#180: Quiet cracking – îți faci treaba, dar suferi în tăcere; Campioni UE la creșterea venitului median, dar și la lipsuri; Ziua de muncă are 117 e-mailuri și 150 de mesaje.
Bonus: Fenomenul ”Great Lock-In”: Generația Z își ia viața în propriile mâini; Semnarea contractelor „pe nevăzute” – un risc major pentru angajații străini din România; Emoțiile reprimate = burnout?
Servus. De ce ne așteptăm ca oricine se întoarce din concediu să revină la muncă cu forțe proaspete? Probabil pentru că ne place să credem că odihna rezolvă totul instant. Vestea bună e că putem să ne transformăm joburile în experiențe mai pline de sens și satisfacție. Vestea proastă e că avem de muncit la asta.
România – cea mai mare creștere a venitului median în ultimii 15 ani, dar și țara unde oamenii simt cele mai multe lipsuri.
Între 2010 și 2024, venitul median disponibil a crescut semnificativ în Uniunea Europeană, cu o creștere medie de 20,4%. România a înregistrat însă cel mai spectaculos salt: peste 160%. Nicio altă țară nu s-a apropiat de noi – următoarele fiind Bulgaria, Polonia, Croația, Ungaria și statele baltice, toate cu avansuri de peste 50%. În schimb, Grecia, Italia și Franța au ajuns în 2024 cu venituri mediane mai mici decât aveau în 2010. Aceștia sunt banii care rămân gospodăriilor după taxe și contribuții, ajustat la mărimea familiei.
Același set de date de la Eurostat arată însă că România este printre țările cu cele mai multe lipsuri: 17,2% dintre români nu își pot permite cel puțin 7 din 13 bunuri considerate esențiale (hrană suficientă, încălzire adecvată, vacanță, internet). Media europeană este de doar 6,4%. Și copiii resimt direct această realitate: 31,8% dintre copiii sub 16 ani trăiesc în lipsuri materiale (nu au acces la haine noi, încălțăminte potrivită, internet, hrană variată). Al doilea cel mai mare procent din UE, după Grecia.
În plus, riscul de sărăcie sau excluziune socială este cu 27,4 puncte procentuale mai mare la sate decât în orașe – cea mai mare diferență din toată Uniunea. Toate aceste date confirmă ceea ce spunem în campania noastră Cele două Românii: trăim în aceeași țară, dar în (două sau mai multe) lumi diferite. Mai multe despre condițiile de viață din fiecare țară din Europa (venituri, sănătate sau satisfacție generală) poți citi din raportul Eurostat privind condițiile de trai din Europa, ediția 2025.
Un nou termen face valuri în piața muncii: ”quiet cracking”.
Potrivit unui studiu TalentLMS, 54% dintre angajați se confruntă cu o stare de nefericire persistentă la locul de muncă, care duce la detașare și scăderea performanței. Fenomenul este mai greu de observat decât clasicul „quiet quitting”, pentru că angajații continuă să-și facă treaba, dar suferă în tăcere.
Mulți experți consideră că fenomenul nu este altceva decât o nouă denumire pentru burnout. Totuși, diferența de nuanță contează. Dacă burnoutul sugerează o flacără stinsă complet, quiet cracking evocă imaginea unor crăpături invizibile într-o mască – angajatul încă funcționează, dar tensiunea și oboseala se fac simțite. Și tocmai această metaforă îi ajută pe mulți să descrie exact cum se simt.
Indiferent de etichetă, problema rămâne una serioasă pentru companii, cu un impact economic uriaș. Gallup estimează că pierderile de productivitate asociate fenomenului se ridică la sute de miliarde de dolari anual la nivel global. Specialiștii recomandă recomandă companiilor să investească în training, recunoașterea eforturilor și construirea unui climat de siguranță psihologică. Iar pentru lideri, lecția e clară: nu trebuie să caute tratamente diferite față de burnout, dar e esențial să fie atenți la semnalele subtile și să intervină la timp.
Fenomenul „Great Lock-In” – tinerii își iau viața în propriile mâini în fața incertitudinii și a dificultăților economice.
Generația Z adoptă un nou trend numit „Great Lock-In” – un mod de a prelua controlul asupra carierei, finanțelor și brandului personal. Inspirat din jocurile video, unde „lock-in” înseamnă alegerea definitivă a personajului și dedicarea totală misiunii, conceptul descrie concentrarea tinerilor pe abilități, vizibilitate și rezultate la locul de muncă.
Presiunea economică ne arată că acest termen este mai mai mult decât un trend. Inflația și costurile ridicate fac ca independența, achiziționarea unei case și întemeierea unei familii să pară imposibile pentru mulți tineri, dar aceștia refuză să se mulțumească cu simpla supraviețuire. Ei caută să-și valorifice timpul și să-și croiască un drum propriu, convinși că munca contează mai mult decât norocul.
„Great Lock-In” e și un paradox: viața e percepută ca un joc, dar nimeni nu vrea să fie un personaj pasiv. Determinarea vine cu un preț: aproape jumătate dintre tineri se confruntă cu probleme de sănătate mintală, iar presiunea productivității duce la stres și burnout. Fenomenul este mesajul unei generații care își asumă responsabilitatea pentru viitorul său, într-o lume imprevizibilă.
Tu cum împaci ambiția profesională cu sănătatea mintală?
De ce merită să-l vezi pe Ron Kaufman la București.
În anii ’90, Singapore Airlines era o companie aviatică ok. După ce a început să lucreze cu Ron Kaufman, a devenit una dintre cele mai respectate companii aeriene din lume. Nu prin avioane noi și nici prin cele mai mici prețuri. Ci prin cultura serviciilor. Fiecare angajat are parte de o pregătire profesională în domeniul serviciilor la un nivel incredibil. Trebuie să fii excelent ca să devii însoțitor de bord. Dacă ați zburat cu ei, cunoașteți experiența din avion. Ron Kaufman s-a asigurat că fiecare angajat, din hangar până la stewardesă, înțelege ce înseamnă să creezi valoare pentru altcineva. Motto-ul lor a devenit „Service Even Other Airlines Talk About”.
Ron Kaufman e omul pe care Microsoft l-a chemat când lucrurile nu mergeau foarte bine. La fel și Coca-Cola sau Xerox. Dacă companii de acest calibru au avut ceva de învățat de la el, sigur și noi avem. A devenit celebru prin programul și cartea sa „Uplifting Service”, care promovează ideea că succesul organizațiilor pe termen lung depinde nu doar de produse sau tehnologie, ci mai ales de calitatea experienței oferite clienților și partenerilor.
De-asta merită văzut live pe 29 septembrie, la JW Marriott Grand Hotel din București, în cadrul evenimentului The Future of Service Excellence. Dar și pentru că, cel mai probabil, va fi ultimul său eveniment public, întrucât se apropie de retragere. Dacă nu ai bilet încă, ai 10% reducere folosind codul : RK25@HWORK.
📜 Scurte și tari (I).
Cum menții vie cultura, conexiunea și creativitatea într-o echipă remote – ghid de bune practici. Află cum au de suferit cele patru dimensiuni – conexiunea, colaborarea, creativitatea și cultura – în cultura remote și cum pot liderii să le mențină vii dintr-un nou articol semnat de Doru Șupeală pe platforma Edenred. Vei găsi strategii concrete pentru a păstra echipele implicate, motivate și conectate, chiar și atunci când biroul nu mai e un punct fix pe hartă.
___
Organizăm un Masterclass de Strategie de Business pentru Performanță, în București. Împreună cu Mihai Bonca și Doru Șupeală vei descoperi un mod nou de a privi businessul, unelte practice pe care să le aplici de a doua zi și, cel mai important, o viziune clară despre rolul tău ca arhitect al viitorului companiei. Detalii și înscrieri aici.
___
România înregistrează cea mai scăzută rată a locurilor de muncă vacante din regiunea Europei Centrale și de Est, de 0,6%, urmată de Polonia cu 0,8% și Slovacia cu 1,0%. Practic, pentru fiecare 1.000 de locuri de muncă disponibile, doar șase rămân neocupate în România. În contrast, Slovenia și Ungaria au cele mai ridicate rate, de 2,1%, iar Cehia a trecut de la un record de 5% în 2022 la sub 2% acum.
Analiștii consideră că scăderea locurilor vacante reflectă atât impactul economic al conflictului din Ucraina, cât și ajustările naturale ale pieței muncii. În esență, România are mai puține posturi libere, ceea ce poate fi un semnal pentru angajatori și pentru cei care își caută un job: concurența e mai mare.
___
Ai o idee bună? TechConnect este locul unde poate deveni realitate. Un festival de transfer tehnologic, care aduce la aceeași masă cercetători, universități, startup-uri, investitori și companii. Între 7 - 9 octombrie, la Brașov, Sibiu și Târgu Mureș, ai șansa să vezi tehnologii de viitor, să înveți din workshopuri practice și să discuți direct cu oameni care pot să te ajute să-ți pui ideea în practică. Participarea este gratuită. Pe scenă urcă oameni care chiar știu să transforme ideile bune în succes – de la creativi precum Andrew Melchior (colaborator David Bowie, Björk și Massive Attack), până la lideri din companii tech românești și internaționale. Festivalul este organizat de Iceberg+, împreună cu Universitatea Lucian Blaga din Sibiu și UMFST Târgu Mureș.
Dacă ai o idee, o cercetare sau un proiect care merită să treacă de pe hârtie în viața reală, aici e locul în care să o validezi, să găsești parteneri și să atragi finanțare.
Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.
Siguranța psihologică: cheia prevenirii burnoutului și a creșterii bunăstării echipelor.
Pentru lideri și profesioniști HR, siguranța psihologică – acel mediu în care echipele pot să-și asume riscuri fără teamă – este un factor cheie în prevenirea burnoutului. Liderii etici, prin integritate și comunicare clară, contribuie la creșterea stării de bine a angajaților și reduc considerabil riscul de epuizare.
Un aspect mai puțin cunoscut: în Statele Unite, 70% dintre adulți au trecut prin cel puțin un eveniment perceput ca traumatic, iar aproximativ 20% au experimentat multiple adversități în copilărie. Acestea cresc vulnerabilitatea la burnout, mai ales prin mecanisme precum reprimarea emoțiilor. În acest context, abordările trauma-informed (SAMHSA), bazate pe siguranță, transparență și sprijin, devin esențiale. O companie care investește în astfel de practici, prin traininguri de empatie, evaluări constante și un mediu de lucru primitor, poate reduce costurile lipsei de implicare, estimate la 8,8 trilioane de dolari.
Ce poți face tu, ca lider sau manager: oferă echipei tale autonomie (aceasta reduce semnificativ riscul de burnout). Alternează sarcinile solicitante cu cele mai simple și creează spații private în birou pentru momente de concentrare sau relaxare. Pentru cei care lucrează remote, încurajează pauze virtuale și respectarea timpului offline, astfel încât fiecare să își poată menține echilibrul între muncă și viața personală.
💡 Știați că: E-mailurile ne mănâncă până la 28% din timp într-o săptămână de lucru. Cum reduci acest timp pierdut?
E-mailul poate să-ți consume aproape o treime din săptămâna de lucru și să-ți perturbe momentele de concentrare profundă. În medie, un angajat primește în jur de 117 e-mailuri, 150 de mesaje pe zi și își verifică e-mailul de 15 ori zilnic, ceea ce fragmentează atenția și poate sabota productivitatea. Problema nu e doar volumul, ci și modul în care aceste notificări te fac să reacționezi constant, în loc să prioritizezi ceea ce contează cu adevărat.
Uite câteva sfaturi care te pot ajuta să nu pui pe pauză ce faci de fiecare dată când primești un mesaj:
Închide inboxul. Verifică canalele de comunicare în sesiuni scurte. În afara acestor sesiuni, închide inboxul și dezactivează-ți notificările.
În loc să creezi zeci de foldere, sortează e-mailurile în cinci categorii: Reply (răspunsuri ce necesită mai mult de 2 minute), Do (sarcini scurte, sub 15 minute), Meetings (programări și pregătiri), Waiting On (așteaptă răspuns), Review (informative, CC, de revizuit mai târziu).
Folosește AI. Dictarea vocală, combinată cu AI, te ajută să răspunzi într-un timp mai scurt.
Dă de veste că ai primit e-mailul. Expeditorul are nevoie să știe că e-mailul a fost văzut și că revii cu răspuns într-un termen clar.
Mută conversațiile colaborative. Folosește Google Docs, Asana sau Notion pentru proiecte comune, astfel încât inboxul să rămână pentru comunicări scurte și anunțuri.
🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife.
Cum să creezi armonie între obiectivele personale și cele profesionale.
De multe ori avem impresia că viața e un joc cu sumă zero: dacă muncești mai mult, pierzi timp cu familia; dacă îți pui sănătatea pe primul loc, îți neglijezi cariera. Dar nu e obligatoriu să fie așa. Un studiu recent despre armonizarea obiectivelor, arată că secretul este să legăm între ele scopurile noastre, nu să le privim ca fiind în conflict.
Cum creezi această armonie? Primul pas este să înveți cum pot fi ele conectate. Într-un studiu, cercetătorii au rugat participanții să se gândească la legăturile dintre obiective aparent diferite: muncă vs. timp liber sau familie vs. comunitate. Exemplele date de participanți arată cât de simple pot fi create aceste legături: „Dacă mă relaxez în timpul liber, îmi crește eficiența la muncă” (relația timp liber-muncă) sau „Pot să-mi duc părinții să facem voluntariat împreună.” (relația familie-comunitate). Doar simplul exercițiu de a identifica conexiuni a dus la o creștere cu 22% a sentimentului de armonie comparativ cu cei care s-au concentrat pe conflicte. Sunt mai multe astfel de tehnici care merită explorate în articolul din Harvard Business Review.
Cercetarea, realizată în 10 țări și pe aproape 6.000 de participanți, arată că oamenii care reușesc să găsească legături între obiectivele lor au șanse mai mari să își atingă planurile, să respecte rezoluțiile de Anul Nou sau să evite burnoutul. În loc să simți că trăiești o viață fragmentată, începi să percepi un sens comun între muncă, familie, sănătate și comunitate. Dacă îți antrenezi mintea să vadă conexiunile, îți crești motivația și îți reduci stresul. Viața nu trebuie să fie o luptă între priorități, ci poate fi o rețea de obiective care trag în aceeași direcție.
📜 Scurte și tari (II).
De la „exodul medicilor” la „reîntoarcerea medicilor”. După ani în care mii de medici români au plecat în Germania, Franța sau Marea Britanie, numărul plecărilor a scăzut semnificativ – de la 1.500 în 2012 la 461 în 2021 – datorită salariilor și condițiilor de muncă mai bune și educației medicale, arată presa greacă și datele OMS. Spitalul din Buhuși este un exemplu clar despre cum investițiile europene și implicarea autorităților locale pot transforma o unitate în declin într-un spital modern, cu echipă completă de medici și dotări de ultimă generație. Acest lucru ne arată, încă o dată, că prin voință, strategii eficiente și colaborare, este posibilă consolidarea sistemului de sănătate și crearea de oportunități care readuc profesioniștii în țară.
___
Angajații străini din România nu ar trebui să semneze contracte „pe nevăzute”. Specialiștii atrag atenția că documentele esențiale, de la contractul de muncă și fișa postului până la instrucțiunile de securitate, trebuie traduse într-o limbă pe care angajatul o înțelege. Nu este doar o chestiune de bună-credință, ci o obligație juridică derivată din Codul muncii și din legislația europeană privind condițiile transparente de muncă. În lipsa traducerii, angajatorii riscă procese, accidente de muncă sau probleme operaționale, dar și prejudicii de imagine. În practică, contractele bilingve și clauzele clare pot preveni neînțelegeri și asigură un consimțământ real, nu doar o semnătură formală.
___
România a coborât trei locuri în clasamentul global al țărilor inovatoare față de 2020 și se află acum pe locul 49 în lume și pe locul 30 în Europa, arată datele Indicele Global al Inovării (GII) al Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale. România se situează cel mai jos la capitolele Instituții (locul 85), Capital uman și cercetare (locul 72) și Sofisticarea pieței (locul 62). La nivel global, topul este dominat de Elveția, urmată de Suedia și SUA, în timp ce China intră pentru prima dată în top 10, iar Germania iese, semnalând schimbări majore în peisajul inovației. Indicele GII arată o creștere a brevetelor și a publicațiilor științifice și investiții mai mari, în special în Statele Unite și sectorul inteligenței artificiale.
___
Digitalizarea școlilor din România aduce mai multe întrebări și temeri decât răspunsuri. Principalele îngrijorări sunt dependența elevilor de dispozitive și distragerea lor de la obiectivele educaționale (35%), lipsa echipamentelor și a internetului în școli (33%) și reducerea interacțiunii profesor-elev (33%). Percepțiile diferă în funcție de generație: Generația X se teme de supraîncărcarea profesorilor și de alienarea elevilor, iar tinerii au standarde ridicate privind competențele digitale ale cadrelor didactice.
Mai mult, în mediul rural, aproape jumătate dintre respondenți văd lipsa echipamentelor și a internetului ca principal obstacol, în timp ce în orașe și în familiile cu venituri mari preocupările se mută către siguranța online, cyberbullying și protecția datelor. Digitalizarea educației trebuie abordată diferențiat: prin investiții în echipamente și internet pentru rural, măsuri de siguranță online pentru urban și programe de formare digitală pentru profesori.
🗓️ Ce-am mai muncit.
🎥 (03:39) Cum să-ți placă iar ce faci – impact, puncte forte, mici schimbări.
Muncești mult, dar pentru ce, mai exact? Dacă munca ta nu are sens pentru tine, atunci nu va avea sens nici pentru ceilalți. Oamenii care percep un sens real în munca lor nu doar că sunt mai fericiți, dar sunt și mai productivi, și mai loiali, și mai puțin predispuși la burnout. Iar partea bună este că poți lucra la asta.
📖 Cartea câștigătoare.
„La limită” de Nate Silver te poartă în universul celor care își asumă riscuri uriașe pentru recompense pe măsură – de la jucători de poker și investitori de risc, la colecționari de artă și pasionați de criptomonede. Autorul descifrează gândirea acestor „fluviuri” de influență și bani și ne arată cum toleranța la incertitudine, talentul pentru cifre și independența extremă modelează economia, tehnologia și societatea contemporană.
O combinație de jurnalism captivant, analiză riguroasă și introspecție asupra riscului, cartea este un ghid esențial pentru a înțelege cine și cum dictează regulile secolului XXI.
Ți-a plăcut Hacking Work Newsletter? Trimite-l unui prieten!
Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Lore, Alexandra, Ionuț, Tibi, Bogdan, Cristi și Doru.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion.
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.