorul-cheie care le influențează angajaților români starea de bine la job.
Tinerii între 18 și 29 de ani raportează cele mai bune niveluri de satisfacție, la fel și angajații din retail, bănci, sănătate și ONG-uri. În schimb, cei din IT și administrația publică sunt la coada clasamentului. Un alt semnal de alarmă: cu cât crește vechimea într-o organizație, cu atât scade starea de bine și cresc tensiunile cronice.
În acest context, adoptarea propunerii legislative inițiate de senatorul Irineu Darău și senatoarea Cynthia Păun și susținute prin campania #VremLegeaBurnout poate reprezenta un pas și mai important. Legea ar obliga angajatorii să informeze anual angajații despre riscurile psihologice, să le includă în evaluările interne și să ofere dreptul legal de a cere reducerea volumului de muncă, fără teama de represalii.
📜 Scurte și tari (I).
4 din 10 români nu ar putea acoperi o cheltuială neprevăzută din bugetul propriu, potrivit datelor Eurostat, fie că e vorba de o problemă medicală, o reparație esențială sau pierderea bruscă a locului de muncă. Asta ne plasează peste media Uniunii Europene, unde 30% dintre cetățenii care trăiesc în gospodării private se află în aceeași situație de fragilitate financiară. Cele mai mari probleme de acest fel sunt în Bulgaria (45,6%), Letonia (45,3%) și Grecia (43,9%), unde aproape jumătate din populație nu are bani puși deoparte pentru urgențe. La polul opus se află Țările de Jos (16,9%), Malta (18,3%) și Cehia (19,2%), unde oamenii sunt mult mai pregătiți. Acest indicator arată cât de vulnerabili suntem, chiar dacă nu suntem neapărat săraci. Lipsa unui fond de urgență devine o problemă reală într-o economie în care prețurile cresc, joburile dispar și stabilitatea e tot mai fragilă.
___
Paradoxul muncii în România: șomaj mic, dar prea puțini angajați. Rata șomajului din România pare stabilă la 6%, însă realitatea e mult mai îngrijorătoare: doar două treimi dintre adulții apți de muncă au efectiv un loc de muncă. Gradul de ocupare rămâne cu mult sub media europeană, iar decalajele mari între bărbați și femei (o diferență de 18%, dublu față de media UE) accentuează slăbiciunile structurale ale pieței muncii. Oficial, avem 500.000 de șomeri conform INS, dar doar 262.000 sunt înregistrați la ANOFM, dintre care mai puțin de 60.000 primesc indemnizație. Restul? Nu apar nicăieri în sistem, deși nu muncesc.
___
Criză gravă la Liberty Galați: 3.000 de angajați cu salarii restante, un muncitor în greva foamei. Peste 3.000 de angajați ai combinatului Liberty Galați sunt în șomaj tehnic și nu și-au primit salariile de luni de zile, anunță Cartel Alfa. Unul dintre muncitori a intrat în greva foamei, în timp ce conducerea este cercetată pentru delapidare și evaziune fiscală într-un dosar cu un prejudiciu estimat la 300 de milioane de euro. Potrivit sindicatelor, faptele anchetate implică împrumuturi fictive, achiziții inexistente și transferuri ilegale prin entități din afara țării, inclusiv tranzacții cu Gazprom.
___
Aplicațiile la joburi explodează din cauza AI, iar recrutorii nu mai țin pasul. De când a apărut ChatGPT, numărul de aplicații trimise de un candidat a crescut cu 239%, arată datele Greenhouse, o firmă de software pentru recrutare. Cu ajutorul unor servicii precum LazyApply sau aiApply, oamenii trimit CV-uri automat, chiar și în somn, folosind scrisori de intenție generate de AI. Problema e atât de mare încât Amazon a blocat recent 1.800 de aplicații false venite din Coreea de Nord. Gartner avertizează că până în 2028, unul din patru profiluri de candidat ar putea fi fals. Ca reacție, unele firme limitează numărul de aplicații pe care o persoană le poate trimite, iar altele cer explicit să nu se folosească AI.
___
Deși tot mai puțini români lucrează în agricultură, România rămâne țara din UE cu cea mai mare pondere a angajaților din acest sector: aproape 20% în 2023, față de aproape 30% în urmă cu un deceniu, fiind cea mai mare scădere din UE. Chiar și așa, suntem mult peste media europeană, unde agricultura mai concentrează doar 3,9% din forța de muncă, și peste state precum Bulgaria (14%), Polonia (8%) sau Ungaria (4%). Diferența este și mai mare față de economiile vest-europene, unde doar 1–4% dintre angajați lucrează în agricultură, în contextul fermelor mari, mecanizate și al dispariției treptate a exploatațiilor mici.
___
Fenomenul global Labubu ascunde probleme grave pentru muncitorii din China. Labubu, jucăria designer cu ochi mari și colți, a cucerit rapid Asia, Europa și America de Nord în 2025, dar o investigație a China Labor Watch arată că fabrica principală din Xinfeng County, Shunjia Toys, angajează peste 4.500 de muncitori în condiții dificile: ore suplimentare excesive, lipsa protecțiilor legale pentru tineri de 16 ani, contracte incomplete, abuzuri verbale și hărțuire sexuală din partea managementului, precum și condiții precare de locuit și mâncat. Deși Labubu generează milioane de dolari pentru Pop Mart, salariul efectiv pentru producție este extrem de mic, iar lipsa unui sindicat sau a unui mecanism de reclamații face ca muncitorii să fie vulnerabili la abuzuri sistematice. Investigația solicită companiei să remedieze aceste probleme și să asigure respectarea legilor muncii și a standardelor internaționale.
___
De ce găsirea unui job pe LinkedIn a devenit aproape imposibilă. Într-un video publicat recent, Damon Cassidy, student la psihologie în Statele Unite, analizează modul în care LinkedIn a ajuns să modeleze piața muncii într-un mod problematic. Explică de ce găsirea unui loc de muncă pe LinkedIn este aproape imposibilă pentru mulți, cum LinkedIn profită de datele personale ale utilizatorilor și cum platforma este plină de recrutori falși sau de conținut lipsit de valoare. Mai mult, avertizează că aceste practici servesc intereselor corporative și perpetuează problemele pieței muncii.
De asemenea, propune două direcții: (1) să nu-ți mai pui toate speranțele în platformă și să cauți relații reale – grupuri, comunități, colaborări care pornesc din conversații autentice, online sau offline și (2) să susții inițiative care cer ca anunțurile de job să fie reale și reglementate, astfel încât companiile și platformele să fie trase la răspundere pentru postări false și abuz de date.
___
Principalele riscuri de business în 2026 conform Allianz Risk Barometer, un studiu anual care stabilește topul riscurilor de afaceri, bazat pe opiniile a 3.338 de experți din 97 de țări, la nivel global, incidentele cibernetice ocupă primul loc pentru al cincilea an consecutiv (42%), urmate de Inteligența Artificială, care a urcat spectaculos de pe locul 10 pe locul 2 (32%), iar pe locul 3 se află întreruperea activității (29%). Spre deosebire de media globală, în România cel mai mare risc este reprezentat de schimbările legislative și de reglementare, urmate de AI și incidentele cibernetice.
Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.
La ce ne uităm când ne stabilim obiectivele.
La început de an ne dorim să fim mai eficienți, mai organizați, mai buni. Problema apare atunci când abordăm obiectivele ca pe un checklist prin care e musai să trecem. Obiectivele SMART ne ajută să avem claritate, să știm ce vrem, până când și cum măsurăm progresul. Dar, de multe ori, ne oprim aici și uităm să ne întrebăm ceva esențial: cu ce cost?
Un obiectiv bine formulat, dar rupt de realitatea noastră personală (nivel de energie, context, nevoi emoționale), riscă să devină o altă sursă de presiune. De aceea, la început de an, e bine să ne uităm la obiectivele noastre din perspectiva sustenabilității.
Un obiectiv sănătos nu ar trebui să ne sufoce încă din primele săptămâni ale anului. Dimpotrivă, ar trebui să creeze structură. Poate că, anul acesta, întrebările potrivite sunt: „Ce obiective mă provoacă, dar nu mă epuizează?” și „Ce vreau să protejez, nu doar să obțin?”.
Suedia testează „ora prieteniei” pentru angajați, ca să combată singurătatea.
În Suedia, angajații unui lanț important de farmacii primesc timp liber plătit pentru a petrece cu prietenii, ca parte a unui program pilot numit „friendcare”. Fiecare participant are aproximativ o oră pe lună în timpul programului de lucru pentru a se întâlni cu prietenii, a vorbi la telefon sau a face planuri prin mesaje. Programul include și o sumă de 1.000 de coroane pentru activități sociale și instruire online despre cum să recunoască și să combată singurătatea.
Inițiativa face parte din strategia națională a Suediei de reducere a singurătății, o problemă recunoscută ca risc major pentru sănătatea publică. Primele rezultate indică că participanții se simt mai fericiți și mai conectați social. Alte companii nordice urmăresc proiectul și iau în considerare implementarea unor programe similare, în încercarea de a reduce izolarea și a sprijini bunăstarea angajaților.
🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife.
Programele de bunăstare la locul de muncă pot genera 11,7 trilioane de dolari anual.
Analiza a 115 programe de sănătate și bunăstare arată că aplicarea lor eficientă ar putea genera până la 11,7 trilioane de dolari valoare economică anuală la nivel global, potrivit McKinsey Health Institute. Aproximativ 77% din acest potențial vine din două efecte directe asupra muncii: creșterea productivității și reducerea prezenteismului (când un angajat lucrează chiar dacă starea fizică sau psihică nu îi permite să fie eficient).
Pe baza acestor date, McKinsey sintetizează câteva bune practici care fac diferența între programe simbolice și unele cu impact real:
Stabilirea unui punct de plecare clar și legarea bunăstării de strategia de business, astfel încât companiile să înțeleagă unde apar blocaje reale și cum influențează acestea performanța, implicarea și loialitatea angajaților.
Prioritizarea inițiativelor bazate pe dovezi, nu pe trenduri. MHI arată că intervențiile cu impact dovedit, combinate inteligent, produc efecte mai mari decât măsurile aplicate izolat.
Adaptarea programelor la contextul real al organizației, nu copierea unor modele standard. Chiar și intervențiile bine documentate pot eșua dacă nu țin cont de cultura internă, tipul de muncă și structura echipelor.
Testarea și ajustarea înainte de extindere, cu obiective măsurate atât în indicatori de sănătate (reducerea stresului, oboselii), cât și de business (productivitate, retenție, inovație).
Miza este cu atât mai mare cu cât costurile suportate de angajatori pentru sănătatea angajaților sunt estimate să crească cu 9% în 2026, ceea ce ar însemna o creștere totală de 62% față de 2017. Prevenția și bunăstarea integrate în modul de lucru zilnic sunt mai eficiente și mai ieftine decât gestionarea problemelor atunci când ele devin cronice.
📜 Scurte și tari (II).
Salariul mediu net a continuat să crească în România, ajungând în luna noiembrie 2025 la 5.615 lei, cu 123 de lei mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Cele mai mari câștiguri rămân în IT, unde salariul mediu net a depășit 12.900 de lei, urmat de activitățile de editare, cu peste 10.900 de lei. La polul opus, cele mai mici salarii au fost în hoteluri și restaurante, precum și în industria confecțiilor.
Creșterile salariale au fost influențate în special de acordarea de prime, bonusuri și rezultate mai bune ale companiilor, iar față de noiembrie 2024, salariul mediu net a fost mai mare cu 4,2%. În schimb, salariile din învățământ au scăzut cu 171 de lei (-2,8%), rămânând mult sub veniturile din administrația publică și apărare.
___
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) arată că, în plină austeritate, un student are nevoie lunar de cel puțin 2.027,99 lei pentru masă, cazare, materiale de studiu, transport și cheltuieli de bază, în timp ce cuantumul minim al bursei sociale este doar 925 lei. Analiza scoate în evidență că statul acoperă doar 10% din veniturile studenților, restul provenind majoritar din sprijinul părinților, iar aproximativ 44.000 de tineri au rămas fără bursă în 2025. ANOSR solicită creșterea fondului de burse, revenirea la reducerea de 90% la transportul feroviar și extinderea sprijinului pentru studenții cu taxă, subliniind că investiția în educație este esențială pentru combaterea sărăciei și pentru sprijinirea viitorului tinerilor.
___
Lolita, prima artistă română generată cu inteligența artificială, a strâns milioane de vizualizări în doar câteva săptămâni. Dincolo de cifre, cazul ei ridică o întrebare serioasă pentru industria muzicală și creativă: ce se întâmplă când producția, distribuția și promovarea pot fi rezumate la câteva unelte digitale? Proiecte ca acesta pot ocoli casele de discuri sau studiourile, dar în același timp destabilizează ecosistemul existent, pun presiune pe artiști și pe valoarea muncii lor și mută puterea către platforme și algoritmi care decid vizibilitatea și supraviețuirea unui proiect.
___
Pe fondul încetinirii angajărilor și al creșterii șomajului pe termen lung, tot mai mulți angajați americani renunță la ideea unui „job de vis” și acceptă oferte din necesitate, arată un sondaj recent. Datele indică faptul că mulți candidați nu mai negociază salariul și acceptă chiar reduceri de venit, deși cei care negociază obțin, în general, condiții mai bune. Economiștii avertizează însă că această prudență ar putea fi temporară, iar angajatorii riscă să piardă oameni valoroși atunci când piața muncii își va reveni, mai ales dacă nu oferă salarii competitive, un management de calitate și echilibru între viața personală și cea profesională.
___
Discuția despre legalizarea prostituției a revenit în Parlamentul României, stârnind dezbateri aprinse în rândul politicienilor. Un deputat PNL a depus un proiect de lege care propune fiscalizarea și reglementarea serviciilor sexuale. Conform proiectului, persoanele care practică această activitate ar urma să fie autorizate și să beneficieze de controale medicale periodice, iar legea ar include și măsuri pentru protecția și siguranța celor implicați. Inițiativa urmărește să aducă mai multă transparență și control într-un sector până acum nereglementat.
___
Un proiect de lege depus la Senat rescrie regulile pentru psihologi și funcționarea Colegiului Psihologilor, stârnind critici puternice din partea profesioniștilor și politicienilor. Criticii susțin că noile reguli ar putea scumpi și complica accesul la terapie, printr-un traseu birocratic mai greu de parcurs și prin concentrarea puterii într-o singură structură profesională. Vicepreședintele Parlamentului European Nicu Ștefănuță avertizează că legea ar putea transforma sprijinul psihologic într-un privilegiu, iar specialiștii din domeniu atrag atenția asupra riscului de „monopol profesional” și a efectelor negative asupra accesului și calității terapiei. Tu ce crezi despre această propunere?
___
UniCredit Bank a fost recunoscută ca Angajator de Top în 2026, atât în România, cât și la nivel european, marcând al zecelea an consecutiv în care Grupul UniCredit primește această certificare. Distincția, acordată de Top Employers Institute, arată că banca oferă un mediu de lucru deschis și motivant, în care angajații se pot dezvolta și se simt apreciați.
💡 Știați că: Liderii învață să practice „empatia înțeleaptă” pentru a sprijini angajații fără a se epuiza.
Stilul de leadership modern cere empatie, dar cercetări recente arată că simpla implicare emoțională poate obosi liderii și poate lăsa angajații cu sentimentul că nu sunt înțeleși. Experții Nick Hobson și Gregory Depow propun conceptul de „empatie înțeleaptă”, care presupune ca liderii să răspundă diferit emoțiilor pozitive și negative ale angajaților: să exprime compasiune fără a prelua negativitatea și să sărbătorească succesul și bucuria acestora, construind astfel relații mai sănătoase și mai eficiente.
Practicarea empatiei înțelepte implică cinci pași esențiali: înțelegerea contextului emoțional al angajatului, reglarea propriilor răspunsuri, alegerea între a „împărtăși” sau a „avea grijă”, verificarea percepțiilor și reflecția după interacțiuni. Această abordare ajută liderii să sprijine angajații fără a se epuiza, crește satisfacția și angajamentul echipelor și contribuie la performanța organizațională pe termen lung.
🌶️ Sweet & spicy.
Ți-a plăcut Hacking Work Newsletter? Trimite-l unui prieten!
Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Lore, Alexandra, Ionuț, Tibi, Bogdan, Cristi și Doru.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion.
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.
mi-a placut mult perspectiva voastra, e un articol excelent! e super ca aduceti la lumina aceste intelegeri dintre firme care ne blocheaza salariile. totusi, desi documentarea e key, mi se pare greu sa luptam singuri cu companii mari. poate ar fi mai bine sa mizam pe solidaritate si legislatie europeana clara. bravo pentru initiativa, e mare nevoie!