#184: Ziua de muncă de 13 ore, legală în Grecia; Cursurile de la ANOFM: Școala de Meserii Uitate; Coșul minim – cât costă azi traiul decent?
Bonus: Primul job devine o provocare: piața muncii din Europa scârțâie pentru tineri; Burnoutul nu trece cu o vacanță și pizza la birou; De ce inovația este motorul creșterii.
Servus. Auzim, vedem și simțim că piața muncii arată rău. Dar acesta e reminderul tău: oameni fericiți = organizații fericite. Iar datoria noastră, a tuturor, este să ne asigurăm că mergem la serviciu, nu la scârbiciu.
Ziua de muncă de 13 ore devine legală în Grecia: muncă „flexibilă” sau exploatare cu acte în regulă?
Grecia e prima țară din Uniunea Europeană care legalizează oficial o zi de muncă extinsă la 13 ore, într-un pachet legislativ puternic contestat de sindicate. Noua lege permite angajaților să lucreze până la 6 zile pe săptămână, iar pentru zilele suplimentare primesc un bonus de 40%. Totul este prezentat ca fiind „voluntar”, cu limite anuale – cel mult 37,5 zile lucrate în regim extins și fără depășirea mediei de 48 de ore pe săptămână.
În realitate, Grecia are deja unul dintre cele mai încărcate programe de lucru din UE: 1 din 5 angajați lucrează peste 45 de ore pe săptămână, iar salariile continuă să fie printre cele mai mici. Deși șomajul a scăzut la un minim istoric (8,1%), una din două familii nu reușește să-și acopere cheltuielile lunare, potrivit datelor europene.
În acest context, sindicaliștii acuză guvernul Mitsotakis că „vinde” flexibilitatea ca progres, când de fapt instituie un model de lucru precar, greu de refuzat pentru muncitorii cu venituri mici, și încurajează abuzurile într-un stat unde controalele sunt slabe. Legea adaugă și alte forme de flexibilizare, cum ar fi contractele de două zile sau angajările prin aplicații mobile, alimentând temerile că „flexibilitatea” promisă riscă să însemne, de fapt, doar mai multă muncă și mai puține drepturi.
Cursuri ANOFM vs. joburile viitorului: Cât de relevantă este formarea profesională din România?
În fiecare lună, statul român formează sute de oameni în meserii noi, prin cursurile gratuite ale ANOFM. O parte dintre ele chiar răspund nevoilor actuale: bucătari, electricieni, instalatori sau infirmiere. Dar, în același timp, alte zeci de programe pregătesc oamenii pentru meserii care dispar rapid din cauza automatizării: operator introducere date, contabil, referent resurse umane.
Pentru că suntem mereu cu ochii pe tendințe, am decis să facem mic un exercițiu de claritate: am pus lista cursurilor ANOFM față în față cu raportul „Future of Jobs Report 2025” realizat de World Economic Forum. Am vrut să vedem dacă România pregătește oamenii pentru meseriile care vor exista peste cinci ani sau pentru cele care au existat acum cinci ani.
Potrivit raportului WEF 22% din toate joburile actuale vor fi transformate, adică unul din cinci oameni va trebui să-și schimbe meseria sau competențele. Sistemul de formare profesională din România este unul reactiv, nu proactiv. Planificarea cursurilor pare să se bazeze exclusiv pe cererea de moment, ignorând aproape complet tendințele pe termen mediu și lung. Rezolvăm problema angajatorului de azi, dar riscăm să creăm o problemă socială mâine, când persoana pe care tocmai am format-o în „introducere și operare date” va fi înlocuită de un script de automatizare.
Cum schimbi comportamente fără să impui reguli?
Un spital britanic a reușit să crească cu 50% frecvența spălării mâinilor doar mutând dozatoarele de dezinfectant lângă uși și adăugând mesajul „Pacienții tăi contează”. Fără pedepse și fără reguli noi. Doar o schimbare subtilă de context. Asta este puterea unui nudge, adică un „ghiont” care schimbă comportamente fără să impună reguli stricte.
Vorbim despre esența Economiei Comportamentale - știința care explică de ce oamenii nu aleg întotdeauna rațional și cum putem proiecta medii care îi ajută să facă alegeri mai bune. În loc să forțăm comportamente, putem ghida deciziile prin contexte mai inteligente. Despre cum poți aplica aceste principii în business, leadership și comunicare, Dr. Alin T. Băiescu explică aici și în cadrul workshopului Behavioural Economics & Behaviour Change Wheel, care va avea loc la Cluj între 13 și 15 noiembrie.
📜 Scurte și tari (I).
Coșul minim de consum pentru un trai decent în România, actualizat pentru anul 2025. Potrivit noilor date, o persoană singură are nevoie de 4.322 lei pe lună, doi adulți fără copii de 7.002 lei, o familie cu un copil de 9.343 lei, iar familia de referință (doi adulți și doi copii) de 11.370 lei lunar. Toate aceste valori sunt mai mari cu 8,8% față de anul trecut și reflectă scumpirile generale. Prin „coș minim de consum pentru un trai decent” se înțelege suma care acoperă nu doar nevoile de bază, precum alimentația și locuința, ci și cheltuieli pentru îmbrăcăminte, igienă, sănătate, educație, transport, comunicații, recreere și situații neprevăzute. În contextul unui salariu minim net de 2.574 lei și o alocație pentru copil de 292 lei, vine și întrebarea roșie: Îți ajung banii ca să trăiești sau doar să supraviețuiești?
___
Predarea nu mai e vocație: România, în topul țărilor unde profesorii tineri aleg educația ca plan B. Doar 58,8% dintre profesorii români aflați în primii cinci ani de carieră spun că predarea a fost prima lor alegere profesională, conform datelor TALIS 2024, cel mai amplu studiu internațional pe tema didactică. Deși procentul pare identic celui raportat în 2018, diferența față de profesorii cu experiență e ceea ce schimbă tot: 82,7% dintre dascălii cu peste 10 ani în învățământ spun că au ales meseria din proprie inițiativă. Cu alte cuvinte, generațiile anterioare au intrat în sistem cu mai multă convingere, în timp ce tinerii par să fi ajuns la catedră mai degrabă din lipsă de opțiuni. România înregistrează astfel o diferență de aproape 24% între cele două categorii, una dintre cele mai mari dintre cele 50 de sisteme de educație analizate de OCDE.
___
„Foamea de rezultate” nu se potolește cu un covrig mâncat pe fugă, deasupra tastaturii. În companiile care ignoră energia echipei, productivitatea moare înainte de ora 14:00, oricât de atent ar fi monitorizate obiectivele. Rolul liderului modern nu e să numere farfuriile și să facă planuri nutriționale, ci să creeze contextul unde obiceiurile sănătoase devin prioritate, iar energia echipei crește vizibil. Vezi în noul video din seria KPI - Keep People Inspired cum se aplică asta în echipele moderne și inspiră-te cu soluții simple, aplicabile imediat. Pune pe masă rezultatele reale: descarcă gratuit Ghidul KPI by 7card și fii tu primul care hrănește succesul în echipă.
___
România nu mai are șoferi: firmele aduc oameni din India ca să nu rămână cu camioanele pe loc. România se confruntă cu unul dintre cele mai grave deficite de șoferi profesioniști din UE: e nevoie urgentă de aproximativ 150.000 de conducători auto, dintre care 70.000 doar în transportul de marfă, potrivit UNTRR. În lipsa forței de muncă locale, firmele românești de transport apelează tot mai des la șoferi din India, atrași pentru curse interne și internaționale, dar și pentru activități de logistică, arată compania de recrutare TAKT Recruitment. Cererea pentru șoferi străini a crescut de 3-4 ori față de anii anteriori, iar șoferii indieni sunt preferați pentru seriozitate, cunoașterea limbii engleze și disponibilitatea de a lucra pe termen lung.
___
Pensionarii nu-și vor mai putea scoate toți banii din fondurile private de pensii (Pilon II și III) dintr-o singură tranșă. Noua lege, adoptată de Camera Deputaților, spune clar: poți retrage cel mult 30% din sumă imediat după pensionare, iar restul îi vei primi lunar, timp de până la opt ani. Singura excepție sunt pacienții cu afecțiuni oncologice, care pot cere întreaga sumă odată. Guvernul explică schimbarea prin nevoia de stabilitate a sistemului și protecția veniturilor pensionarilor. Criticii spun că legea le ia oamenilor dreptul de a decide ce fac cu economiile lor și că, în final, administratorii privați sunt cei care câștigă.
___
Sărăcia copiilor din România nu este doar o problemă morală, ci și una economică uriașă, care ne costă anual echivalentul a 36% din PIB, potrivit organizației Salvați Copiii. Lipsa accesului la educație și oportunități duce la pierderi de miliarde, iar un singur tânăr care abandonează școala prea devreme poate genera, de-a lungul vieții, costuri de până la 2 milioane de euro. România are cea mai mare rată de abandon școlar din UE și cel mai mare procent de copii care nu merg la grădiniță, semn al unui sistem deficitar. Salvați Copiii cere investiții serioase în educație, sănătate și protecție socială, pentru că eradicarea sărăciei nu e doar o datorie morală, ci o investiție inteligentă pe care o putem face ca societate.
___
Oprah vine pentru prima dată în România, la BRAND MINDS 2026. Oprah Winfrey, una dintre cele mai influente personalități media din lume, va fi prezentă la București pe 16 septembrie 2026, într-o premieră absolută pentru România. Summitul, care reunește peste 5000 de participanți din mai mult de 50 de țări la Romexpo, o aduce pe Winfrey alături de alte nume de referință precum Seth Godin, legendă în marketing global, profesorul Costas Markides de la London Business School și Stéphane Garelli, fost Managing Director al World Economic Forum. Oprah va împărtăși lecții despre cum să conduci și să inspiri echipe în vremuri de adversitate, o temă esențială pentru liderii care navighează prin transformări rapide. Peste 1500 de locuri sunt deja ocupate, iar biletele se epuizează mai rapid decât în orice an. Îl poți rezerva pe al tău aici.
___
Fundația UniCredit celebrează câștigătorii Platformei Edu-Fund: o inițiativă dedicată reducerii sărăciei educaționale în rândul tinerilor din Europa. Cu un angajament financiar de până la 14 milioane de euro, platforma susține implementarea unor proiecte ambițioase și cu impact real, care vizează combaterea abandonului școlar, îmbunătățirea performanțelor educaționale și dezvoltarea competențelor necesare pentru continuarea studiilor și integrarea pe piața muncii. În urma celor trei runde de evaluare, cinci proiecte din România au fost selectate pentru finanțare.
___
Care e ultimul „nu” pe care l-ai spus în business, chiar dacă părea o oportunitate bună? E ușor să te lași dus de val. Să alergi după ultimul trend, să copiezi strategiile competitorilor mai mari, să încerci să fii bun la toate. Și la final să nu fii grozav la nimic. Michael Porter spunea că esența strategiei e să alegi ce să NU faci. Ușor de zis, greu de făcut. Fiecare oportunitate ratată se simte ca o pierdere. Fiecare client căruia spui „nu” pare un risc.
Companiile de succes fac câteva lucruri extraordinar de bine și refuză restul, chiar dacă asta înseamnă pierderi pe termen scurt. Te așteptăm pe 17-18 noiembrie, la București, pentru a discuta mai multe pe acest subiect, la Masterclassul de Strategie de Business pentru Performanță cu Mihai Bonca și Doru Șupeală. Detalii aici.
___
Iron Mountain devine partener oficial al echipei McLaren Formula 1. Compania va ajuta McLaren să transforme arhivele sale, mii de ore de film, imagini și planuri originale, într-o colecție digitală vie, accesibilă și interactivă, cu ajutorul inteligenței artificiale. Astfel, momentele care au definit istoria echipei vor prinde o nouă viață, iar fanii și partenerii vor putea descoperi povești și perspective inedite. În plus, Iron Mountain va sprijini McLaren și în gestionarea sustenabilă a echipamentelor IT. Parteneriatul a debutat oficial la Marele Premiu al Statelor Unite din 2025, când logoul Iron Mountain a apărut pe ambele monoposturi McLaren, urmând să fie vizibil și în alte puncte importante pe parcursul sezonului.
Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.
Un lider bun știe că nu are mereu toate răspunsurile.
Suntem tentați să definim liderul „bun” ca fiind cel care „are mereu cuvintele la el”. Percepem tăcerea ca indecizie, lipsă de control sau slăbiciune. Și totuși, liniștea folosită conștient poate fi un puternic instrument de leadership.
Când un lider face loc tăcerii într-o discuție, transmite două lucruri: (1) „nu trebuie să am eu toate răspunsurile” și (2) „spațiul e și al vostru”. În locul concluziilor trase pe genunchi, pauza invită la reflecție. Oamenii au timp să formuleze idei, să-și exprime opiniile sau să corecteze direcții.
Un scurt moment de liniște într-o ședință semnalează că o idee merită procesată, nu respinsă sau validată instant. De multe ori, tocmai în acele câteva secunde apare contribuția unui alt coleg care altfel ar fi renunțat să mai vorbească. Mai mult, ajută și în momente tensionate.
Dacă vrei să folosești liniștea fără să-ți erodezi autoritatea, începe cu două gesturi simple:
nu interveni imediat după ce un coleg încheie o idee, lasă două-trei secunde înainte să continui discuția;
când primești o întrebare dificilă, admite că ai nevoie de un moment să te gândești înainte să revii cu un răspuns.
Oamenii nu își pierd încrederea când liderul tace. Își pierd încrederea când acesta vorbește din reflex.
💡 Știați că: Nobel 2025 confirmă: Inovația este motorul creșterii.
Premiul Nobel în economie a fost acordat anul acesta unor cercetători care au răspuns la o întrebare fundamentală: De ce, după mii de ani de stagnare, economia modernă a început brusc să crească și nu s-a mai oprit? Răspunsul lor, pe scurt: inovația.
Cei trei cercetători, Joel Mokyr, Philippe Aghion și Peter Howitt, au explicat cum inovația – adică apariția unor idei, produse și invenții noi – duce la creșterea economiei și la îmbunătățirea vieții oamenilor. Ideea principală este că ei, pe lângă faptul că au observat că inovația aduce creștere, au explicat de ce și cum anume se întâmplă acest lucru. Mokyr a explicat de ce a început creșterea susținută, iar Aghion și Howitt au creat modelul matematic care explică mecanismul prin care aceasta continuă.
Am discutat mult în acest newsletter despre cum să construiești o cultură a inovației în business. Ba chiar am scris și un ghid gratuit cu 10 principii fundamentale ale inovației și 10 povești de succes ale antreprenorilor români.
🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife.
Burnoutul nu trece cu o vacanță și pizza la birou. E nevoie de investiții și grijă pe bune.
Burnoutul este o criză de sănătate publică și o problemă economică. La nivel global, peste 740.000 de oameni mor anual din cauza bolilor de inimă și a accidentelor vasculare cerebrale asociate cu lucratul peste program. În Statele Unite, stresul de la locul de muncă este a cincea cauză principală de deces, înaintea Alzheimerului și a bolilor renale.
Dar epuizarea profesională nu se rezolvă cu vacanțe scurte: oamenii devin emoțional blocați, reacționează exagerat și nu își mai găsesc echilibrul. Studiile arată că revenirea la birou și eliminarea muncii de acasă, care oferea timp pentru odihnă și activități personale, contribuie la intensificarea problemei.
Costurile pentru angajatori sunt uriașe: aproximativ 5 milioane de dolari la fiecare 1.000 de angajați pe an, doar din cheltuieli medicale legate de burnout, iar 42% din demisii sunt direct cauzate de epuizare. Iar soluțiile tradiționale nu mai sunt suficiente. Experții recomandă măsuri structurale: concedii plătite suplimentar, beneficii pentru sănătatea mintală și evaluarea sistematică a stării angajaților.
Investiția în starea de bine a angajaților devine crucială pentru performanța și sustenabilitatea organizațiilor, iar succesul companiilor va depinde tot mai mult de modul în care gestionează acest lucru.
📜 Scurte și tari (II).
Tinerii din Uniunea Europeană se confruntă în continuare cu dificultăți majore în accesul la piața muncii, deși datele Eurostat arată o îmbunătățire semnificativă în ultimul deceniu. Rata șomajului în rândul persoanelor cu vârste între 15 și 24 de ani a scăzut de la 25,2% în 2013 la 14,5% în 2023, cel mai redus nivel din ultimii zece ani. Cu toate acestea, proporția rămâne de peste trei ori mai mare decât cea înregistrată în rândul adulților, ceea ce evidențiază provocările persistente în tranziția de la educație la muncă. Sună cunoscut? România e pe același drum. La noi, în 2024, 19,4% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani nu aveau un loc de muncă și nu urmau niciun program de educație sau formare profesională (NEETs). Media în UE a fost de 11%. „Bonus”: în regiunile rurale și în zonele mai puțin dezvoltate economic, tinerii au dificultăți și mai mari atunci când își caută un loc de muncă.
___
Și tinerii din Marea Britanie suferă din cauza unei piețe fragile a muncii, conform The Guardian. Rata șomajului a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 4 ani, iar numărul locurilor de muncă disponibile scade constant. Companiile angajează mai greu, mai ales tineri fără experiență, din cauza creșterii costurilor salariale și a incertitudinii economice. Mulți angajatori renunță la posturile part-time, care erau o poartă de intrare pentru absolvenți. Experții avertizează că, fără politici clare de sprijin, o întreagă generație riscă să rămână blocată la începutul carierei.
___
România, codașă în Europa la integrarea persoanelor cu dizabilități. Rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități este cu aproape 45% mai mică decât cea a persoanelor fără handicap, cel mai mare decalaj din UE în 2024. Diferența a crescut brusc în ultimul an, de la 29% la 44,8%, semn al unei deteriorări accentuate a incluziunii pe piața muncii. Deși legea impune responsabilități clare în ceea ce privește angajarea și adaptarea locurilor de muncă pentru persoanele cu dizabilități, mulți aleg varianta simplă: plătesc contribuția la fondul de handicap și merg mai departe. Instituțiile publice semnalează că problema e mai profundă: birocrație, lipsa infrastructurii accesibile și prejudecăți care persistă în procesul de recrutare.
___
Nestlé, cel mai mare producător mondial de alimente ambalate, va concedia 16.000 de angajați la nivel global, din funcții administrative, producție și din zona lanțului de aprovizionare. Decizia vine după o perioadă de instabilitate la vârful companiei, marcată de plecări și scandaluri, și în care noul CEO, Philipp Navratil, încearcă să recâștige încrederea investitorilor. Deși Nestlé a raportat rezultate peste așteptări în trimestrul al treilea, Navratil vizează economii suplimentare de 3 miliarde de franci elvețieni până în 2027.
___
Cum reușesc unele firme să crească când altele stagnează? Pe măsură ce companiile se maturizează, ritmul lor de creștere tinde să încetinească. Dar unele firme reușesc să obțină vânzări de cel puțin două ori mai repede decât media industriei timp de 5 ani și apoi mențin un ritm peste medie în următorii cinci ani. Studiul unui eșantion de 848 de companii aflate în stagnare a identificat 99 de firme care au depășit această tendință fără a sacrifica profitabilitatea.
___
Laboratorul pentru Propulsie cu Reacție (JPL) din cadrul NASA a anunțat concedierea a aproximativ 550 de angajați, adică 11% din total. Măsura face parte dintr-o reorganizare amplă, dar vine și în contextul unor presiuni bugetare majore: administrația Trump a propus o reducere de aproape 6 miliarde de dolari din bugetul NASA pentru 2026. Cu peste 1.500 de angajați și contractori pierduți de la începutul lui 2024, JPL riscă să fie afectat în capacitatea sa de a conduce misiuni cheie, inclusiv proiectul de aducere pe Pământ a mostrelor de pe Marte.
___
Peste 17.000 de locuri de muncă din Statele Unite au dispărut în acest an din cauza inteligenței artificiale, 7.000 doar în septembrie, în special în companiile tech care au adoptat rapid această tehnologie, arată un raport recent. În timp ce susținătorii inteligenței artificiale spun că aceasta crește productivitatea și eliberează angajații de sarcini banale, realitatea e că firmele folosesc tot mai des AI pentru a reduce costurile cu forța de muncă. Implementarea AI nu trebuie să însemne neapărat concedieri, iar comunicarea transparentă cu angajații e esențială pentru a menține încrederea echipei.
___
Fabrica Bosch din Jucu trece printr-un proces de restructurare. Aproximativ 170 de posturi afectate - în principal șefi de schimb, șefi de linie și tehnicieni. Decizia vine pe fondul scăderii comenzilor și al transformărilor din industria auto globală, unde producătorii preferă tot mai des să-și dezvolte propriile arhitecturi electronice și să externalizeze producția de componente. Sunt probleme peste tot în lume în sectorul auto de la Tesla până la General Motors, Ford, Nissan sau Volkswagen.
Cum foarte multe dintre companiile din România din industria automotive produc componente pentru pentru astfel de companii, era aproape imposibil ca acest val de concedieri să nu ajungă și la noi, din păcate. Deși vorbim despre o veste dificilă pentru oameni și comunitate, Bosch a gestionat situația în mod transparent: angajații și reprezentanții lor au fost informați primii și au fost implicați în procesul de planificare, oamenii afectați trec printr-un proces de evaluare internă, iar cei care sunt nevoiți să plece vor primi pachete salariale compensatorii.
___
Irlanda devine prima țară care oferă un venit de bază permanent pentru artiști și muzicieni, aprobând în cadrul bugetului pentru 2026 programul Basic Income for the Arts (BIA). Inițial lansat ca proiect-pilot în 2022, programul va oferi un venit fix de 325 de euro pe săptămână pentru peste 2.000 de creatori, cu posibilitatea de extindere. Ministrul Culturii, Patrick O’Donovan, a subliniat că măsura sprijină un sector cultural „rezilient, sustenabil și accesibil”. Cererile pentru includere în program vor fi acceptate începând cu septembrie 2026, iar plățile vor fi efectuate lunar.
___
Cursuri gratuite pentru artiști și creativi: arta întâlnește tehnologia. Dacă ești pasionat de artă digitală, design, prototipare sau AI, proiectul european TECA îți oferă ocazia perfectă: o serie de cursuri gratuite, online și offline, unde vei lucra cu experți din România, Serbia și Bosnia & Herțegovina. Vei învăța: Digital Imaging, cum să lucrezi cu imagini digitale pentru artă și print (online, 23 și 25 octombrie), 3D Printing, de la idee la obiect imprimat 3D, pentru sculptură și design de produs (online, 28 și 30 octombrie), Computer Vision & AI în artă, curs practic cu camere, eye-tracking și inteligență artificială (fizic, 7 noiembrie, la Nod makerspace București) și le vei putea pune în practică pe proiecte reale. Participarea e gratuită, însă locurile sunt limitate, deci înscrie-te chiar acum.
🗓️ Ce-am mai muncit.
🎥 (02:38) Cum începi ziua cu entuziasm, chiar și când n-ai chef.
Primul gând când sună alarma dimineața îți spune multe despre relația ta cu munca. Dacă te ridici din pat cu chef, probabil că munca ta te inspiră. Dacă nu, hai să vedem ce poți face. În acest episod din Happiness @Work, afli de ce inspirația și entuziasmul sunt antidotul burnoutului și ce trei obiceiuri te ajută să începi ziua cu mai mult sens și energie.
___
LIVE: Ne zboară joburile spre Asia. Ce facem?
Doru Șupeală și Florentin Iancu, președintele Sindicatului IT Timișoara, au vorbit despre riscurile pe care le aduce externalizarea departamentelor din corporații către companii asiatice de outsourcing, ce se întâmplă, concret, cu oamenii care sunt transferați fără acordul lor și ce înseamnă această tendință pentru specialiștii români din IT, cum pot angajații să-și păstreze controlul asupra carierei într-o lume în care jobul poate fi mutat peste noapte pe alt continent și cum se implică un sindicat când apar disponibilizări sau relocări.
📖 Cartea câștigătoare.
„Mici experimente. Cum să trăiești liber într-o lume obsedată de obiective” te invită să înlocuiești ideea rigidă de „succes” cu o abordare curioasă, flexibilă și onestă a propriei creșteri. Autorul propune un mod de a trăi bazat pe „curiozitatea sistematică”, acea deschidere curajoasă față de necunoscut, care transformă incertitudinea în oportunitate și îndoiala în motor al descoperirii. În loc să urmezi o rețetă, înveți să-ți proiectezi propriile „experimente” de viață și să găsești sensul nu în control, ci în explorare.
Ți-a plăcut Hacking Work Newsletter? Trimite-l unui prieten!
Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Lore, Alexandra, Ionuț, Tibi, Bogdan, Cristi și Doru.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion.
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.
„O persoană singură are nevoie de 4.322 lei pe lună, doi adulți fără copii de 7.002 lei"
The math isn't mathing. Dacă o singură persoană are nevoie de 4322, cum ajung două să aibă nevoie de mai puțin de 8644?
„Cererea pentru șoferi străini a crescut de 3-4 ori față de anii anteriori, iar șoferii indieni sunt preferați pentru seriozitate, cunoașterea limbii engleze și disponibilitatea de a lucra pe termen lung."
Și salariile mici. ;)
„cel mai mare procent de copii care nu merg la grădiniță, semn al unui sistem deficitar”
N-aș zice că asta cu grădinița e semn al unui sistem deficitar. Poate au bunici care îi cresc, e mai ieftin decât să-i înscrii la grădiniță.
„România, codașă în Europa la integrarea persoanelor cu dizabilități.”
E ok, e plin parlamentul.
„Cum reușesc unele firme să crească când altele stagnează?”
Remote work. :)
Pasajul despre munca de 13 ore in Grecia mi-a dat de gandit serios. Cum putem sa ne asiguram ca flexibilitatea nu devine pur si simplu o forma mascata de exploatare?