#192: Retrospectiva 2025: Concedieri masive în IT și Auto – Ce urmează în 2026?; Burnoutul costă UE peste 100 de miliarde € pe an.
Bonus: Șefii nu mai vor să fie șefi: 7 din 10 resimt stres; „Magia sărbătorilor”: femeile fac aproape integral munca invizibilă din gospodării (97%); 1 miliard de roboți umanoizi până în 2050.
Servus. No, ăsta da an greu! Multe concedieri, salarii mici, taxe mari, teambuildinguri puține și petreceri de Crăciun fără abundență. Parcă am strâns cureaua și îi cerem Moșului doar joburi stabile. Scrie-ne în emoji cum a fost anul ăsta pentru tine. Începem noi: 🌱🤯💸📉🍷
Ne vedem la anul, da? Luăm o mică pauză ca să ne încărcăm bateriile. Îți mulțumim că ne citești, că ne dai feedback, că ne apreciezi, că ne critici sau că ne susții necondiționat.
Concedieri în 2025: Peste 6500 de joburi pierdute în IT și auto. Perspective pentru 2026.
Anul 2025 a marcat unul dintre cele mai ample valuri de restructurări din ultimul deceniu în România. Două sectoare considerate esențiale pentru economia națională, industria auto și industria IT, au raportat mii de concedieri, închideri de linii de producție și desființări de departamente întregi. Datele arată clar conturul unui an în care presiunile globale, scăderea cererii, automatizarea și strategia de reducere a costurilor au produs efecte în lanț asupra angajaților și comunităților locale.
Pentru industria auto, analiza noastră surprinde peste 3.700 de concedieri confirmate, în timp ce sectorul IT depășește 2.800 de angajați afectați. Per total, în primele șapte luni ale anului, concedierile au crescut cu 45%, față de 2024. Surse oficiale confirma că în primele 11 luni ale anului, în jur de 11.600 de angajați au rămas fără un loc de muncă.
Mai mult, semnalele din piața muncii indică faptul că 2026 ar putea deveni un an chiar mai dificil. Miza anilor următori nu ține doar de relansarea investițiilor, ci de capacitatea economiei de a absorbi, reconverti și valorifica această expertiză. Felul în care statul, companiile și ecosistemul local vor răspunde acum va face diferența între o criză prelungită și începutul unui nou ciclu de adaptare și creștere.
📜 Scurte și tari (I).
Cele mai căutate ocupații din UE în 2024. În rândul managerilor de vânzări, marketing și dezvoltare, rata posturilor vacante a ajuns la 8,4%, cea mai ridicată dintre toate ocupațiile analizate, potrivit Eurostat. Urmează muncitorii din industrie și personalul de suport administrativ (ambele cu 7,3%), alți lucrători din vânzări (6,1%) și specialiștii asociați din domeniile artistic, cultural și culinar (6%). În top mai apar lucrători din transport și depozitare, manageri din comerțul cu amănuntul și en-gros, operatori de utilaje și instalații și ingineri. Datele se bazează pe anunțuri de angajare online, ceea ce explică de ce unele profesii lipsesc sau apar mai jos în clasament. Imaginea de ansamblu arată o piață a muncii tensionată, cu lipsuri clare în poziții-cheie de management, producție și servicii.
___
Ești angajator? Mai ai câteva zile pentru migrarea de la Revisal la noul sistem electronic Reges-Online. Termenul limită este 31 decembrie 2025. Autoritățile au confirmat că nu va exista o nouă amânare. Lipsa tranziției complete vine cu amenzi de până la 20.000 de lei, plus sancțiuni suplimentare pentru date incorecte sau neînregistrarea la timp a concediilor medicale/suspendărilor (până la 10.000 lei sau 5.000 lei per eveniment). Nu lăsa migrarea pe ultima zi. Știm deja că riscul de aglomerație e mare, iar platformele web nu vor face față. Dacă întâmpini dificultăți, uite aici un tutorial video.
___
Costul epuizării profesionale pentru Uniunea Europeană a depășit pragul de 100 de miliarde de euro pe an, iar fenomenul capătă o amploare tot mai mare în rândul angajaților. Un sondaj realizat în 30 de state europene arată că aproape jumătate dintre salariați declară că se simt frecvent epuizați, într-un context marcat de presiune constantă, volum ridicat de muncă și dificultăți tot mai mari în menținerea unui echilibru între viața profesională și cea personală, care rămâne unul dintre factorii principali ce alimentează acest fenomen, în special în sectoarele cu ritm accelerat și așteptări ridicate de performanță.
___
Inteligența artificială fizică va schimba vizibil modul în care funcționează multe industrii din 2026, pentru că AI-ul nu va mai „gândi” doar digital, ci va acționa direct în lumea reală, prin roboți și sisteme autonome. Concret, vorbim despre roboți care se pot deplasa singuri în fabrici și depozite, brațe robotice mult mai precise sau chiar sisteme chirurgicale asistate de AI. Specialiștii estimează că AI ar putea contribui cu până la 15% la PIB-ul global în următorul deceniu, iar până în 2028, 80% dintre depozite vor folosi robotică sau automatizare.
O altă schimbare importantă este apariția sistemelor AI „multi-agent”, în care mai mulți agenți inteligenți lucrează împreună, reducând timpul de dezvoltare software cu 30–70%. În plus, AI-ul devine tot mai „multimodal”, capabil să analizeze texte, imagini, tabele sau documente în același timp, ceea ce duce la decizii mai rapide și mai precise. Pe scurt, AI-ul va deveni un coleg de lucru real pentru oameni, nu doar un instrument tehnologic. Dar nu toate scenariile sunt la fel de optimiste.
___
Amazon și Microsoft investesc peste 50 de miliarde de dolari în India, cu focus pe cloud și inteligență artificială. Cele două companii au anunțat investiții cumulate de aproximativ 52 de miliarde de dolari în următorii ani, direcționate către extinderea infrastructurii de centre de date, servicii cloud și dezvoltarea de soluții AI la scară mare. Planurile vizează atât susținerea cererii interne, cât și poziționarea Indiei ca furnizor strategic de tehnologie pentru piețele globale. Contextul este susținut de strategia guvernului indian de a atrage capital străin și de a consolida ecosistemul digital local, inclusiv prin politici favorabile industriei tech. Întrebarea care rămâne este dacă aceste motive declarate explică pe deplin amploarea investițiilor sau dacă ele sunt doar parțial adevărate.
___
60 de milioane de euro alocați pentru burse: 40.000 de studenți vor putea merge mai departe la facultate. Banii vor fi folosiți pentru burse sociale, astfel încât zeci de mii de tineri români să își poată continua studiile în noul an universitar. Anunțul a fost făcut de Dragoș Pîslaru, care a subliniat că nimeni nu ar trebui să renunțe la facultate doar pentru că nu are bani. Fondurile vin prin Programul Educație și Ocupare, cu sprijinul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și al Comisiei Europene.
___
Coaliția de guvernare a decis totuși să majoreze salariul minim brut la 4.325 lei de la 1 iulie 2026.
___
Peste 120.000 de joburi au fost tăiate în industria tech în 2025, la nivel global, pe măsură ce marile companii au accelerat tranziția către modele de business bazate pe AI. Intel, Amazon, Microsoft, SAP sau Accenture se află printre companiile care au făcut reduceri masive de personal, invocând restructurări, reducerea costurilor și nevoia de competențe noi. Concedierile sunt cu 17% mai mari decât în 2024 și au contribuit la un total de peste 1,17 milioane de joburi eliminate în SUA, cel mai ridicat nivel de după 2020.
___
DevFest revine în România pe 5 martie, iar biletele Early Bird sunt disponibile acum. DevFest este cel mai important eveniment dedicat comunității Google Developers Groups din România, parte din mișcarea globală prezentă în peste 550 de orașe și 140 de țări, care aduce împreună peste 800.000 de developeri la nivel internațional. În 2026, tematica evenimentului adresează preocupările prezentului și ale viitorului în tehnologie: Building Safe, Secure and Scalable Solutions with AI and Cloud. Îți poți lua biletul la cel mai bun preț de aici.
___
Tot mai mulți șefi ajung la epuizare. Un studiu internațional realizat pe un eșantion de peste 10.000 de lideri din toată lumea arată că 71% dintre ei resimt un nivel mai crescut de stres (față de 63% acum trei ani), iar 4 din 10 iau în calcul să renunțe la rolurile de conducere. Doar 30% spun că au suficient timp și resurse pentru a-și face treaba corect. Pe fondul acestei presiuni, încrederea angajaților în management a scăzut drastic, ajungând la 29%. Datele indică spre o problemă de sistem, mai degrabă decât una personală, care poate duce la o veritabilă criză de leadership în companii.
Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.
Costul ascuns al obiectivelor neîndeplinite.
La sfârșitul fiecărui an, cu toții ne gândim ce obiective am atins anul acesta și ce țeluri ne setăm pentru anul care vine. Obiectivele ambițioase ne motivează și dau direcție parcursului nostru personal sau profesional. Dar rar vorbim ce se întâmplă atunci când nu le atingem.
Un studiu realizat de Universitatea Tehnică din Darmstadt arată că impactul obiectivelor neîndeplinite nu este doar profesional. Mulți resimțim o scădere a motivației, a stimei de sine și a încrederii, pentru că ajungem să confundăm rezultatele cu valoarea personală. Dacă n-am reușit, „n-am fost suficient de buni”.
Pentru noi, asta înseamnă o invitație: să privim obiectivele mai degrabă ca pe hărți de învățare, nu ca pe verdicte despre valoarea noastră, să rămânem conectați la scop, să înțelegem ce am învățat și să ne regăsim energia după ce ne-am împiedicat.
Așa că, atunci când reflectezi la obiectivele tale din 2025 și când le vei seta pe cele pentru 2026 poate merită să-ți amintești asta: nu tot ce contează se bifează.
🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife.
Progresul femeilor în companii stagnează, iar asta afectează și organizațiile.
Doar jumătate dintre angajatori mai prioritizează avansarea femeilor, arată raportul Women in the Workplace 2025 (McKinsey & LeanIn.Org). Femeile își doresc promovări mai rar decât bărbații, mai ales la început de carieră, din lipsă de sprijin din partea managerilor.
Acestea rămân subreprezentate la toate nivelurile, ocupând doar 29% din pozițiile de top, iar femeile de culoare sunt promovate semnificativ mai rar. La nivel entry, multe femei nu primesc oportunități de dezvoltare și sunt mai puțin încurajate să folosească instrumente AI. Raportul arată că un mediu corect și incluziv nu ajută doar femeile, ci îmbunătățește performanța și colaborarea în întreaga organizație.
Și România trăiește cu un dezechilibru major, care nu mai poate fi ignorat: femeile duc aproape integral munca invizibilă din gospodării (97%), câștigă cu circa 500 de lei mai puțin decât bărbații, sunt tot mai puțin prezente în politică și sunt afectate masiv de violența domestică. Într-o țară cu unul dintre cele mai mari decalaje de ocupare din UE (17%) și o rată totală de ocupare de doar 63%, lipsa participării reale a femeilor în economie și decizii devine o vulnerabilitate strategică.
Problema nu este lipsa femeilor pregătite, ci absența structurilor care să le permită să conteze. De la o lege a reprezentării minime de 30% blocată de ani de zile, până la cultura organizațională, sprijinul pentru îngrijire și accesul egal la muncă și leadership, România funcționează „cu jumătate din potențial”, după cum a spus Mihaela Raluca Tudor, fondatoarea #WeAreHalf.
📜 Scurte și tari (II).
În România, speranța medie de viață este de 77 de ani, dar realitatea diferă mult în funcție de județul în care trăiești și de sex. Vâlcea conduce detașat clasamentul, cu o medie de 83 de ani, urmată de București, Cluj, Alba și alte câteva județe din centrul și vestul țării, unde veniturile, infrastructura medicală și accesul la servicii sunt mai bune. La polul opus al clasamentului se află județele din sud și est, unde speranța de viață coboară sub 75 de ani. Diferența dintre extreme depășește 8 ani, cât între unele țări europene, iar în toate județele femeile trăiesc semnificativ mai mult decât bărbații, uneori cu peste 7 ani în plus.
___
Mai mult de jumătate dintre angajații români au sentimentul că munca lor trece neobservată. Potrivit unui sondaj realizat de Genesis Property, aproape șase din zece angajați mărturisesc că fac „muncă invizibilă”, care nu este suficient apreciată de manageri și colegi, fapt care alimentează demotivarea și distanțarea la job. În același timp, opt din zece respondenți afirmă că interacțiunile directe de la birou îi ajută să fie mai vizibili, mai bine înțeleși și mai apreciați, prin discuții informale, feedback rapid și acces mai bun la informații.
Biroul rămâne, pentru mulți, un spațiu de echilibru și apartenență: peste o treime spun că îi ajută să separe mai bine munca de viața personală și să țină pasul cu schimbările din activitatea zilnică. Când vine vorba de munca de la distanță, angajații reclamă mai des suprasolicitarea și acumularea de sarcini „invizibile”, care duc la lucru peste program.
___
Digi lansează un amplu val de angajări în Spania pe fondul creșterii accelerate a numărului de clienți. Peste 430 de locuri de muncă vor fi deschise, pe poziții din vânzări, domeniul tehnic și management. Cele mai multe posturi sunt în zona comercială, cu peste 190 de poziții dedicate magazinelor și standurilor de vânzare, urmate de peste 150 de roluri tehnice, în construcții, instalații și inginerie.
Compania a înregistrat în octombrie un record istoric în Spania, cu peste 184.600 de noi clienți atrași de la concurență, o creștere de peste 43% față de aceeași perioadă a anului trecut. La finalul primului semestru din 2025, Digi avea aproape 9,7 milioane de clienți pe această piață, consolidându-și poziția de al patrulea jucător telecom din Spania. Creșterea accelerată susține planurile Digi pentru o posibilă listare la bursă a filialei spaniole în 2026.
___
Un tânăr mecanic de locomotivă de la CFR Călători a devenit viral pe TikTok după ce și-a publicat fluturașul de salariu, dorind să arate că se poate trăi decent și muncind în România. Brândușescu Doru-Alexandru a explicat că salariul său net ajunge la aproximativ 8.300 de lei pe lună, după ce dintr-un cost total de circa 14.000 de lei suportat de angajator sunt scăzute taxele, suma incluzând salariul de bază de 6.700 de lei, sporuri și ore suplimentare. Tânărul a precizat că nu a făcut public documentul pentru a se lăuda, ci pentru a încuraja tinerii să nu plece în străinătate, deși mulți utilizatori au atras atenția că venitul este obținut în condiții de muncă dificile, cu program haotic și un număr mare de ore lucrate lunar. Tu de câți bani ai nevoie într-o lună pentru un trai decent?
___
Australia a devenit prima țară din lume care interzice accesul copiilor sub 16 ani la rețelele de socializare, o lege care a intrat în vigoare pe 10 decembrie și a dus deja la ștergerea a milioane de conturi. Platforme precum Facebook, Instagram, TikTok, Snapchat, X sau Reddit sunt obligate să aplice verificări stricte de vârstă, iar sancțiunile îi vizează exclusiv pe operatori, nu pe copii sau părinți. Autoritățile spun că măsura urmărește să reducă presiunea psihologică și expunerea minorilor la conținut nociv.
___
Aproape toți românii susțin educația digitală în școli și universități. Potrivit cercetării Eurobarometru privind nevoile viitoare în educația digitală, 97% dintre respondenții din România consideră că formarea competențelor digitale ar trebui să existe la toate nivelurile de educație, un procentaj peste media europeană. Acest sprijin larg contrastează însă cu realitatea din teren.
România se află în continuare pe ultimele locuri din UE la capitolul competențe digitale, cu o pondere ridicată a elevilor și tinerilor care au un nivel scăzut de alfabetizare digitală, arată datele Comisiei Europene. În același timp, românii manifestă o deschidere mai mare decât media europeană față de utilizarea inteligenței artificiale în educație și sunt mai puțin favorabili interzicerii dispozitivelor digitale în școli, semn că așteptările față de modernizarea educației cresc mai rapid decât rezultatele sistemului.
___
România riscă un „deceniu pierdut” pe piața muncii, potrivit unui studiu al Blocului Național Sindical, care arată că la începutul lui 2025 salariile au scăzut în termeni reali, numărul angajatorilor s-a redus, iar șomajul a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii opt ani, fără o criză externă care să explice situația. Inflația, creșterea taxelor și ajustările bugetare au erodat puterea de cumpărare, iar reducerile din sectorul public, făcute prin concedieri, nu prin reforme, au accentuat dezechilibrele. BNS avertizează că tendința s-ar putea agrava în 2026 și cere schimbarea direcției, prin protejarea salariilor, respectarea salariului minim adecvat și reducerea cheltuielilor publice ineficiente.
___
1 din 5 copii nu merge la școală iarna pentru că nu are haine groase, arată un sondaj World Vision România. În același timp, 75% dintre familii amână cumpărarea hainelor și încălțămintei de iarnă din cauza scumpirilor. Datele arată sărăcia severă: aproape două treimi dintre familii trăiesc cu mai puțin de 2.500 lei pe lună, iar peste 25% cu mai puțin de 1.000 lei. Problema continuă în adolescență: 67% dintre liceeni participă rar sau deloc la activități culturale, din cauza distanței (38%), lipsei transportului (32%) și costurilor (26%). World Vision România avertizează că frigul și sărăcia devin bariere directe pentru educație și incluziune și derulează campania „Descalță-i de limitări”, pentru a oferi haine, încălțăminte și acces la experiențe culturale copiilor vulnerabili.
___
Back to school la 40+ ani. Peste 1 milion de americani în vârstă de 40 de ani și peste sunt din nou studenți, arată National Center for Education Statistics. Valul este alimentat de teamă față de inteligența artificială, piața de muncă nesigură și dorința de siguranță financiară. Mulți își schimbă complet cariera, dar costurile nu sunt deloc mici: un an de facultate publică în SUA costă în medie 30.000 de dolari, iar cei care aleg universități private ajung la sume mult mai mari. Cei care nu-și permit, aleg programe tehnice sau de ucenicie: unele costă sub 3.000 de dolari pe an și oferă competențe greu de automatizat, precum tâmplărie sau instalații. Este o mișcare strategică: în timp ce mulți tineri pun la îndoială valoarea studiilor, angajații maturi își pariază viitorul pe recalificare și diplome.
Până în 2050 s-ar putea să conviețuim cu peste 1 miliard de roboți umanoizi.
Am citit și noi în newsletterul Civilization despre cercetarea amplă a celor de la Morgan Stanley. Se pare că ne mutăm din tărâmul SF în realitatea corporatistă pentru că este o industrie care ar putea genera o piață de 5 trilioane de dolari până în 2050. Implementarea va fi lentă până prin 2035 pentru că încă sunt la mijloc probleme inginerești destul de complicate, dar până la jumătatea secolului s-ar putea să conviețuim cu peste un miliard de roboți umanoizi.
Analiștii spun că marea oportunitate de profit nu este la companiile care fac roboții (precum Tesla Optimus ), ci la cele care furnizează „creierul și corpul” acestora, adică producătorii de cipuri AI, senzori și componente de mișcare. Au publicat chiar și o listă cu 25 de astfel de companii.
Ar fi un salt tehnologic cu implicații majore pentru forța de muncă. Pe măsură ce roboții umanoizi vor începe să apară în fabrici, centre logistice, depozite și în mediile casnice, vor exista tot mai mulți oameni fără utilitate și sens. Ce vor face acești oameni, cum se întreba Harari încă de acum 10 ani?
💡 Știați că: Companiile se bat pe „storytellers”.
Peste 70.000 de anunțuri de angajare din SUA conțin acum cuvântul storyteller, potrivit LinkedIn – de două ori mai multe față de anul trecut. Joburile sunt în marketing și comunicare, dar nu mai vorbim de PR – companiile caută acum oameni care să le scrie poveștile cât mai uman, autentic și apropiat de publicul țintă.
Tendința vine pe fondul declinului masiv al presei tradiționale. Datele oficiale arată că în SUA mai sunt azi doar 49.000 de jurnaliști, față de aproape 66.000 în anul 2000, iar traficul pe site-urile celor mai mari 100 de ziare a scăzut cu 40% în doar 4 ani.
Pe acest fond, brandurile își construiesc propriile platforme media (podcasturi, bloguri, newslettere), și chiar și firmele mari, precum Google, Microsoft sau Notion, își angajează „povestitori” plătiți cu până la 274.000 de dolari pe an, ca să își controleze direct mesajul. În 2025, termenii „storyteller” sau „storytelling” au fost menționați de 469 de ori în apeluri cu investitorii, mai mult decât oricând până acum, semn că firmele au înțeles că povestea vinde uneori mai bine decât produsul.
Riscul identificat de specialiști: pe măsură ce brandurile devin propriile lor redacții, linia dintre comunicare și manipulare devine tot mai subțire. Când o companie își controlează complet narațiunea, există riscul să nu mai primești o perspectivă independentă, ci „o reclamă” ambalată ca fiind autentică.
🗓️ Ce-am mai muncit.
🗞️ Cum știi dacă ești plătit corect pentru munca ta. Poți avea colegi buni, un manager ok și un job care îți place, dar dacă simți că efortul tău nu este răsplătit echitabil, nemulțumirea se acumulează. Ca să îți fie mai ușor să evaluezi situația ta actuală, uite aici trei repere clare.
📖 Cartea câștigătoare.
„Munca – Balaurul cu Șapte Capete” vorbește despre muncă altfel decât suntem obișnuiți: ca despre o bucurie pierdută și regăsită. Într-o lume de poveste, unde munca era cândva firească și vie, apare un balaur cu șapte capete, Timpul, Concentrarea, Sănătatea, Banii, Puterea, Dezbinarea și Validarea, exact fricile și presiunile cu care ne luptăm zi de zi.
Este pentru copii, ca să descopere că munca nu trebuie să fie grea sau apăsătoare, ci un mod natural de a-ți folosi darurile. Este pentru părinți și profesori, ca să-și pună întrebări despre mesajele pe care le transmit fără să-și dea seama. E pentru oricine simte că munca a devenit un balaur greu de dus și are nevoie de o poveste care să-i arate drumul spre sens.
Ți-a plăcut Hacking Work Newsletter? Trimite-l unui prieten!
Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Lore, Alexandra, Ionuț, Tibi, Bogdan, Cristi și Doru.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion.
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.
Multumim! Sarbatori fericite!
📖🏡🎒💭📚✒️