#190: Burnoutul în sistemul medical: rezistă cine poate; Val nou de concedieri la Aumovio România; Câți absolvenți români se angajează și în ce domenii?
Bonus: Viitorul muncii e colaborativ: oameni, roboți și AI în aceeași echipă; 40% dintre români nu fac față cheltuielilor neprevăzute; Siguranța psihologică nu e un „nice to have”.
Servus. Deja se simte în aer alergătura după cadourile de „Secret Santa”, însă avem și alte preocupări din piața muncii. Se întâmplă multe și le găsești aici, cu bune, cu rele. Am încercat însă să-ți facem un platouaș echilibrat. Să-ți fie de folos!
„Rezistă cine poate”: realitatea trăită de medicii din sistemul românesc și soluțiile reale pentru burnout.
Asta ne spune un medic rezident dintr-un spital de stat, care a acceptat să vorbească cu noi doar sub anonimat:
„Am colegi care lucrează în spitale de urgență unde au până la 8 gărzi pe lună, fără timp de repaus după o gardă. Deci nu mă miră deloc statisticile în legătură cu rata burnoutului din spitale. Din păcate, și această situație va merge în continuare înspre rău, atâta timp cât de la sistem se va dori creșterea numărului de pacienți tratați, dar fără creșterea personalului sau a eficientizării proceselor birocratice”.
Pentru a înțelege mecanismele burnoutului în sistemul medical și direcțiile reale de schimbare, am vorbit cu Mara Bria, psiholog și doctor în psihologie, cu peste 20 de ani de experiență în cercetare și consultanță organizațională, care a studiat fenomenul în teza sa de doctorat.
„Burnoutul nerecunoscut și neadresat reprezintă în timp drumul sigur spre depresie, anxietate, gânduri suicidare sau (ab)uz de substanțe. O lege pentru burnout ar trebui să cuprindă cadrul legal prin care medicii pot beneficia de concediu medical plătit, programe de specialitate care susțin reluarea muncii după finalizarea concediului medical și acces la sprijin de specialitate pe termen lung, nu doar în situații de criză.”
Viitorul muncii e colaborativ: oameni, roboți și AI în aceeași echipă.
Noi studii contrazic scenariul sumbru în care AI ar face dispărute locurile de muncă, chiar dacă tehnologia poate prelua deja o parte importantă din activități. McKinsey estimează că, teoretic, AI ar putea automatiza 57% din orele de lucru din SUA, iar MIT arată că sistemele actuale pot face echivalentul muncii realizate de aproape 12% din forța de muncă americană. Cercetătorii spun însă clar: aceste cifre arată doar potențialul tehnic, nu realitatea de mâine. Peste 70% dintre abilitățile căutate azi rămân relevante indiferent dacă un job este automatizabil sau nu, iar competențe precum empatia, negocierea, creativitatea sau rezolvarea conflictelor continuă să fie profund umane și greu de înlocuit.
Atât McKinsey, cât și MIT subliniază același lucru: viitorul muncii nu înseamnă dispariția oamenilor, ci o colaborare tot mai strânsă între oameni și AI. Pentru ca această tranziție să funcționeze, companiile trebuie să își regândească procesele și rolurile, astfel încât tehnologia să devină un sprijin pentru abilitățile umane, nu un substitut al lor.
Universitățile din România: Câți absolvenți se angajează și în ce domenii?
Universitățile mari din România arată că majoritatea absolvenților își găsesc un loc de muncă în primul an după facultate sau continuă studiile, dar există diferențe mari între domenii:
UBB Cluj: 9 din 10 absolvenți sunt ocupați în primul an după facultate: aproape jumătate se angajează direct, iar cealaltă jumătate continuă studiile, în special la master.
Universitatea de Vest din Timișoara: 89% dintre absolvenții de master și 68% dintre cei de licență sunt activi pe piața muncii după primul an.
UAIC Iași: 70% dintre absolvenții care și-au ridicat diplomele în perioada analizată (2022) sunt angajați, iar o parte semnificativă continuă studiile de master.
Conform Economedia, diferențele mari vin însă între domenii: IT, Matematică, Economie și Inginerie au cele mai mari rate de angajare, în timp ce domeniile artistice generează mai mulți freelanceri, antreprenori sau tineri care continuă studiile. Tot mai mulți absolvenți spun că esențiale pentru angajare sunt experiența practică, voluntariatul, internshipurile și proiectele din timpul facultății. Tu cât de ușor ți-ai găsit primul job?
📜 Scurte și tari (I).
La Aumovio România se confirmă un val amplu de concedieri, compania desprinsă în acest an din Continental fiind în plin proces de restructurare. Sursele noastre indică posibilitatea ca numărul total al disponibilizărilor să ajungă la 1.000, doar în Timișoara urmând să plece 300 de angajați, dintre care 236 din R&D. Nu există încă date clare despre Sibiu și Iași, celelalte centre mari din România.
Concedierile vor începe cu angajații pe perioadă determinată și cu contractorii, apoi cu cei care aleg plecarea voluntară, urmând ca managerii să decidă lista finală, estimată pentru finalul lunii ianuarie 2026. Salariile compensatorii vor fi acordate conform contractului colectiv, între 1 și 6 salarii, în funcție de vechime, plus sume suplimentare pentru angajații peste 50 și 55 de ani sau cei din categorii vulnerabile. Revenim cu detalii despre restul disponibilizărilor imediat ce vor fi confirmate.
___
Statele OCDE cresc vârsta de pensionare din cauza îmbătrânirii accelerate a populației. În medie, vârsta normală de pensionare va urca de la 63,9 ani (femei) și 64,7 ani (bărbați) pentru cei retrași în 2024, la 65,9 și respectiv 66,4 ani pentru generațiile care intră acum pe piața muncii. Există diferențe uriașe între țări: Luxemburg, Slovenia și Columbia rămân la 62 de ani, în timp ce Estonia și Danemarca vor ajunge chiar la 71 și 74 de ani.
Raportul dintre populația activă și cea vârstnică se deteriorează rapid: până în 2050, la fiecare 100 de adulți activi vor fi 52 de persoane peste 65 de ani, față de 33 azi, iar asta pune presiune pe sustenabilitatea sistemelor de pensii și va forța guvernele să crească fie vârsta de pensionare, fie contribuțiile, fie ambele. România se află în în proces de aderare la OCDE.
___
Vulnerabilitate financiară majoră: 40% dintre români nu pot face față cheltuielilor neprevăzute. Noile date Eurostat arată o realitate pe care mulți o simt deja: bugetele sunt întinse la maximum, iar o reparație urgentă, o factură mai mare sau o problemă medicală pot destabiliza complet o familie. În același timp, România urcă pe locul trei în UE la acumularea de datorii la facturi și rate și ocupă locul întâi la ponderea populației aflate în sărăcie severă. Deși situația financiară s-a îmbunătățit față de acum un deceniu, decalajul față de statele vest-europene rămâne uriaș.
___
Mulți dintre lucrătorii străini care ajung în România, în special din Asia de Sud și Sud-Est, se lovesc de xenofobie, discriminare, abuzuri și dificultăți legate de pregătirea profesională, deși vin aici tocmai pentru a acoperi un deficit real de personal, arată un studiu al Consiliului Economic și Social. Raportul atrage atenția că integrarea lor este încă precară și că lipsa unor mecanisme clare îi lasă vulnerabili. Soluțiile ar consta în centre de consiliere și asistență juridică, acțiuni de control mai ferme, digitalizarea procesului de recrutare, campanii de informare în mai multe limbi și canale sigure de raportare a abuzurilor.
___
Piața muncii rămâne concentrată în marile orașe, iar cele mai multe joburi disponibile în ultima lună au fost în București, cu aproximativ 11.000 de poziții, în special în call-center, retail, servicii și logistică, domenii care absorb cu precădere candidați entry-level sau fără experiență. După capitală urmează Clujul cu 3.500 de posturi, iar Brașovul, Iașiul, Constanța, Timișoara și Ilfov se mențin și ele în zona „fierbinte” a recrutărilor. La polul opus, județe precum Mehedinți, Vrancea sau Teleorman abia ating câteva sute de locuri de muncă, semn al unei piețe polarizate. În timp ce centrele universitare și economice atrag joburi white-collar, județele industriale rămân dominate de producție și inginerie, iar cele turistice de HoReCa.
___
Profilul gamerului român în 2025. Studiul „Cine e gamerul român”, realizat de BRD – Groupe Société Générale și Good Game Industry pe 30.000 de respondenți, evidențiază o comunitate tânără, urbană și din ce în ce mai diversă. Majoritatea gamerilor au între 14 și 24 de ani, iar proporția femeilor a crescut la 15 %, aproape dublu față de 2022. Cei mai mulți sunt elevi sau studenți și joacă frecvent, peste 45 % petrecând cinci sau mai multe zile pe săptămână în fața ecranelor.
Interesul pentru o carieră în esports este semnificativ: 31 % dintre respondenți consideră această opțiune „foarte atractivă”, motivați de pasiune și dorința de a câștiga bani din ceea ce le place. Dacă te interesează acest subiect, urmărește episodul de podcast cu Ana Dumbravă, triplă campioană mondială la CS:GO.
___
Deloitte a lansat Scout, un asistent AI de învățare dedicat propriilor angajați, ca parte dintr-o investiție de 1,4 miliarde de dolari în dezvoltare profesională. Ideea e simplă: în marile companii, oamenii pierd ore întregi căutând „ce să învețe”. Scout găsește pentru ei resursele potrivite, verificate și relevante pentru rolul și obiectivele lor. Platforma încearcă și să oprească fenomenul „workslop” – conținut generat de AI care pare făcut de profesioniști, dar este superficial și consumă timp. Scout folosește doar materiale curate, selectate de specialiști.
___
România, lider în UE la creșterea veniturilor reale per capita ale gospodăriilor în ultimii 20 de ani. Veniturile reale per capita ale gospodăriilor din Uniunea Europeană au crescut în medie cu 22% între 2004 și 2024. Cu toate acestea, România se distinge ca lider european, înregistrând cea mai mare creștere dintre toate statele membre, de 134%, conform datelor publicate recent de Eurostat.
Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.
Q4, momentul adevărului: ce a mers, ce nu și ce luăm cu noi mai departe.
Q4, ce talent ai tu să scoți la lumină tot ce am amânat, ignorat sau împachetat frumos pe parcursul anului. Pe măsură ce ne apropiem de sfârșitul ultimului trimestru, iese de sub preș tot ce am îndesat acolo un an întreg și vine momentul adevărului:
Ce a mers? Oamenii au nevoie să audă unde au făcut treabă bună, ce procese au funcționat și ce decizii au fost corecte. Fără sărbătorirea reușitelor, echipele intră în final de an obosite și fără combustibil.
Ce nu a mers? Când admitem deschis ce n-a funcționat, transmitem două lucruri importante: curaj și maturitate.
Ce luăm cu noi? Aici vine partea care face diferența în următorul Q1. Extrage lecțiile anului cu simplitate și claritate: ce continuăm, ce ajustăm și ce eliminăm.
Fă o scurtă retrospectivă cu echipa: asta păstrăm, asta schimbăm. Transmite trei aprecieri concrete pentru anul acesta (nu clasicele “hard work” și “dedication”, ci exemple reale cu reușitele echipei în 2025). Q4 e mai degrabă o oglindă, iar felul în care ne uităm în ea determină cum se construiește anul următor.
🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife.
Siguranța psihologică nu e un „nice to have”.
În vremuri dificile, multe organizații renunță exact la lucrul care le-ar putea salva: siguranța psihologică. Un studiu recent arată clar că libertatea angajaților de a spune ce gândesc, fără teamă de consecințe, nu e un „nice to have”, ci un scut real împotriva burnoutului și demisiilor. Iar acest scut funcționează cel mai bine dacă e construit înainte ca presiunea să atingă cote maxime.
Analiza, la care au participat peste 27.000 de angajați din sistemul medical american, arată că cei care simt că pot semnala probleme, greșeli sau îngrijorări fără frică sunt mult mai rezilienți în fața stresului. În timpul pandemiei, cei cu un nivel ridicat de siguranță psihologică s-au simțit mai puțin epuizați și au fost mai dispuși să rămână în organizație.
Concluzia e aplicabilă în orice industrie: dacă vrei oameni care fac față crizelor, trebuie să le creezi spațiul în care pot pune întrebări, pot admite că nu știu și pot semnala riscuri fără teama de consecințe.
📜 Scurte și tari (II).
Parlamentul a adoptat o propunere legislativă care acordă noi drepturi doctoranzilor și cadrelor didactice aflate în concediu de creștere a copilului, proiectul urmând să fie promulgat. Modificările aduse legilor educației prevăd suspendarea de drept a programului de doctorat pe durata concediului, prelungirea automată a studiilor și recunoașterea concediului ca vechime, precum și garantarea dreptului de a susține examenele de avansare la prima sesiune de după revenire, fără reluarea probelor deja efectuate. Măsurile au fost introduse pentru a elimina discriminarea, în special în rândul femeilor, și pentru a armoniza legislația educațională cu cea a muncii și cu drepturile parentale.
___
Coaliția de guvernare urmează să discute în a doua săptămână din decembrie 2025 nivelul salariului minim pentru anul 2026, inclusiv eventuala majorare a sumei scutite de taxe din salariul minim brut, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Acesta și-a reiterat poziția pentru înghețarea salariului minim la 4.050 lei, invocând dificultățile companiilor de a suporta noi creșteri, deși a recunoscut dorința angajaților pentru venituri mai mari. Întrebat despre posibilitatea ca suma neimpozabilă să crească de la 300 la 500 de lei, ministrul a precizat că toate scenariile vor fi analizate și decise în cadrul coaliției.
___
Trei din patru români susțin digitalizarea, însă birocrația și blocajele administrative continuă să ne coste peste 7 miliarde de euro în fiecare an. În același timp, 74% dintre oameni simt că digitalizarea serviciilor publice avansează mult prea încet, semn clar că așteptările populației și ritmul real al instituțiilor diferă drastic. Românii vor servicii rapide, clare și eficiente, la fel ca în mediul privat, dar statul încă funcționează într-un ritm greoi, cu proceduri care par rămase în urmă. Pierderile uriașe de bani arată că problema este mai profundă decât lipsa tehnologiei: administrația are nevoie de o schimbare reală și de procese gândite modern, nu doar de platforme digitale puse peste un sistem vechi.
___
Milioane de europeni locuiesc în familii cu intensitate foarte scăzută a muncii. Este vorba despre gospodării în care adulții apți de muncă au folosit cel mult 20% din potențialul lor de lucru într-un an, practic familii în care activitatea profesională a fost minimă. Datele pentru 2024 arată că 7,9% dintre europenii sub 65 de ani trăiesc în astfel de condiții. Cele mai ridicate procente apar în Belgia (11,4%), Danemarca (10,6%) și Germania (10%). România este sub media europeană, cu aproximativ 6,3%, dar tot peste nivelul unor state precum Slovenia (3,5%), Luxemburg (3,9%) sau Polonia (4,1%). Acest indicator este urmărit la nivel european pentru a indica riscul de sărăcie și excluziune socială.
___
Revenge quitting sau cum se răzbună angajații pe companiile toxice. Tot mai mulți angajați americani demisionează fără niciun avertisment, un semn clar al frustrării acumulate în organizații toxice. Aproape jumătate dintre ei spun că au făcut asta, iar cei mai mulți sunt oameni cu vechime de peste doi ani în companie. Plecările bruște sunt, de fapt, un semn că angajații nu mai au încredere în conducere și simt că vocea lor nu contează.
Cauzele sunt rareori financiare (4%). În schimb, printre motive se află cultura de lucru toxică, managementul slab și lipsa de apreciere. O cultură sănătoasă, aprecierea muncii, un lider bun și perspective reale de creștere ar fi putut împiedica majoritatea demisiilor bruște.
___
De ce merită să te uiți la o carieră în data centers și infrastructuri digitale. Dacă ești la început de drum sau te gândești la un switch de carieră merită să te uiți foarte serios spre zona de data centers, energie și infrastructuri digitale. Cererea globală pentru astfel de specialiști în centrele de date va crește cu 33% pe an până în 2030, iar companiile nu găsesc destui oameni pregătiți. Un exemplu interesant vine din SUA, de la Schneider Electric, care tocmai a recrutează și formează 400 de veterani militari pentru joburi tehnice în data centers și sisteme energetice. De ce veterani? Pentru că multe dintre abilitățile lor - loialitatea, disciplina, reziliența, respectul, curajul sau integritatea - nu sunt ușor de predat, dar veteranii le au deja. Tehnologia o pot învăța ulterior.
___
Un raport WongDoody pe 600 de angajați și manageri din SUA descrie atmosfera tensionată din birouri ca „Cold Work”, o paralelă cu Războiul Rece. 62% dintre angajați recunosc că aplică la alte joburi, fac side gigs sau cumpărături online pentru a evada, iar aproape jumătate dintre manageri adoptă comportamente antagonice, monitorizând echipa sau folosind sarcini dificile ca pedeapsă. Deși e un eșantion mic și local, rezultatele reflectă tensiunile tot mai vizibile și pe piața din România.
„Designul muncii dinamice”: metoda care reduce haosul din organizații.
Un nou model de management, numit „designul muncii dinamice”, arată că liderii pot îmbunătăți rapid activitatea unei organizații dacă se implică direct în munca de zi cu zi. Experiențele lui Donald Kieffer, fost director în industrie și profesor la MIT, arată că simpla observare a proceselor reale și rezolvarea problemelor mici pot ridica semnificativ performanța — așa cum s-a întâmplat la Intermatic, unde livrările la timp au crescut de la sub 60% la peste 90%.
Kieffer și colegul său Nelson Repenning explică faptul că multe firme se blochează din cauza procedurilor rigide, care nu țin pasul cu schimbările rapide. Modelul lor propune cinci principii esențiale: identificarea corectă a problemelor, observarea directă a muncii, comunicarea rapidă între oameni, reglarea volumului de lucru și vizualizarea clară a proceselor.
Schimbarea începe cu pași mici: vizite în zonele unde se desfășoară munca, rezolvarea primelor probleme simple și exemplul personal al liderilor. Prin aceste acțiuni, organizațiile își pot reduce haosul intern și pot lucra mai eficient.
💡 Știați că: Liderii trăiesc într-o bulă. Angajații, într-o realitate complet diferită.
Organizațiile din Statele Unite care pun angajații în centru au de 7 ori mai multe șanse să reușească în adoptarea inteligenței artificiale. Diferența vine din modul în care companiile își ascultă angajații, îi informează și îi implică în schimbările pe care le aduce tehnologia.
Cercetarea scoate la iveală o discrepanță majoră între percepțiile liderilor și realitatea trăită de angajați. Deși liderii sunt convinși și că organizațiile lor sunt „centrate pe angajați”, doar 23% dintre aceștia simt asta. Aceasta e vizibilă și în emoțiile asociate cu inteligența artificială: executivii o privesc cu speranță și deschidere, în timp ce o treime dintre angajați pun pe primul loc frica, anxietatea sau rezistența.
Acolo unde companiile ascultă, comunică transparent și creează soluții alături de angajați, ritmul de adoptare a inteligenței artificiale crește rapid, moralul e mai bun, iar performanțele mai ridicate.
🗓️ Ce-am mai muncit.
🎥 (01:07:34) Cele două Românii trăite de femei: între carieră și violență — economică, psihologică, domestică.
Pe hârtie, o femeie are aceleași șanse ca orice bărbat pentru a avea o carieră. Dar te izbește o realitate despre care nu vorbim suficient: în timp ce unele își construiesc cariera, altele luptă să supraviețuiască. Adevărul este că și femeile de succes pot experimenta o formă sau alta de violență. Și nu întotdeauna se vor vedea urmele.
De cele mai multe ori, femeile îndură violența economică și cea psihologică. Ce au ambele în comun? Te fac să îți pierzi încrederea în tine. În plus, fie că au sau nu o carieră, majoritatea fac foarte multă muncă neplătită. Ce e cu adevărat trist? Multe femei nici nu știu să recunoască când li se întâmplă un abuz, așa că nu prea cer ajutorul.
Despre acest subiect complex și greu de digerat ne vorbește Steliana Moraru, cofondatoare Carierista.org. Punem pe masă cele două Românii pline de contraste și încercăm să vedem dacă e cale de împăcare. Dă play și scrie-ne în comentarii la episod cu ce ai rămas din el.
___
Luna trecută în cadrul seriei de educație financiară, pe care o realizăm în PozitiVești alături de partenerii noștri de la Allianz-Țiriac, am copt patru episoade scurte. Poate îți prind bine:
RCA acoperă daunele pe care le produci altor, dar NU te protejează ca șofer
Călătorești frecvent? Știai că există o asigurare pentru călătorii multiple?
📖 Cartea câștigătoare.
„Cum să nu investești”, noua carte a lui Barry Ritholtz, e un ghid onest și extrem de practic despre cel mai subestimat secret al investițiilor: banii nu îi câștigi prin mutări spectaculoase, ci prin greșeli pe care reușești să NU le faci.
Ritholtz demontează miturile pieței cu umor, povești reale și lecții adunate în trei decenii de experiență și pune pe masă cele mai frecvente capcane în care cad investitorii, de la încrederea exagerată în predicții, până la tentația de a urma sfaturi din media sau de pe Wall Street.
Ți-a plăcut Hacking Work Newsletter? Trimite-l unui prieten!
Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Lore, Alexandra, Ionuț, Tibi, Bogdan, Cristi și Doru.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion.
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.
Medic fiind, primul job a venit automat, medic stagiar cu 18$ salariu. Peste aproape 1 an am intrat in farma, usor as zice, era foarte la inceput domeniul si nu aveam nicio presiune iar primul salariu a fost 450$ 😀
Vazand oportunitatile tinerilor de azi dar si problemele cu care se confrunta, stateam sa ma gandesc daca acum, la varsta lor, primul job ar mai fi venit asa repede si usor…
Multumim, dragilor, pentru info! 👍🍀