#178: Toamna se numără salariile mici din UE; Eticheta de „fost bugetar” sperie angajatorii; Angajatul perfect – nu doarme, nu greșește, nu cere salariu și e robot.

Bonus: Lipsa de politețe la job îi costă pe americani 2,1 miliarde de dolari pe zi; „Teatrul productivității” – presiunea de a fi văzut că muncești; Cele mai prietenoase țări cu studenții angajați.

Sep 11, 2025

Servus. Se întâmplă multe în lume, dar noi încercăm să strângem acele știri din piața muncii pe care le-ai discuta la o cafeluță cu colegul sau colega preferată. Fă-ți curaj și scrie-ne mai des ce putem face mai bine, că tare am vrea să mergem cu toții la serviciu și nu la scârbiciu.

România, în blocaj: salariul minim rămâne printre cele mai mici din UE, departe de un trai decent.

România intră în toamna lui 2025 cu un salariu minim brut de doar 797 euro, ceea ce ne situează pe locul 4 din coadă între statele membre ale Uniunii Europene, potrivit ultimelor date Eurostat. În timp ce în Luxemburg se câștigă 2.704 euro, iar în Irlanda și Olanda peste 2.200 euro, Estul Europei rămâne captiv în zona salariilor de subzistență, cu Bulgaria (551 euro), Ungaria (727 euro) și Letonia (740 euro) în aceeași ligă a precarității.

Această ruptură profundă între Est și Vest se traduce prin vieți trăite pe muchie. Salariul minim ar trebui, teoretic, să garanteze un nivel de trai decent. În practică, în România și alte state estice, el nu acoperă nici măcar coșul minim de consum. Pe de altă parte, faptul că cinci țări vest-europene (Italia, Danemarca, Suedia, Austria și Finlanda) nici măcar nu reglementează un salariu minim arată că există alte modele funcționale, dar acestea se bazează pe contracte colective solide și economii dezvoltate, unde negocierile directe între angajați și angajatori funcționează.

Cifrele arată clar: diferențele de peste 2.100 euro între cel mai mic și cel mai mare salariu minim din UE sunt nu doar un semnal al lipsei de coerență politică, ci și un factor real de migrație și dezvoltare inegală. România riscă să piardă încă o generație de forță de muncă tânără și calificată dacă nu își reevaluează rapid politicile salariale.

*Sursa: ChatGPT, după un prompt Hacking Work*

Cum jonglează tinerii cu studiile și jobul. Țările cele mai prietenoase cu studenții.

Europa atrage anual peste 1,7 milioane de studenți internaționali, iar pentru mulți dintre ei întrebarea principală nu e doar unde găsesc cea mai bună facultate, ci și dacă pot lucra pe perioada studiilor. În 14 țări europene (printre care România, Franța, Marea Britanie și Suedia) nu au nevoie de permis de muncă, ceea ce face integrarea mai ușoară. În altele, doar studenții din afara UE/SEE trebuie să obțină documente suplimentare, iar în opt state (inclusiv Spania, Olanda sau Norvegia) permisul e obligatoriu pentru toți.

Diferențele apar la salarii: între 3,32 euro/oră în Bulgaria și până la 18–19 euro/oră în Luxemburg și Islanda. Țări ca Ungaria, Estonia sau Slovacia oferă sub 5 euro/oră, în timp ce Norvegia, Danemarca, Olanda și Marea Britanie trec de 14 euro/oră. Așadar, un student câștigă aproape 1.100 de euro lunar în Germania sau Spania, 900 în Franța și între 600–750 în Italia.

Alegerea unei destinații nu se rezumă doar la bani: costul vieții, taxele universitare, oportunitățile de angajare după absolvire, siguranța, calitatea vieții și proximitatea de casă sunt la fel de importante, iar pentru mulți tineri experiența culturală și integrarea într-un mediu nou cântăresc la fel de mult ca venitul lunar.

Cei mai expuși riscului de epuizare profesională nu sunt angajații slab implicați, ci tocmai cei mai dedicați.

La o masă rotundă organizată la New York, liderii de HR au subliniat un paradox important: angajații care se implică cel mai mult și care se identifică profund cu munca lor sunt cei mai vulnerabili la epuizare profesională. Pentru ei, dificultățile și eșecurile nu mai sunt doar provocări de serviciu, ci devin trăite ca eșecuri personale.

Specialiștii atrag atenția că primele semne de burnout la acești performeri sunt scăderea calității muncii și retragerea din activitățile zilnice. Concluzia este clară: organizațiile trebuie să prevină, nu să trateze burnoutul, schimbând modul în care evaluează și recompensează performanța. Accentul trebuie pus pe sustenabilitate și echilibru, pentru ca angajații valoroși să poată performa pe termen lung fără a-și sacrifica sănătatea. Și dacă tot ești implicat și citești despre toate astea, semnează petiția pentru Legea Burnout în România.

📜 Scurte și tari (I).

Munca se scumpește. România a ajuns la un cost mediu de 12,5 euro pentru fiecare oră lucrată, cu o creștere anuală de 10,34% în T2 2025 față de T2 2024, una dintre cele mai rapide din regiune. Deși depășim Bulgaria și Serbia, rămânem sub Ungaria, ceea ce slăbește competitivitatea pieței locale în fața investitorilor. Cele mai mari creșteri de costuri s-au înregistrat în energie (+12,6%), industria extractivă (+7,5%) și sectorul financiar (+4,8%), în timp ce IT-ul, turismul și cultura au bifat scăderi ușoare. Creșterea puternică vine din presiunea tot mai mare a salariilor și contribuțiilor sociale, cu efect direct în scumpirea produselor și serviciilor pentru consumatori.

___

Lipsa de politețe la locul de muncă costă companiile americane aproximativ 2,1 miliarde de dolari pe zi, conform unui studiu realizat de Societatea pentru Managementul Resurselor Umane (SHRM). Această cifră astronomică se datorează în principal scăderii productivității și absenteismului cauzat de un climat de lucru toxic. De asemenea, studiul arată că angajații din Statele Unite se confruntă zilnic cu peste 200 de milioane de „acte de nepolitețe” – de la e-mailuri scrise sec până la remarci tăioase. Cauzele principale ale acestui fenomen sunt tensiunile sociale și politice din societate, stresul și curajul pe care îl au oamenii în spatele tastaturii.

___

OMV taie 2.000 de joburi la nivel global. Petrom, vizată direct de concedieri. Grupul austriac OMV plănuiește să concedieze 2.000 de angajați din totalul de 23.000 la nivel global, iar Petrom, subsidiara din România, va fi printre cele mai afectate. Concedierile vin într-un moment în care OMV vrea să-și „eficientizeze” activitatea, deși în 2024 a înregistrat al patrulea cel mai bun rezultat din istoria companiei. În prima jumătate din 2025, profitul a scăzut cu 55%, la 384 milioane euro, pe fondul ieftinirii petrolului. Valul de restructurări lovește întregul sector: Shell, Chevron și ConocoPhillips anunță de asemenea mii de concedieri.

___

Cum ar trebui să arate educația viitorului? La asta răspunde pOD by Edge Institute, un podcast lansat recent. (P) În primul episod, ministrul Educației, Daniel David, și jurnalista Amalia Enache discută despre cum ar trebui să arate școala de mâine în țara cu cele mai reduse competențe digitale din UE. Abordează teme curajoase și relevante cum ar fi: digitalizarea ca vector de incluziune rural-urban, soluțiile pentru reducerea analfabetismului funcțional, manualele digitale la liceu și trainingul profesorilor, competențele-cheie ale elevilor, gândirea critică în școală dincolo de o materie, AI în educație și ce înseamnă trecerea de la profesorul-transmițător de informații la profesorul-mentor. Edge Institute este un think-tank independent dedicat digitalizării României.

___

Salesforce taie 4.000 de posturi, roboții preiau controlul. Salesforce a dat afară mii de angajați din client service, mizând pe „Agentforce”, un sistem AI care acum preia până la 50% din activitatea companiei. Deși compania invocă eficiența, experții avertizează că AI devine pretextul perfect pentru reduceri masive și maximizarea profiturilor, în dauna angajaților. Roboții nu dorm, nu greșesc și, cel mai important pentru șefii din Silicon Valley, nu cer salarii.

___

„Burnoutul nu e doar flacără, e și fum. Unii se rup alergând prea mult, alții se opresc de frică să nu ardă. Finalul e același: energie scăzută, cinism subțire, prea multe alegeri și prea puțină ancoră.” Claudiu Butacu scrie despre burnout, frica împrumutată și o lege care poate funcționa ca parapet pe drumul tuturor. Un text care te lovește ca un roșu la semafor și te obligă să-ți ridici privirea peste oboseala de fiecare zi. Citește-l și scrie-ne unde te-ai regăsit.

Omenia la locul de muncă: ce să faci când echipa ta se simte copleșită.

26% dintre angajați iau serios în considerare schimbarea jobului în următoarele trei luni, iar 60% dintre aceștia invocă lipsa siguranței la locul de muncă ca motiv principal, conform studiului Pluxee (iunie 2025). Datele confirmă un context dificil: 64% dintre salariați identifică volumul mare de muncă drept principala sursă de stres, 50% se simt copleșiți de responsabilități excesive, iar 65% nu se consideră împliniți profesional.

Pentru a răspunde acestor provocări, companiile au nevoie de măsuri concrete, nu doar de beneficii simbolice. Iată cum poți formula un mesaj de încurajare în acest sens:

Despre oboseală și echilibru:
- „Am observat că lucrezi mult peste program. Vrei să ne reprioritizăm împreună ca să nu mai fie nevoie să faci asta?”
- „Dacă te simți obosit, ia-ți o pauză. Rezultatele vin și când avem grijă de noi.”
Despre încărcare cu responsabilități:
- „Cum simți volumul de lucru? Ai nevoie să redistribuim din sarcini?”
- „E ok să spui când e prea mult. Mai bine ajustăm targetul decât să ajungi la epuizare.”
Despre starea de bine:
- „Cum îți merge? Mi-ar plăcea să-mi spui de tine ca om, înainte să vorbim despre muncă.”
- „Pari obosit/ă. Ai nevoie de o zi liberă pentru tine? E mai important să revii cu energie decât să continuăm pe pilot automat.”

💡 Știați că: Personalizarea CV-ului îți poate crește șansele de a obține un interviu cu 115%.

Cei care și-au adaptat CV-ul pentru un post specific au avut o rată de succes de 5,75% în obținerea unui interviu, comparativ cu doar 2,68% pentru cei care au folosit un CV generic, arată un studiu recent care a constat în analizarea a peste 59.000 de CV-uri.

Mai mult, pe baza a 1,39 milioane de aplicații, datele arată că CV-urile personalizate aduc aproximativ șase invitații la interviu la 100 de aplicații, în timp ce cele standard generează mai puțin de trei. Acest lucru se întâmplă pentru că cele mai multe companii folosesc sisteme ATS (Applicant Tracking Systems), care filtrează automat CV-urile în funcție de cuvintele cheie din descrierea jobului.

Așadar, direcția e clară: adaptează-ți CV-ul pentru fiecare job în parte. Cel mai eficient mod este să folosești instrumente precum ChatGPT pentru a identifica cuvintele cheie, competențele și abilitățile specifice cerute în anunț. Apoi, trebuie să adaugi aceste informații în CV-ul tău, susținându-le cu exemple concrete și cifre. Pare un proces laborios, dar acest efort suplimentar îți poate aduce de două ori mai multe interviuri.

România, printre ultimele locuri în Europa la calitatea vieții pe termen lung.

Țara noastră se află pe locul 7 din 10 în Europa Centrală și de Est în UniCredit Longevity Index 2025. Indexul analizează cât de bine este pregătită o țară să susțină o populație tot mai longevivă. Cu un scor de 47 din 100, suntem sub media regiunii (50,2) și departe de țări ca Slovenia (60), Croația (55) sau Ungaria (54,3). Diferențele față de Europa de Vest sunt și mai mari: Germania, Austria și Italia trec de 70 de puncte, datorită unor sisteme de sănătate bine finanțate, infrastructură solidă și politici sociale bine integrate.

România stă bine doar la capitolul „mediu fizic”: avem aer curat, acces la spații verzi și un nivel bun de siguranță. În schimb, stăm slab la servicii și infrastructură, dar și la comportamente individuale: alimentația și obiceiurile de viață sănătoasă sunt încă probleme mari. Avem potențial, dar pierdem teren la capitole importante. Fără investiții în sănătate și infrastructură, o viață mai lungă la noi riscă să însemne doar mai mulți ani trăiți în condiții grele.

🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife.

„Teatrul productivității” – presiunea de a fi văzut că muncești.

Un studiu realizat de compania imobiliară JLL arată că angajații din marile orașe americane pleacă mai devreme de la birou decât înainte de pandemie, dar continuă să ajungă la aceeași oră dimineața. În New York, programul s-a scurtat în medie cu 13 minute, în Dallas cu 18 minute, iar în San Francisco cu 26 de minute. Explicația ține de schimbarea obiceiurilor de muncă: plecarea mai devreme nu mai este privită ca o lipsă de implicare, întrucât mulți salariați reiau lucrul de acasă seara, după ce își rezolvă obligațiile personale.

În schimb, întârzierea la sosirea la birou continuă să fie percepută negativ, chiar dacă angajații își recuperează orele mai târziu. Specialiștii numesc acest fenomen „teatru al productivității” – o cultură în care contează mai mult să fii văzut la birou decât să livrezi rezultate măsurabile. Managerii, de regulă „păsări de noapte”, stabilesc indirect ritmul, iar angajații își ajustează programul pentru a fi prezenți atunci când pot atrage atenția șefilor.

Un fel de concluzie: Folosește-ți orele de prezență inteligent, astfel încât munca ta să fie vizibilă pentru că e important ca șefii și colegii să perceapă corect contribuția ta, dar nu e necesar să te dai peste cap doar pentru aparențe.

Cum construiești un startup deștept în 2025: idei, AI, investitori și oameni buni, toate la How to Web 2025.

Dacă ai un start-up sau lucrezi în tehnologie, trebuie să ajungi la How to Web. Are loc în București și aduce la un loc experți de la companii ca Google, Amazon, Alibaba Cloud, Booking.com și Canva, dar și investitori de top care pot decide următoarea rundă de finanțare pentru startup-ul tău.

Înveți concret cum crești un produs tech: direct de la oameni care au lucrat la IBM, Miro sau Booking, cu exemple clare - cum vinzi fără echipă de vânzări, cum construiești un produs pe care oamenii vor să-l folosească.
Afli cum să folosești AI-ul în mod practic: fără buzzwords, cu sesiuni aplicate despre cum să-l integrezi în vânzări, marketing și dezvoltare de produs.
Descoperi cum să atragi investiții și cum gândește un investitor: bootcamp-uri speciale de fundraising și vânzări, cu feedback real de la fonduri de investiții din Europa și SUA.
Primești sfaturi despre cum construiești o echipă rezistentă: inclusiv cum ai grijă de sănătatea mintală în companii tech și cum devii un lider mai bun.
Ai o super ocazie de networking și inspirație: vor fi acolo peste 3.000 de oameni din tech, fondatori, investitori și specialiști.

Grăbește-te: Azi e ultima zi de preț Early Bird! Aplică codul HackingWork10 și mai primești încă 10% reducere, cadou de la noi, să te bucuri de tot ce poți învăța cu această ocazie.

📜 Scurte și tari (II).

Fost bugetar, caut serviciu: companiile private spun „nu” oamenilor dați afară de stat. Deși statul concediază mii de bugetari, inclusiv din cabinetele aleșilor și cancelaria premierului, companiile private nu se grăbesc să-i angajeze. Motivul? Nu fac față ritmului și presiunii din mediul privat, spun recrutorii. Eticheta de „fost bugetar” atârnă greu, iar fără cunoașterea unor limbi străine, competențe digitale și dorință de adaptare, trecerea în privat rămâne doar o teorie. România are oameni, dar dacă nu investește în reconversie, va avea și mai mulți șomeri.

___

Statul român va oferi 2.250 lei/lună firmelor care angajează victime ale violenței domestice sau ale traficului de persoane. Măsura, introdusă prin Legea nr. 45/2025 și completată de HG nr. 711/2025, se aplică pentru contracte pe durată nedeterminată și presupune ca angajatul să fie păstrat cel puțin 18 luni. Persoanele vizate vor trebui să completeze o declarație pe propria răspundere, iar statutul de victimă va fi verificat de de autoritățile competente. Noua lege va obliga angajatorii să respecte confidențialitatea, să prevină discriminarea și să păstreze documentele relevante în siguranță. Deocamdată, pașii concreți pentru accesarea subvențiilor nu au fost publicați, dar Guvernul a anunțat că urmează să clarifice procedura.

___

România scoate pe bandă consultanți și tiktokeri, dar importă muncitori ca să ridice drumuri și școli. Deficitul din construcții trece de 100.000 de meseriași, în HoReCa lipsesc până la 50.000 de oameni, iar în logistică și transport alte zeci de mii. În timp ce școlile profesionale din anii ’80 produceau peste 300.000 de absolvenți pe an, azi sistemul livrează de zece ori mai puțin. Raluca Feher explică, într-un text tăios și plin de ironie, cum am ajuns aici și de ce „vestea bună” a pieței muncii e de fapt o capcană.

___

Revenirea la birou e obligatorie, dar scaunele lipsesc. În timp ce angajații se așteaptă la condiții decente și flexibilitate, multe organizații îi cheamă înapoi în sedii nepregătite. Astfel, revenirea la birou înseamnă spații insuficiente, o povară financiară crescută și pierderea beneficiilor de flexibilitate obținute în pandemie. Soluția: crearea unor condiții care să îi facă pe oameni să-și dorească să vină la birou: infrastructură pregătită, sprijin financiar, limite sănătoase și lideri care dau exemplu prin comportament.

___

Allianz-Țiriac Asigurări investește un milion de euro în primul centru de servicii integrate pentru tinerii cu autism. Campusul Lumya va fi un ecosistem dedicat nevoilor persoanelor cu tulburări de spectru autist (TSA), de la îngrijire și educație, până la servicii de sănătate și integrare socială – un tip de sprijin care lipsește aproape complet la nivel național. Deși nu există statistici oficiale care să arate câți români trăiesc cu TSA, estimările internaționale indică între 1% și 3,2% din populație, ceea ce ar însemna local între 190.000 și 600.000 de persoane. Pentru ei și pentru familiile lor, nevoile de îngrijire, educație și integrare sunt uriașe, iar Campusul Lumya este un pas esențial spre recunoașterea și susținerea reală a nevoilor acestei comunități.

___

Firmele pot scăpa de raportările manuale în REGES Online. De la 30 septembrie 2025, toate firmele din România trebuie să trimită online, prin noul sistem REGES, datele despre angajați și contracte, altfel riscă amenzi. Wizrom Software a primit validarea oficială pentru ca aplicația sa WizOne HR să fie conectată direct la REGES, ceea ce înseamnă că raportările se fac automat, fără muncă manuală. Practic, dacă o companie are de introdus zeci sau sute de concedii medicale într-o lună, sistemul le transmite singur către autorități, economisind timp și resurse. Soluția poate fi folosită imediat și de firmele care erau deja conectate la REGES Online.

___

Tinerii folosesc ChatGPT pentru a-și scrie aplicațiile, HR folosește AI pentru a le citi și nimeni nu este angajat. O „poveste de groază” surprinsă în publicația The Atlantic.

___

Dario Amodei, CEO al companiei de inteligență artificială Anthropic, avertizează că AI ar putea elimina până la jumătate din ”white-collar jobs” în următorii 1–5 ani, ducând rata șomajului la 10–20%. Conform acestuia, tehnologiile AI dezvoltate de companii precum OpenAI, Google sau Anthropic permit automatizarea sarcinilor din domenii precum tehnologie, finanțe, drept și consultanță, iar mulți angajați și politicieni nu conștientizează pericolul. Pentru a preveni consecințele sociale și economice, Amodei propune o informare mai clară a publicului, educarea angajaților privind utilizarea AI și chiar politici precum taxe pe veniturile generate de modele AI, pentru redistribuirea beneficiilor și reducerea dezechilibrului economic.

🗓️ Ce-am mai muncit.

🎥 (02:49) Ce este angajamentul la muncă și de ce contează?

Ți-e dor să-ți placă ce faci la muncă? Poate că nu ai nevoie de un job nou, ci își lipsește angajamentul. Nu vorbim de un jurământ față de companie, ci de acea stare în care vii cu energie, chef și simți că munca ta chiar contează.

Află ce sunt cele 3 fețe ale angajamentului: vigoarea, dedicarea și absorbția, de ce angajamentul crește profitabilitatea companiilor și scade burnoutul și ce gesturi mici pot face diferența între un job suportabil și o experiență cu sens.

📖 Cartea câștigătoare.

„Viața care te așteaptă” te invită să privești dincolo de frici, dureri și eforturile de a ține totul sub control, spre viața pe care ți-o dorești cu adevărat. Brianna Wiest ne amintește că sensul nu vine din realizări extraordinare, ci din faptele mici, constante, care ne definesc drumul și ne aduc aproape de adevărata noastră viață.

Avem și o veste inedită: La invitația editurii Nemira, autoarea bestsellerelor „Tu ești muntele” și „101 eseuri care îți vor schimba modul de a gândi”, se întâlnește cu publicul din România într-o serie de evenimente care vor avea loc în perioada 15-19 septembrie în București și Cluj.

Ți-a plăcut Hacking Work Newsletter? Trimite-l unui prieten!

Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Lore, Alexandra, Ionuț, Tibi, Bogdan, Cristi și Doru.

Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.

Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion.

Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.

Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.

Discussion about this post

Ready for more?