#187: Ministerul Muncii recunoaște oficial: burnoutul trebuie reglementat; Suntem în top la numărul de ore muncite pe an, dar avem cea mai scurtă viață profesională din UE.
Bonus: Epidemia tăcută din spitale: 34% dintre medicii români se află în burnout; Statul propune o primă de 1.000 lei lunar pentru tinerii aflați la primul job.
Servus. Săptămâna asta vorbim despre epuizare, muncă și limite (pe care uneori le ignorăm până ne prind din urmă). În rest, am adunat știri și idei care să-ți amintească că munca ar trebui să te hrănească, nu să te stoarcă de energie.
Ministerul Muncii recunoaște oficial: burnoutul trebuie reglementat.
Pentru prima oară de la retragerea proiectului legislativ privind epuizarea profesională, pe care-l susținem prin inițiativa #VremLegeaBurnout, un reprezentant al Ministerului Muncii spune clar: „Burnoutul trebuie reglementat. Avem nevoie de controale psihologice periodice și de o consultare reală între ministere.”
Ciprian Văcaru, secretar de stat la Ministerul Muncii, a vorbit pentru Hacking Work despre nevoia urgentă de reglementare a burnoutului și despre faptul că Ministerul Muncii sprijină ideea de reformă, dar mingea este acum în terenul Ministerului Sănătății.
„Toate riscurile de la locul de muncă trebuie reglementate, inclusiv burnoutul și sănătatea mintală. Ar trebui să avem controale medicale nu doar fizice, ci și psihologice, periodice, nu doar la angajare.”
Ministerul recunoaște că actuala Lege 319/2006 acoperă doar parțial riscurile psihosociale și nu definește burnoutul, iar lipsa acestei clarificări ține companiile într-o zonă gri, fără obligații clare și fără protecție completă pentru oameni.
📅 Urmează pași clari și decisivi: la finalul lunii noiembrie vom organiza, împreună cu inițiatorii proiectului de lege, consultări comune cu ministerele, asociațiile patronatele și sindicatelele, pentru a stabili definirea medicală a burnoutului, criteriile și mecanismele de diagnostic, iar proiectul actualizat al Legii Burnoutului va fi depus în Parlament până la jumătatea lunii decembrie.
Citește analiza completă, cu toate scenariile posibile și declarațiile exclusive ale reprezentantului Ministerului Muncii.
Suntem cei mai harnici și săraci angajați din UE.
Românii muncesc mult, dar rămân printre cei mai săraci angajați din Uniunea Europeană. Un salariat din România petrece aproape 2.000 de ore pe an la muncă, cu câteva sute mai mult decât un german sau un francez, însă câștigă de peste trei ori mai puțin. O oră de muncă în România generează mai puțin de jumătate din valoarea celei din vestul Europei, din cauza investițiilor reduse în tehnologie, cercetare și digitalizare. Românii muncesc, așadar, cu instrumente și procese mai slabe.
Deși suntem mai productivi, salariile nu au ținut pasul. Modelul economic bazat pe forță de muncă ieftină a atras investiții străine, dar a lăsat valoarea adăugată să se scurgă spre Vest. În plus, taxarea ridicată a muncii, sectoarele cu productivitate scăzută și economia subterană accentuează decalajele.
Rezultatul este un paradox dureros: cei mai harnici din Europa sunt și printre cei mai săraci. Peste 14% dintre români resimt „sărăcia în muncă”, adică muncesc, dar nu-și pot asigura un trai decent. Știm deja care sunt soluțiile: investiții care cresc valoarea muncii – educație, inovație și capital autohton capabil să rețină câștigul în țară.
Oboseală, frustrare și exod: radiografia burnoutului din sistemul medical românesc.
Epuizarea din spitalele românești a ajuns la cote alarmante. Un studiu al Colegiului Medicilor arată că între 34% și 36% dintre doctori se află deja în burnout avansat, iar femeile sunt și mai afectate: 38% au scoruri ridicate, față de 31% dintre bărbați.
România are doar 3,5 medici la 1.000 de locuitori, sub media europeană de 4,1, iar în unele județe abia se ajunge la 1–2 medici la mie. Lipsa oamenilor și volumul uriaș de muncă alimentează epuizarea.
Situația e și mai gravă în rândul medicilor tineri: 58% spun că se gândesc să plece din țară. Presiunea, birocrația și lipsa resurselor transformă o vocație într-o cursă de rezistență aproape imposibilă.
Despre burnout, proiectul de lege care urmează să fie pus pe guvernanților și pașii următori am vorbit recent într-un reportaj Antena 1. De asemenea, alături de noi a fost Smaranda Ciurdărean care a mărturisit cum a ajuns în burnout, cum și-a dat seama de acest lucru și cum a trecut prin această experiență.
📜 Scurte și tari (I).
România va atinge în 2026 un PIB de 445 de miliarde de dolari (aproximativ 383 de miliarde de euro), ocupând locul 16 în clasamentul economiilor europene, potrivit Fondului Monetar Internațional. Este o poziție solidă în contextul Europei de Est, unde doar Rusia și Polonia vor avea economii mai mari, dar arată totodată distanța semnificativă față de marile economii vestice. Germania, de exemplu, va depăși 5,3 trilioane de dolari, iar Marea Britanie și Franța vor depăși, la rândul lor, 4 trilioane și 3,6 trilioane.
Per ansamblu, Europa va genera în 2026 o producție economică de peste 31 de trilioane de dolari (27 de trilioane de euro), aproape 40% din această valoare venind din Europa de Vest. În timp ce nordul și vestul continentului își consolidează avansul, estul și sudul rămân în urmă, deși cresc mai rapid procentual. România se află între aceste două lumi: cu o economie care avansează, dar încă insuficient tehnologizată pentru a prinde din urmă țările din vest.
___
Reguli noi pentru „gig economy”. Uniunea Europeană a adoptat o nouă directivă care impune reguli clare pentru munca prin aplicații precum Uber, Bolt sau Glovo (dar nu numai). Dacă aplicația controlează munca unui om, adică îi stabilește tarifele, programul sau regulile, atunci acel om trebuie considerat angajat, cu toate drepturile care vin cu asta: salariu minim, concediu, asigurări și protecție socială.
Problema actuală e că atunci când o platformă tratează un om ca pe un angajat, dar îl plătește ca pe un PFA sau SRL, pierd toți, mai puțin platforma: omul rămâne fără drepturi (salariu minim, concedii, protecție socială), iar firmele corecte care angajează sunt dezavantajate de concurența celor care scapă de taxe și responsabilități. Pe scurt: Europa vrea să facă ordine într-o zonă în care milioane de oameni muncesc pentru aplicații, fără să știe cine îi conduce, cum sunt evaluați sau ce drepturi au. România trebuie să transpună directiva în legislația națională până în decembrie 2026.
___
Aproximativ 900 de oameni își vor pierde locurile de muncă după ce Aptiv Ineu, cel mai mare angajator din zona orașului Ineu, va închide fabrica în luna decembrie. Decizia vine după o perioadă în care activitatea a fost tot mai redusă, iar costurile de întreținere a halei au devenit prea mari. Producția urmează să fie mutată în afara Uniunii Europene. În urma acestei închideri, bugetul local va fi serios afectat, însă autoritățile speră ca impactul să fie atenuat de investițiile viitoare, o nouă fabrică de componente electronice ar urma să creeze 500 de locuri de muncă peste aproximativ un an.
Pentru a sprijini angajații disponibilizați, AJOFM Arad va organiza două burse speciale ale locurilor de muncă și caută soluții de reintegrare inclusiv în județele vecine Timiș, Bihor și Hunedoara. Se discută și despre programe de reconversie profesională, astfel încât trecerea către alte locuri de muncă să fie cât mai lină.
___
Românii par să aibă o încredere ceva mai mare decât restul europenilor în nivelul de trai oferit de Uniunea Europeană: 30% îl consideră un punct forte al blocului comunitar, față de doar 24% dintre europeni. De asemenea, românii apreciază mai mult solidaritatea dintre țările UE și consideră, într-o proporție similară cu media europeană, că puterea economică și respectarea democrației rămân printre principalele atuuri ale Uniunii. Totuși, când vine vorba de valori și libertăți, doar 45% dintre români cred că UE întruchipează cel mai bine respectul pentru drepturile fundamentale și libertatea de exprimare, față de media europeană de 55%.
___
Pe 19 noiembrie ne revedem la Cluj, la HR Summit 2025. Un spațiu de idei, oameni și soluții pentru viitorul muncii. Două zile dedicate profesioniștilor din HR, management, employer branding, learning & development, psihologie organizațională și nu numai, care vor să fie la curent cu noutățile din industrie: de la trends, la tehnologii și bune practici. Tema HR Summit din acest an nici c-ar putea să fie mai de actualitate: „Slow HR: Când organizația are nevoie de timp, nu de impulsuri”. O invitație la reflecție, la decizii strategice luate cu răbdare și la reconectarea cu valorile umane din spatele proceselor organizaționale.
___
Avem cea mai scurtă viață profesională din Uniunea Europeană – doar 32,7 ani, cu 4,5 ani mai puțin decât media europeană. România este singura țară în care durata vieții profesionale a scăzut în ultimul deceniu, în timp ce în restul UE a crescut constant. Prin comparație, olandezii muncesc în medie 43,8 ani, suedezii 43, iar danezii 42,5.
Cauzele principale sunt participarea scăzută la piața muncii, cea mai mare rată de tineri NEET din UE (una din cinci persoane tinere nu muncește și nu studiază), diferențele mari de gen (femeile românce muncesc cu aproape 7 ani mai puțin decât bărbații), dar și pensionările speciale și lipsa unei strategii pe termen lung pentru îmbătrânirea populației.
Riscul demografic e dublu pentru că din 2030, valurile de decreței vor începe să iasă masiv la pensie, iar asta va pune o presiune uriașă pe sistemul public. Noi am tot spus, dar mai repetăm: avem tot mai puțini oameni care muncesc, tot mai mulți care se pensionează și niciun plan pentru ce urmează.
___
Guvernul reduce numărul de permise de muncă pentru străini. În 2026 vor fi eliberate doar 90.000 de permise de muncă, cu 10.000 mai puțin decât anul trecut. Patronatele ceruseră 150.000, dar Ministrul Muncii a spus că vrea „mai multe joburi pentru români”. Doar că românii nu prea se mai înghesuie la lopată sau cazma. În 2025, peste 230.000 de oameni din Asia și Africa au vrut să muncească în România, atrași de salarii de 6-7 ori mai mari decât acasă.
🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife.
Prefăcătoria emoțională epuizează liderii și echipele.
„Nu era zâmbetul ei/lui”. O propoziție care ne-ar putea descrie, la un anumit moment, pe fiecare dintre noi. Sau ar putea fi despre un manager epuizat care își ascunde oboseala în spatele unei aparențe impecabile. Mulți lideri trăiesc așa. Mereu cu zâmbetul pe buze, mereu „pe poziții”, în timp ce în interior se simt goi. Este ceea ce cercetătorii numesc surface acting: când îți maschezi emoțiile doar ca să ții totul sub control.
Pe termen scurt, funcționează. Pe termen lung, te stoarce de energie și te îndepărtează de echipă. Oamenii care se prefac constant sunt mai obosiți, mai puțin implicați și mai predispuși să renunțe. În schimb, capacitatea de a-ți recunoaște emoțiile și de a alege conștient cum le exprimi duce la mai mult echilibru și autenticitate. Uneori, o pauză sau o recunoaștere sinceră de tipul „Sunt obosit azi, dar hai să vedem ce putem face împreună” poate schimba complet tonusul unei echipe.
Statul vrea să ofere un bonus de 1.000 lei pe lună, timp de doi ani, pentru tinerii la primul job.
Ministerul Muncii propune modificarea Legii șomajului (Legea 76/2002) și vrea să introducă, printre altele, o primă pentru Primul loc de muncă pentru tinerii NEET (nu muncesc și nu urmează studii sau programe de formare). Tinerii între 16 și 30 de ani care se angajează pentru prima dată cu normă întreagă și contract pe durată nedeterminată ar putea primi 27.000 de lei în doi ani: 1.000 lei lunar în primul an și 1.250 lei în al doilea. Măsura vizează reducerea șomajului ridicat din rândul tinerilor.
Proiectul aduce alte 17 modificări, printre care și extinderea beneficiilor pentru angajatorii care oferă o șansă persoanelor vulnerabile: cei care angajează mame cu cel puțin trei copii sau persoane eliberate din detenție vor putea primi 2.250 de lei pe lună, timp de un an, pentru fiecare astfel de angajat. Proiectul de act normativ se află în dezbatere publică și poate fi consultat aici.
🌶️ Sweet & spicy.
Două fețe ale aceleiași monede:
Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.
Liderul în vremuri tulburi, echilibru între realism și speranță.
Sunt perioade în care liderii nu mai pot promite liniște și stabilitate. Când totul se mișcă în jur, piața, bugetele, planurile, iar echipa caută repere. Atunci apare una dintre cele mai grele misiuni ale unui lider: să spui adevărul fără să spulberi speranța.
Realismul înseamnă să fii transparent, să recunoști incertitudinile și să arăți că înțelegi impactul asupra oamenilor. Iar speranța e energia cu care spui: „Da, va fi greu, dar vom trece prin asta împreună”.
Cum menții echilibrul între realism și speranță?
Comunică deschis, chiar dacă nu ai toate răspunsurile. O echipă preferă un sincer „nu știm încă, dar căutăm soluția” în locul unor cuvinte corporatiste lipsite de esență.
Recunoaște efortul și rezultatele. În perioade dificile, simplul fapt că oamenii continuă să se implice e o dovadă de loialitate.
E ușor să conduci când lucrurile merg bine. Adevărata provocare se vede când apar vești neașteptate, când oamenii obosesc. În astfel de momente, liderii mențin direcția.
📜 Scurte și tari (II).
De la angajări în masă la concedieri record: OMV Petrom renunță la 1.000 de oameni până în 2027. Cel mai mare producător de petrol și gaze din România a confirmat un amplu program de restructurare prin care va elimina aproximativ 1.000 de posturi în următorii doi ani, dintre care peste jumătate au fost deja tăiate. Măsura face parte dintr-un plan global de eficientizare, cu obiectivul de a obține economii de circa 150 de milioane de euro.
Decizia vine după un an în care compania și-a mărit personalul cu 25%. Această schimbare bruscă de direcție ridică semne de întrebare privind stabilitatea strategiei de management. Conducerea afirmă că procesul are loc „în conformitate cu legislația muncii și cu contractul colectiv”, iar selecția posturilor vizate se face local, cu aprobarea sediului central din Viena. Am contactat reprezentanții OMV Petrom pentru informații suplimentare, însă până la publicarea acestui material compania nu a oferit niciun răspuns.
___
Computacenter, desemnat cel mai bun angajator din România la categoria IMM și în industria IT&C. Computacenter a fost recunoscut de platforma undelucram.ro, unde angajații și candidații oferă recenzii autentice despre mediul de lucru, cu două distincții importante: Locul 1 – Top Angajator în România (categoria Întreprinderi Mici și Mijlocii) și Locul 1 – Top Angajator în industria IT&C pentru IMM-uri din România. Rezultatul vine în urma scorului excelent obținut din recenziile colegilor și candidaților (4,72 din 5) și arată angajamentul, inovația și pasiunea echipei Computacenter. Distincțiile confirmă cultura organizațională bazată pe colaborare, dezvoltare și excelență, care face din Computacenter un loc de muncă inspirațional și orientat spre creștere.
Tu ce angajatori cool cunoști? Scrie-ne în comentarii care sunt locurile de muncă în care cultura, oamenii și oportunitățile chiar fac diferența.
___
Pe 18, 19 și 20 noiembrie, la Terra Events din București, cel mai influent eveniment B2B din România revine cu o ediție aniversară: 25 de ani de Zilele Biz. Aici vin cei care decid direcția pieței, CEO, fondatori, investitori și lideri din banking, retail, tech și energie. Este locul unde se nasc idei, parteneriate și planuri de creștere! Îți poți lua bilet de AICI cu 30% reducere dacă aplici codul HW2025. Codul este valabil pentru oricare dintre cele trei zile și poate fi folosit inclusiv pentru Full Event Pass Zilele Biz (Plus Gala).
___
AI-ul pare să genereze un fenomen opus faimosului efect Dunning-Kruger: cei mai competenți utilizatori sunt cei mai supraîncrezători. Într-un experiment cu peste 500 de participanți, specialiștii au descoperit că persoanele cu cea mai mare experiență în utilizarea modelelor precum ChatGPT și-au supraestimat cel mai mult performanța, deși rezultatele lor reale nu au fost semnificativ mai bune decât ale celorlalți. Autorii au numit acest fenomen „efectul Dunning-Kruger invers” și avertizează că, uneori, chiar și experții pot deveni prea siguri pe tehnologie și pot uita să verifice ce le livrează algoritmii. Alte cercetări arată că 92% dintre utilizatori nu verifică răspunsurile generate de AI, deși modelele fac erori și halucinează.
___
Volumul Negotiating In/visibility, coordonat de Amelia Bonea și Irina Nastasă-Matei, readuce în lumină cercetătoarele și profesionistele din știință, medicină și inginerie ale secolului XX, femei ale căror contribuții au fost ignorate de istoriile oficiale. Cartea adună povești din Asia până în România și arată cum vizibilitatea acestor femei a depins de factori precum statut social, etnie, clasă sau context politic. Cartea urmărește drumul femeilor care au intrat în știință fără privilegii, construindu-și cariere cu resurse puține și multă determinare. Multe dintre ele au lucrat în plan secund, au fost eclipsate de colegii bărbați sau au renunțat la oportunități din cauza presiunilor familiale.
Cartea este relevantă și pentru piața muncii de azi: obstacolele de odinioară se regăsesc, sub alte forme, în multe organizații actuale. Negotiating In/visibility propune o perspectivă necesară: performanța depinde și de condițiile în care oamenii sunt lăsați să crească.
___
România se află în topul țărilor UE cu cele mai precare condiții de locuire: aproape unul din 10 români (9,6%) trăiește în locuințe supraaglomerate sau cu probleme grave, precum acoperiș cu infiltrații, lipsa băii sau a toaletelor interioare, ori spații prea întunecate, arată Eurostat. Situația este și mai dificilă pentru familiile cu copii: aproape 60% trăiesc în locuințe supraaglomerate, cel mai mare procent din UE. Experții în politici publice atrag atenția că autoritățile trebuie să accelereze investițiile în locuințe sociale și să reformuleze Strategia Națională pentru Locuire, astfel încât să ofere soluții pentru supraaglomerare și condiții insalubre.
___
JPMorgan folosește AI pentru evaluările de performanță. Cea mai mare bancă din SUA le permite angajaților să folosească un chatbot intern, LLM Suite, pentru a genera drafturi ale evaluărilor anuale de performanță. Dezvoltat intern pe modelul ChatGPT, sistemul este deja folosit de 200.000 de oameni și a redus timpul de scriere cu până la 40%. Deciziile finale rămân totuși la oameni.
___
Profesori, funcționari și studenți sunt trimiși cu forța la cules bumbac. Se întâmplă în Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan, unde bumbacul este esențial pentru economie. Guvernele numesc asta muncă „benevolă”, dar mărturiile arată că oamenii sunt obligați să lucreze de dimineața până seara, sub amenințarea pierderii locului de muncă.
💡 Știați că: Conținutul uman devine minoritar pe internet: 52% din articole sunt scrise astăzi integral de AI.
O analiză realizată pe 65.000 de texte în limba engleză marchează un punct de cotitură: pentru prima dată, AI-ul a ajuns să producă mai mult conținut decât oamenii. O dovadă că „Dead Internet Theory”, ideea conform căreia o mare parte din internet ar fi deja umplut de conținut automatizat și activitate generată de boți, se apropie de o realitate măsurabilă. Creșterea a început după lansarea ChatGPT, în 2022, dar pare însă să se fi stabilizat în ultimul an. Specialiștii cred că motivul e simplu: algoritmii Google au început să penalizeze articolele superficiale, generate automat. Totuși, granița dintre textele „umane” și cele „artificiale” devine tot mai neclară, într-un context în care tot mai mulți autori folosesc deja AI în procesul de scriere.
🗓️ Ce-am mai muncit.
🗞️ Cum îți dai seama că ești în burnout și ce faci ca să nu te transformi în Grinch la locul de muncă. Știi momentul acela când te uiți la monitor, ai 37 de tab-uri deschise, cafeaua e rece, iar tu te întrebi dacă nu cumva erai mai fericit în liceu, când singura ta grijă era să nu te prindă profa fără temă? Ei bine, felicitări! E posibil să fii pe drumul „glorios” către burnout.
___
🗞️ Care-i faza cu rezistența mentală la muncă? Rezistența mentală face diferența între a duce lucrurile la capăt cu calm și claritate sau a te simți mereu la un pas de epuizare. Vorbim despre cum îți antrenezi capacitatea de a lucra susținut, de ce perseverența nu e un talent înnăscut și cum poți continua chiar și atunci când lucrurile nu merg cum ai vrea într-un nou articol.
Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!
Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Lore, Alexandra, Ionuț, Tibi, Bogdan, Cristi și Doru.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion.
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.