#193: Semne bune anul n-are: piața muncii din România, în colaps; Flexibilitatea orară e noua monedă de loialitate în companii; Din 2026, românii vor munci mai mult pentru pensie.
Bonus: Prima zi de concediu medical o plătești din buzunarul tău; „Hybrid creep”, trendul prin care șefii forțează revenirea la birou; De ce se-ntorc românii din UK acasă?
Servus. Azi e joi, în caz că ai pierdut șirul zilelor. Ne-am dezmorțit și noi și îți servim prima ediție a newsletterului Hacking Work din acest an. Înmoaie niște cozonac în lapte și hai să vedem ce ne așteaptă în 2026.
Piața muncii din România se prăbușește sub greutatea propriului model.
Concedierile masive și stagnarea economică redesenează violent piața muncii în România. După un 2025 deja instabil, anul 2026 va aduce o lovitură dură pentru zeci de mii de angajați din IT, automotive, call-centere și mai ales din serviciile administrative ale marilor corporații.
Doru Șupeală avertizează, într-un articol amplu despre viitorul muncii publicat de Adevărul, că „în 2026 va apărea o victimă nouă: corporatistul din Pipera”, adică angajații din shared services, care lucrează în HR, payroll, suport IT sau financiar pentru companii globale. Aceste roluri, susține el, sunt deja în proces de „asiatizare”: externalizare agresivă spre Asia, automatizare parțială și înlocuire progresivă cu AI.
Problema este structurală și lovește în lanț. În IT, Raluca Dumitra (eJobs) confirmă că juniorii sunt primii vizați de valul de concedieri: „Vor fi cei mai afectați, pentru că sunt joburi ușor de înlocuit cu AI”. Angajările în IT au scăzut cu 20% în 2025, iar programelor de internship li s-a tras deja frâna. Outsourcingul clasic, „vânzarea de oameni la oră”, nu mai are viitor, concluzionează Doru Șupeală, deoarece clienții cer valoare reală, nu execuție ieftină.
În automotive, prăbușirea industriei europene, sufocată de Tesla și producătorii chinezi, a adus concedieri la Continental, Bosch, Vitesco, Schaeffler. Iar măsurile de austeritate din România au agravat totul: eliminarea facilităților fiscale din IT, TVA-ul mai mare și creșterea costului vieții au pus o presiune enormă pe angajați. Concluzia: „Intrăm într-o etapă de maturizare forțată. Cei care nu aduc valoare reală vor fi înlocuiți. Nu mai e loc pentru inerție în piața muncii”, spune răspicat Doru.
📜 Scurte și tari (I).
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a explicat că, începând cu 1 februarie 2026, prima zi de concediu medical nu va mai fi plătită pentru a descuraja abuzurile și concediile medicale fictive, care au costat bugetul 1,2 miliarde de lei anual. Măsura, similară cu practica din alte țări europene precum Franța, Portugalia sau Belgia, va include excepții pentru pacienți cu boli grave sau rare. Banii economisiți vor fi reinvestiți în sănătate, fiind deja folosiți pentru introducerea de medicamente compensate și susținerea serviciilor medicale esențiale, fără a afecta salariile medicilor. În teorie, măsura sună bine. În practică însă, nu rezolvă problema concediilor fictive și afectează tot cele mai vulnerabile persoane. Tu ce crezi despre această schimbare?
___
Din 2026, românii vor trebui să muncească mai mult pentru a-și asigura pensia. O schimbare importantă a intrat în vigoare de la 1 ianuarie: vechimea în muncă nu se mai calculează doar pe zilele lucrate efectiv, ci raportată la zilele calendaristice ale lunii. Asta înseamnă că pauzele, contractele part-time sau activitățile multiple într-o lună reduc efectiv stagiul de cotizare, afectând pensia viitoare. Modificarea vine pe fondul presiunilor economice și politice: sistemul public de pensii este dezechilibrat, iar Guvernul vrea să limiteze pensionarea anticipată și să mențină mai mulți oameni activi în economie. Practic, 2026 nu vine doar cu o recalculare a vechimii în muncă, ci și cu un mesaj dur din partea statului: pensiile devin tot mai greu de obținut.
___
România este țara din Uniunea Europeană cu cea mai mare diasporă, arată datele Eurostat: aproximativ 3,1 milioane de români trăiesc legal în alte state UE, iar numărul real este probabil mult mai mare. Cei mai mulți au plecat în căutarea unui trai mai bun, fiind atrași de salarii mai mari și economii stabile, în special în Germania, unde comunitatea românească s-a dublat în ultimul deceniu, ajungând la peste 900.000 de persoane. Românii aleg să plece și în Ungaria, unde comunitatea a crescut puternic în ultimii ani. Deși aproape 220.000 de români s-au întors acasă anul trecut, plecările continuă, astfel că dimensiunea diasporei rămâne, în mare, aceeași.
___
„Hybrid creep”, noul trend prin care șefii forțează subtil revenirea la birou. Fără să spună răspicat că-i vor acolo, companiile îi determină pe angajați să revină la birou prin presiune tăcută: promovările se leagă de prezența fizică, supravegherea devine normă, iar ședințele se mută strategic în offline. Fenomenul, denumit „hybrid creep”, profită de frica de concedieri, de AI și de stagnare profesională, și tot mai mulți angajați vin la birou nu pentru că trebuie, ci pentru că „așa se face”.
În realitate, explică Fortune, nu există dovezi solide că munca fizică ar garanta o mai mare eficiență, dar revenirea la birou funcționează ca o încercare disperată a șefilor de a recâștiga controlul pierdut în pandemie: „a cere angajaților să revină la birou e ca și cum ai încerca să bagi pasta de dinți înapoi în tub”: forțat, artificial și aproape imposibil fără să faci mizerie. Iar ceea ce se reconstruiește astfel nu e cultura organizațională, ci o cultură a obedienței, bazată pe tăceri incomode și o loialitate din frică, nu din convingere.
___
Restructurare masivă în sectorul bancar european: peste 200.000 de angajați bancari europeni riscă să fie concediați până în 2030, pe fondul automatizării accelerate cu AI, avertizează un nou raport Morgan Stanley. Cu alte cuvinte, 10% din totalul angajaților din 35 de bănci sunt în pericol de dispariție până în 2030, iar cele mai vulnerabile sunt funcțiile din back-office, middle-office, compliance și gestionarea riscurilor, acolo unde algoritmii pot prelua rapid sarcini repetitive. Reducerea costurilor devine prioritate absolută, mai ales în țări cu eficiență operațională scăzută, precum Franța și Germania.
Primele bănci care au început deja restructurările sunt ABN Amro (care va elimina 20% din posturi) și Société Générale. Deși AI-ul promite eficiență cu până la 30%, analiștii avertizează că o digitalizare forțată riscă să compromită formarea noilor generații de profesioniști bancari, afectând competențele esențiale ale meseriei.
___
Toate punctele de lucru din România care au cel puțin un angajat vor trebui înregistrate fiscal ca plătitoare de salarii, nu doar cele cu minim 5 salariați, cum era până acum. Noua obligație, introdusă prin Legea 245/2025, se aplică din 1 ianuarie 2026, iar termenul limită pentru firmele deja existente este de 30 de zile (până la 31 ianuarie). Scopul schimbării este ca impozitul pe salarii să rămână în localitatea unde se desfășoară efectiv activitatea, nu în orașul unde este înregistrat sediul social. Măsura vizează toate tipurile de entități: firme, autorități sau ONG-uri, și urmărește să crească autonomia financiară a comunităților mici, care altfel pierd bani importanți din bugetul local.
___
10 cursuri gratuite oferite online de Harvard University în 2026 pot fi urmate de oricine vrea să învețe de la una dintre cele mai prestigioase universități din lume, fără taxă de școlarizare și fără admitere. Cursurile sunt disponibile online, în regim gratuit („audit”), pe platformele Harvard Online și edX și acoperă domenii precum programare, inteligență artificială, data science, antreprenoriat, drept sau comunicare.
Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.
Siguranța psihologică a angajaților, super-puterea ascunsă a AI-ului.
Succesul proiectelor AI în companii depinde de factorii umani la fel de mult cum depinde de tehnologie, arată un studiu realizat de Infosys și MIT Technology Review Insights. 83% dintre lideri consideră că siguranța psihologică, sentimentul angajaților că pot experimenta, că-și pot exprima opiniile și pot greși fără teama de repercusiuni, influențează direct rezultatele inițiativelor AI. Practic, AI nu poate să dea randament dacă oamenii nu se simt în siguranță să o folosească și să exploreze idei noi.
Astfel, crearea unui mediu de încredere și deschidere este la fel de importantă ca investițiile tehnologice. Mai mult, comunicarea clară despre limitele și capacitățile AI, leadershipul transparent și susținerea ideilor angajaților sunt cheia pentru ca tehnologia să genereze rezultate reale și durabile.
Predicțiile experților de la Stanford cu privire la AI pentru 2026.
După ani de expansiune și investiții, 2026 ar putea fi anul în care inteligența artificială își arată cu adevărat utilitatea. La Stanford, experții în informatică, medicină, drept și economie prevăd că hype-ul AI începe să cedeze locul evaluării critice: nu mai contează doar dacă AI poate face ceva, ci cât de bine, la ce cost și pentru cine:
Suveranitatea AI va câștiga teren. Țările vor încerca să-și reducă dependența de furnizorii de AI și de politicile SUA. Asta înseamnă fie construirea propriilor modele de mari dimensiuni, fie rularea modelelor externe pe servere proprii pentru a păstra datele interne. Practic, AI devine și o chestiune de autonomie națională.
Multe proiecte AI nu au adus încă creșteri clare de productivitate, cu excepția domeniilor precum programarea și centrele de apel. 2026 va fi despre învățarea din eșecuri și aplicarea AI în moduri care aduc rezultate reale.
Cercetătorii din medicină și știință vor acorda tot mai multă atenție modului în care AI ajunge la rezultate. Asta înseamnă analizarea rețelelor neuronale și identificarea caracteristicilor care sprijină performanța.
Investițiile în startup-uri AI medicale au explodat, dar efectele reale asupra fluxurilor de lucru, satisfacției pacienților și deciziilor clinice rămân neclare. În 2026, ne așteaptă metode mai riguroase de evaluare. Mai mult, modelele AI vor fi antrenate pe seturi mari de date, oferind instrumente capabile să diagnosticheze boli rare.
În domeniul legal, accentul se mută de la „poate scrie AI?” la „cât de bine și cu ce riscuri?”. Modelele vor fi evaluate după rezultate concrete: acuratețe, timp de răspuns, respectarea procedurilor, eficiență în fluxul real de lucru și sarcini mai complexe, precum analizarea mai multor documente simultan și sintetizarea argumentelor.
Dezvoltatorii vor căuta să creeze sisteme care să sprijine dezvoltarea și bunăstarea pe termen lung a utilizatorilor, nu doar să maximizeze implicarea imediată.
În esență, 2026 va fi anul în care AI începe să fie judecată după rezultate concrete și impact real, mai degrabă decât promisiuni și hype. Vor conta transparența, eficiența și capacitatea de a aduce beneficii reale, fie că vorbim despre sănătate, justiție, productivitate sau cercetare științifică.
🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife.
Munca nu mai e despre „unde”, ci despre „când”: flexibilitatea orară a devenit noua monedă de loialitate în companii.
Deși 66% dintre angajații globali știu clar în ce zile trebuie să vină la birou, potrivit barometrului Workforce Preference 2025 realizat de gigantul imobiliar JLL, tot mai mulți refuză să renunțe la libertatea de a-și gestiona singuri programul. Salariul nu mai este prioritatea principală: 65% dintre angajații de birou pun acum echilibrul dintre viața lor de la muncă și cea de acasă pe primul loc.
Asta înseamnă că nici loialitatea nu se mai câștigă doar cu bani. Oamenii acceptă să vină la birou, dar nu mai tolerează rigiditatea orară, iar controlul asupra propriului program devine motivul-cheie pentru care aleg să rămână. Studiul JLL, care a analizat răspunsurile a 8.700 de angajați din 31 de țări, identifică o „prăpastie a flexibilității”: 57% spun că un program flexibil le-ar îmbunătăți semnificativ viața, însă doar 49% au acces real la această opțiune. Mai grav, 1 din 3 angajați ia în considerare schimbarea jobului pentru oportunități mai bune de dezvoltare sau reskilling, iar o altă treime reevaluează rolul muncii în viața proprie. Aici se joacă viitorul forței de muncă.
Experții avertizează: angajatorii care nu reconfigurează relația psihologică cu angajații riscă pierderi masive. Soluția? Trecerea de la flexibilitatea generică la flexibilitatea personalizată, în care angajatul își poate adapta complet programul. Asta înseamnă birouri cu acces prelungit, sisteme inteligente de rezervare a spațiilor și o renunțare definitivă la mitul celor 8 ore fixe de muncă. Miza următorilor ani pare clară: cine nu oferă timp, pierde oameni.
📜 Scurte și tari (II).
La final de 2025, Clasificarea Ocupațiilor din România a fost din nou actualizată cu zece noi ocupații: consultant, coordonator, manager, specialist și tehnician în modelarea informației construcției (cinci roluri diferite din zona BIM), designer de interior, pilot de dronă, director de asociație de vânătoare, inginer cinegetician și vulcanizator de anvelope. În același timp, a fost eliminată ocupația de „asistent social cu competențe în sănătatea mintală”. În 2025 au fost introduse și alte meserii noi, de la expert autorizare proiecte de dezvoltare regională și instructor de limbă, cultură și civilizație românească, la responsabil monitorizare și evaluare, tehnicieni pentru turbine eoliene offshore, tehnician surse de energie regenerabilă și terapeut vocal.
___
Guvernul a aprobat pentru anul 2026 un contingent de 90.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața muncii din România, pentru a acoperi deficitul de personal semnalat de angajatori în mai multe domenii. Cele mai afectate sectoare sunt curieratul, manipularea mărfurilor, construcțiile, comerțul, transportul rutier, alimentația publică și paza. Potrivit autorităților, până la 30 septembrie 2025 au fost emise aproape 84.000 de avize de angajare pentru lucrători din afara UE, iar cererea rămâne ridicată. Contingentul este stabilit anual prin hotărâre de Guvern, la propunerea Ministerului Muncii.
___
Tot mai mulți români aleg să plece din Marea Britanie și să se întoarcă acasă, pe fondul creșterii costului vieții, al problemelor din sistemul de sănătate și al percepției privind siguranța, arată un amplu reportaj din presa britanică. Potrivit datelor oficiale din Regatul Unit, aproximativ 37.000 de români au părăsit Marea Britanie într-un singur an, în timp ce doar 14.000 s-au mutat acolo în aceeași perioadă. Mulți spun că viața a devenit prea scumpă, salariile nu mai acoperă cheltuielile, iar Brexitul a accentuat sentimentul de nesiguranță și discriminare.
România devine, pentru unii dintre cei plecați, o opțiune mai acceptabilă decât în trecut, pe fondul creșterii salariilor față de anii anteriori, al costurilor mai mici la locuințe comparativ cu Marea Britanie și al posibilității unui trai mai liniștit, mai ales în zonele rurale sau în orașele mici. Chiar și așa, decizia de întoarcere nu este una ușoară, fiind influențată mai degrabă de dificultățile tot mai mari din străinătate decât de condiții ideale acasă.
___
Finlanda introduce în școli alfabetizarea în inteligență artificială, pe lângă lecțiile despre știri false pe care copiii le învață încă de la grădiniță. De ani buni, elevii învață cum să recunoască informațiile înșelătoare, iar țara este constant pe primul loc în Europa la competențe media. Acum, pe fondul creșterii dezinformării venite dinspre Rusia, profesorii îi învață pe copii cum să identifice imagini, texte și videoclipuri create cu AI. În școlile finlandeze, exercițiile despre verificarea surselor sunt deja parte din rutina zilnică. Ministrul Educației spune că nimeni nu se aștepta ca democrația să fie atât de expusă la manipulare, iar răspunsul Finlandei rămâne același: educație timpurie și continuă pentru toți.
___
Lucrezi în ture de noapte? Iată cum să ai grijă de tine, chiar dacă munca îți dă programul peste cap. Corpul uman nu e făcut să fie treaz noaptea – asta spun cercetătorii în somnologie, iar studiile o confirmă: munca în ture dezechilibrează somnul, metabolismul și sănătatea mintală. Cei care lucrează noaptea sau în schimburi au un risc mai mare de boli cardiovasculare, diabet, obezitate, depresie și chiar anumite tipuri de cancer.
Specialiștii recomandă controale medicale periodice, programarea inteligentă a cafelei, evitarea somniferelor și păstrarea unei igiene stricte a somnului: întuneric, liniște, telefon închis, rutină de relaxare. Exercițiile fizice regulate și o alimentație cât mai sănătoasă pot reduce semnificativ riscurile. The Guardian a strâns într-un articol mai multe detalii și sfaturi practice explicate clar, îți recomandăm să-l citești și să ai mai multă grijă de tine în 2026.
___
În sectorul hotelier din România, diferențele salariale sunt semnificative: o cameristă câștigă în medie 3.200 de lei net pe lună, un recepționer 3.500 de lei, iar un manager de hotel aproape 8.000 de lei. Veniturile pot fi completate de bacșișuri, bonusuri de sezon și plata orelor suplimentare, mai ales în perioadele cu trafic mare de turiști, iar hotelurile din orașele mari sau stațiunile premium oferă pachete salariale mai competitive pentru a-și păstra echipele. Managementul hotelier rămâne cel mai bine plătit segment, iar angajatorii pun accent pe competențe precum coordonarea echipelor și adaptarea rapidă la cerere, oferind deseori program flexibil, mese și cazare pentru angajați sau bonusuri.
___
Tinerii americani folosesc aplicațiile de dating ca instrumente de networking profesional, ajustându-și profilurile pe Hinge sau Grindr pentru a obține recomandări, interviuri sau contacte directe cu oameni din companiile care îi interesează. Într-un proces de angajare dominat de filtre automate și platforme suprasolicitate, mulți candidați caută rute alternative pentru a ajunge la angajator.
Un sondaj realizat în Statele Unite arată că o treime dintre utilizatorii aplicațiilor de dating caută și conexiuni profesionale, iar aproape jumătate dintre cei care fac asta au venituri de peste 200.000 de dolari, semn că fenomenul depășește generația Z. Specialiștii spun că oamenii încearcă, pur și simplu, să-și extindă rețelele: relațiile rămân cel mai sigur drum către un interviu real.
💡 Știați că: Fericirea depinde de cât control simțim că avem asupra vieții.
Cercetările arată tot mai clar că fericirea nu depinde atât de mult de bani sau de rezultatele pe care le obținem, ci de cât control simțim că avem asupra propriei vieți. Un studiu publicat în Journal of Personality and Social Psychology arată că autonomia este cel mai puternic și constant predictor al stării de bine. Chiar dacă banii ne oferă confort și mai multe opțiuni, ei nu influențează fericirea după ce nevoile de bază sunt îndeplinite. În schimb, oamenii care simt că își pot decide direcția trăiesc emoții pozitive mai stabile, indiferent de venituri sau circumstanțe.
Autonomia contează în toate aspectele vieții, inclusiv la locul de muncă. Cercetătorii spun că nu e nevoie de gesturi radicale pentru a crește autonomia: deciziile mici și intenționate – cum alegem să abordăm sarcinile, cum ne stabilim prioritățile sau cu cine colaborăm – pot face o diferență importantă. În esență, fericirea crește atunci când oamenii își pot alege drumul, ritmul și motivația.
🗓️ Ce-am mai muncit.
Noua lege privind epuizarea profesională a fost depusă în Parlament în 23 decembrie. E primul cadru care face asta și pentru România: propune obligații concrete de prevenție în companii, dă angajaților dreptul să fie informați despre riscuri, le dă ocazia să semnaleze problemele de epuizare profesională și să ceară oficial reorganizarea volumului de muncă, fără teamă de represalii.
Acesta este primul pas oficial care recunoaște că epuizarea profesională este produsă de modul în care e organizată munca, nu doar de „slăbiciunea” oamenilor. Și este construită deliberat ca un cadru de început, care poate fi îmbunătățit prin consultări, studii și contribuția practicienilor.
🌶️ Sweet & spicy.
Ți-a plăcut Hacking Work Newsletter? Trimite-l unui prieten!
Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Lore, Alexandra, Ionuț, Tibi, Bogdan, Cristi și Doru.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion.
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.
Ca afecteaza exact oamenii ce au nevoie. Nu mergem in Thailanda cand avem medical. Avem nevoie de bani. Indemnizatia e deja impozitata, de parca nu am platit pentru ea odata, e ca o dubla taxare. Acum, nici macar prima zi nu mai e platita. Celor care iau fictive, scuzati limbajul colocvial, li se rupe de aceste masuri. Trebuia sa fie controale, amenzi, refuz la plata, si se rezolvau lucrurile. Asa, tot noi, prostii, platim.
Foarte buna decizia (cu mentiunea ca trebuie excluse bolile cronice care necesita controale sau proceduri medicale periodice). Mai sunt tari europene care au chiar si a 2-a, respectiv a 3-a zi de concediu medical neplatita. Cred ca ar fi bine ca si Romania sa extinda la 2 sau chiar 3 zile de concediu medical neplatit.
Nu in ultimul rand, nebunia ultimilor ani in care s-au dat libere zile de Boboteaza, Sf Ioan, Rusalii, Sf Andrei, etc., ar trebui reversata. Am ajuns una dintre tarile europene cu cel mai mare numar de zile libere. Si dupa aceea ne miram ca firmele romanesti pierd business in favoarea Chinei, Indiei, Vietnamului, Marocului, etc. Conteaza nivelul salariilor, evident, dar i-am si inebunit pe partenerii straini si clientii la export de bunuri si servicii cu perioadele nesfarsite de activitate intrerupta in Romania in care pe plaiurile mioritice nu se intampla nimic.
Masura de renuntare la plata primei zi de concedii medicale, nu afecteaza persoanele vulnerabile, pentru ca de regula, acestea nu apeleaza la solicitarea de concediu medical pentru o zi in varianta formala (de regula "cer invoire" de la seful de echipa, si cel mai adesea primesc). Tind sa cred ca majoritate a celor care abuzeaza sistemul cu concedii medicale de 1-3 zile, sunt functionarii publici si persoanele din sectorul bugetar despre care nu as putea spune ca sunt persoane vulnerabile.