#177: ”Breaking news”: Angajații performează mai bine dacă sunt împliniți în timpul liber; Cum trebuie să arate Legea Burnout, în formă aplicabilă; Gen Z se dă în vânt după minimalismul în carieră.
Ești leneș(ă) dacă spui NU unor sarcini care nu sunt în fișa postului?; Prea mult AI ne bagă-n „psihoză”; Managerii: promovăm work-life balance, dar adorăm să fii disponibil 24/7.
Servus. ”MVP-ul” ediției e burnoutul. Și poate ți-e greu să digeri atâta epuizare, dar putem să ne reglăm socotelile cu ea doar făcând ceva. Avem o petiție de semnat și păreri de la specialiști, dar avem nevoie și de tine – să ne citești și să ne spui dacă facem bine.
Avocata care a câștigat primul proces pe caz de burnout din România ne învață cum trebuie să arate Legea Burnout, în formă aplicabilă.
Avem nevoie de o lege a burnoutului care chiar funcționează. Pentru a o obține, continuăm seria de interviuri cu specialiști care ne pot oferi toate perspectivele valoroase, iar de această dată am stat de vorbă cu Anja Mărginean-Cosma, avocata care a câștigat primul proces din România în care instanța a recunoscut burnoutul drept efect direct al unui mediu de lucru toxic. În acest interviu, Anja explică din perspectivă juridică de ce trebuie reglementat clar acest fenomen și ce riscuri apar dacă legea e slab definită sau redactată superficial.
Ce ar trebui să cerem explicit ca cetățeni? Care sunt prevederile-cheie care nu trebuie să lipsească? Cum pot fi protejați angajații, fără ca angajatorii să perceapă legea ca pe o amenințare birocratică? Dacă nu învățăm din precedentul creat deja în instanță, riscăm să perpetuăm neglijența sistemică față de sănătatea psihică a oamenilor care susțin economia și organizațiile prin munca lor.
Angajatorii nu pot schimba fișa postului după bunul plac: sarcinile suplimentare impuse sunt ilegale.
Două situații recente readuc în atenție problema abuzurilor la locul de muncă. În contextul austerității bugetare, unor funcționari publici li s-a cerut să facă curățenie în instituție, deși atribuțiile lor nu au legătură cu astfel de sarcini. Specialiștii atrag atenția că această solicitare este ilegală, constituind o modificare unilaterală a fișei postului și o încălcare a demnității în muncă, drept garantat de lege.
Într-un alt caz, la un restaurant din Timișoara, o bucătăreasă obligată să îndeplinească și rolul de spălător de vase a fost concediată pe motiv de reorganizare. Tribunalul Timiș a anulat măsura, reținând grave vicii de procedură, inclusiv nerespectarea preavizului. Ambele spețe arată că angajatorii nu pot impune sarcini suplimentare fără acordul salariatului și că procedura respectată corect este esențială în orice decizie de concediere.
👉 Ție ți s-a întâmplat vreodată să fii obligat(ă) să prestezi sarcini care nu aveau legătură cu fișa postului?
Minimalismul în carieră: Gen Z spune pas scării ierarhice și da proiectelor cu sens.
Generația Z rescrie regulile jocului și se îndepărtează de ideea de a înainta ierarhic în corporații, arată un raport recent al Glassdoor. Scepticismul lor este evident: 68% dintre respondenții din generația Z și-ar dori o funcție de management doar pentru salariu sau titlu, nu pentru că ar fi pasionați de rol. Această abordare pragmatică și „minimalistă” tratează munca ca pe un mijloc de a obține stabilitate financiară, alocând timp pasiunilor, proiectelor secundare și ambițiilor în timpul liber.
Aici intră în joc o altă tendință: explozia activităților secundare. Potrivit unui sondaj Harris Poll, 57% din Generația Z are în prezent un „side hustle”, față de 48% dintre Mileniali, 31% din Generația X și 21% dintre Boomeri. Acestea nu sunt văzute ca simple surse de venituri suplimentare, ci ca elemente esențiale ale identității lor profesionale.
Deși unii critici îi acuză de lene, datele indică o perspectivă mai complexă. Tinerii sunt adesea epuizați de o piață a muncii pe care o percep ca fiind nedreaptă și simt că eforturile lor nu sunt recompensate pe măsură. Drept urmare, își stabilesc limite stricte, prioritizează echilibrul dintre muncă și timpul liber și sunt mai dispuși să renunțe la un loc de muncă tradițional în favoarea unor activități care le aduc mai multă împlinire.
📜 Scurte și tari (I).
„Astăzi suntem la zero. Definirea și prevenția e primul pas uriaș”, spune Irineu Darău, inițiatorul propunerii de lege burnout. Epuizarea profesională e reală și afectează tot mai mulți oameni din România. În lipsa unei legi clare, milioane de angajați rămân vulnerabili. În cel mai nou episod Hacking Work, senatorul Irineu Darău, inițiatorul proiectului de lege privind epuizarea profesională, explică de ce prima lege a fost retrasă, care sunt blocajele reale din Parlament și cum ar putea arăta o nouă variantă care să fie aplicabilă, acceptată și să vină în beneficiul tuturor.
___
Aproape un român din șase nu își permite o masă adecvată: România, printre cele mai afectate țări din UE. În 2024, 16,3% dintre români nu și-au permis o masă adecvată care să conțină carne, pește sau un echivalent vegetal o dată la două zile, potrivit celor mai recente date Eurostat, o scădere notabilă față de 23,3% în 2023, dar care menține România în top 3 cele mai afectate state din Uniunea Europeană, alături de Bulgaria și Slovacia, în timp ce media europeană este de doar 8,5%.
Deși România face progrese, milioane de cetățeni trăiesc încă în insecuritate alimentară, o problemă ignorată în politicile sociale și care amenință îndeplinirea Obiectivului de Dezvoltare Durabilă nr. 2 stabilit de ONU (eradicarea foametei și malnutriției până în 2030) o țintă care pare, în continuare, îndepărtată pentru o parte semnificativă a populației.
___
Proiectul cultural „O zi din viața unui muncitor migrant” abordează fenomenul migrației economice în România, unde aproape 6 milioane de români trăiesc în străinătate și țara devine tot mai dependentă de muncitori non-UE, adesea în condiții de muncă abuzive și vulnerabile la discriminare. Derulat de Centrul de Resurse Juridice între 1 martie și 14 noiembrie 2025, proiectul include cercetare, interviuri, documentar, broșură și spectacol de teatru interactiv pentru a promova incluziunea, diversitatea și toleranța.
___
Psihoza AI, riscul conversațiilor prea lungi cu chatboți. Sute de milioane de oameni folosesc săptămânal ChatGPT și alți chatboți AI, însă apar tot mai multe relatări despre cazuri în care interacțiunile intense duc la ceea ce experții numesc „psihoză AI”. Fenomenul descrie situații în care utilizatorii își pierd reperele, dezvoltă convingeri false sau relații emoționale cu AI, uneori cu efecte grave asupra sănătății mintale. Experții subliniază că nu este un diagnostic clinic, ci o etichetă informală la fel ca termenii „brain rot” (putrezirea creierului) sau „doomscrolling” (derulare obsesivă a știrilor negative). Totuși, e important să fie tratat cu seriozitate și analizat științific.
___
De ce ar trebui să luăm mai în serios Pilonul III sau un plan financiar similar. În prezent, pensia de stat înlocuiește doar 52% din salariu, iar până în 2040 poate coborî în jur de 30%. Asta înseamnă că, fără alte surse de venit, mulți dintre noi vor rămâne la bătrânețe cu mai puțin de o treime din ceea ce câștigau în perioada activă. În acest context, un plan financiar pe termen lung devine esențial. Pilonul III (pensia facultativă) poate fi o soluție bună: îți permite să contribui până la 15% din venitul brut, cu deducere fiscală pentru sume de până la 400 de euro anual – un avantaj atât pentru angajat, cât și pentru angajator.
Aici intervine iPensii, platformă autorizată de ASF, care simplifică tot procesul: aderare 100% online, identificare video și semnătură electronică, administrare transparentă. Prin iPensii poți accesa fonduri precum AZT Moderato și AZT Vivace (Allianz-Țiriac Pensii Private) sau, în curând, fondul Esențial (Carpathia Pensii).
___
Angajații performează mai bine atunci când se simt împliniți în viața privată. Cercetările arată că angajații care au timp pentru familie, prieteni sau pasiuni sunt mai creativi, mai loiali și mai productivi, în timp ce suprasolicitarea duce la epuizare, probleme de sănătate și pierderi uriașe pentru companii.
___
Peste 100 de angajați ai băncii ANZ au aflat că sunt concediați printr-un e-mail trimis din greșeală. Angajații uneia dintre cele mai mari bănci din Australia au descoperit că își vor pierde locul de muncă după ce au primit un e-mail automat care le cerea să returneze laptopurile, cu câteva zile înainte ca decizia de concediere să le fie comunicată oficial. Eroarea a provocat panică internă și reacții dure din partea sindicatelor, care acuză conducerea că tratează angajații „ca pe niște piese de schimb”. Conducerea a oferit scuze și consiliere psihologică personalului afectat, însă sindicatul sectorului financiar denunță modul „dezgustător” și „lipsit de respect” în care s-a făcut anunțul.
___
Indemnizațiile pentru concediile medicale nu mai sunt calculate la un procent unic, ci diferențiat în funcție de durata episodului de boală: 55% din baza de calcul pentru până la 7 zile, 65% pentru 8–14 zile și 75% pentru peste 15 zile. Specialiștii explică că schimbarea reduce veniturile angajaților cu concedii medicale scurte, cele mai frecvente în practică, și complică semnificativ procedurile pentru angajatori, care trebuie să recalculeze salariile și să depună declarații rectificative atunci când apar prelungiri ulterioare ale concediilor. Măsura aduce atât scăderi de venituri pentru salariați, cât și costuri și sarcini administrative suplimentare pentru companii.
Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.
Unde oamenii simt că pot vorbi despre ce-i doare, burnoutul nu are voce.
Siguranța psihologică e esențială în prevenirea burnoutului, mai ales în companiile din România unde presiunea pe performanță și lipsa de recunoaștere sunt frecvente. Echipele cu un nivel ridicat de siguranță psihologică au o probabilitate mai mică de epuizare. Angajații simt că pot vorbi deschis despre greșeli, îngrijorări și nevoi fără teama de sancțiuni sub orice formă.
Iată ce poți face ca lider:
Normalizează vulnerabilitatea și ascultarea activă: Ca lider, vorbește deschis despre propriile dificultăți („Am simțit și eu presiune săptămâna asta”). Introdu scurte „check-in-uri” emoționale la începutul ședințelor. Reduc tensiunea și îți dau indicii timpurii despre posibilele semne de burnout. Creează canale anonime de feedback săptămânal, unde opiniile nu aduc consecințe negative.
Oferă sprijin real, nu doar beneficii pe hârtie: Nu premia doar orele suplimentare sau sacrificiul personal. Subliniază că performanța sănătoasă înseamnă obiective atinse și echilibru menținut. Recunoaște public comportamente precum luarea de pauze când nivelul de munca e copleșitor sau delegarea eficientă când altceva e mai prioritar. Asigură acces la consiliere/psihoterapie, training pentru lideri în conversații dificile, comunități de sprijin. Recunoașterea muncii și corecțiile salariale reduc presiunea, pe fondul nemulțumirii financiare larg răspândite.
Protejează echipa prin decizii curajoase: Siguranța psihologică nu există dacă oamenii sunt expuși constant la supraîncărcare. Ajustează targetele, redistribuie sarcini și spune „nu” proiectelor care depășesc capacitatea reală.
În România, unde peste jumătate dintre angajați întâmpină dificultăți emoționale la job și mulți trec prin burnout, siguranța psihologică devine o condiție de sustenabilitate organizațională.
95% din biletele la Brand Minds s-au epuizat. Azi mai ai preț redus + 12% cadou de la noi.
BRAND MINDS, cea mai importantă conferință de business din Europa Centrală și de Est, aduce în București giganți ai gândirii strategice de la Harvard, London Business School, Stanford, Wharton, Kellogg Sales Institute și nu numai.
În 2 zile extrem de valoroase, înveți de la cei care rescriu regulile în business la nivel global:
Alex Osterwalder: modele de business cu AI
Craig Wortmann: strategii de vânzări prin încredere
Neil Pasricha & Phelipe Gómez: leadership și aliniere de echipă
Jo Malone & John Aguilar: branduri globale și pitch-uri câștigătoare
Dave Asprey: performanță umană la cel mai înalt nivel
Simona Botti: psihologia consumatorului modern
Alătură-te companiilor vizionare și inovatoare la BRAND MINDS - conferința la care cei mai buni lideri își antrenează echipele care construiesc viitorul. Prețul biletelor crește pe 4 septembrie, la ora 20.00. Prinde ultimele bilete pe www.brandminds.com.
🌶️ Sweet & spicy.
🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife.
Managerii epuizați închid ochii la absențele angajaților de la birou.
Revenirea la birou rămâne mai mult un ideal decât o realitate. Deși timpul pe care angajații trebuie să-l petreacă la birou a crescut cu 12% în ultimele luni, prezența efectivă a crescut doar cu 1-3%, arată datele Flex Index, care cuprinde peste 10.000 de companii și 100 de milioane de angajați. Motivele sunt atât practice – ședințe în fusuri orare diferite sau spații deschise care nu favorizează concentrarea, cât și legate de epuizarea managerilor, care deseori nu mai au energie să se asigure că regulile sunt respectate.
Într-o zi de lucru obișnuită, un manager alocă aproape 40% din timp problemelor urgente sau sarcinilor administrative, în timp ce strategiei îi rămâne 15% din timp, iar mentoratului 13%. Rezultatul? Un echilibru fragil între cerințele companiilor și realitatea angajaților.
📜 Scurte și tari (II).
Work-life balance, promovat de manageri, penalizat tot de manageri. Angajații care își setează limite sănătoase între muncă și timpul liber (nu răspund la mailuri în weekend sau sunt ”out of office” în concediu) sunt văzuți de manageri ca fiind mai relaxați și mai productivi. Ironic, aceiași manageri îi consideră mai puțin dedicați și, prin urmare, mai puțin promovabili. Cercetătorii numesc fenomenul „paradoxul detașării”.
În teorie, șefii își doresc echipe odihnite și ferite de burnout. În practică, penalizează exact comportamentele care previn epuizarea. Concluzia e clară: detașarea reală aduce beneficii uriașe și de durată atât pentru angajați, cât și pentru companii. Ar trebui să începem să respectăm timpul liber, în loc să glorificăm disponibilitatea permanentă.
__
Pe 30 septembrie, la Apollo111, al nostru Doru Șupeală va fi speaker la Mind your Business 2025. La evenimentul dedicat sănătății mintale în antreprenoriat, Doru va vorbi despre leadership, echilibru și sens, cu un mesaj puternic: „Lipsa de sens aduce organizații în suferință.” Într-o lume tot mai haotică, el subliniază că afacerile sănătoase nu pot exista fără oameni sănătoși la cap și la suflet. Evenimentul va include și prezentarea unuia dintre cele mai ample studii despre starea de bine și sănătatea mintală în businessul românesc. Citește articolul complet pe Start-up.ro.
___
În Germania, oamenii ies la pensie tot mai târziu: vârsta medie a ajuns la 64,7 ani, față de 62,3 în 2000, iar până în 2031 pragul legal va crește treptat la 67 de ani. Deși există discuții despre o posibilă majorare până la 70, coaliția aflată la guvernare a promis că nu va ridica din nou acest prag. În schimb, sunt încurajate „pensiile active”, adică posibilitatea de a continua munca după pensionare, cu un bonus de până la 2.000 de euro net. Din 2026, o comisie de experți va veni cu propuneri pentru a asigura sustenabilitatea sistemului, care deocamdată este considerat solid datorită pieței muncii și creșterilor salariale.
___
Românii resimt presiunea schimbărilor economice în viața de zi cu zi: 84% spun că situația țării le-a afectat direct stilul de viață. Aproape jumătate au redus cheltuielile curente, inclusiv la alimente și îmbrăcăminte, 41% au amânat investițiile mari, iar 38% au renunțat la vacanțe. Îngrijorarea, nesiguranța și nevoia de a găsi soluții reflectă starea de spirit actuală, în timp ce dificultățile principale sunt creșterea costului vieții, taxele și lipsa de predictibilitate. Pentru tinerii între 18 și 34 de ani, lipsa oportunităților de muncă și promovare cântărește însă mai greu decât pentru restul populației. Chiar dacă mulți rămân prudenți, 45% dintre români păstrează un optimism moderat, convinși că economia își va reveni, dar într-un timp mai lung.
___
Rata șomajului din țara noastră a crescut ușor în iulie 2025, la 3,19%, cu 0,03 puncte procentuale față de luna iunie, ceea ce înseamnă 254.464 de persoane fără loc de muncă. Cei mai mulți șomeri provin din mediul rural (aproape 188.000), iar grupa de vârstă 40–49 de ani este cea mai afectată, urmată de cei peste 55 de ani. Femeile reprezintă aproape jumătate dintre șomeri (119.236) și doar o cincime dintre cei înregistrați primesc indemnizație de șomaj.
___
10.000 de angajați din primării din întreaga țară au declanșat o grevă pe termen nedeterminat împotriva propunerii Guvernului de a tăia 45% din posturi, lucrând intern, dar fără a deservi publicul. Sindicatele cer ca legea privind administrația locală să fie adoptată prin dezbatere parlamentară, în timp ce premierul Bolojan susține că măsura este necesară pentru a controla creșterea cheltuielilor de personal și a preveni reorganizarea forțată a unor localități. Tu ce crezi despre aceste măsuri?
___
Artele și științele umane sunt tot mai des văzute ca un drum închis în goana după cariere sigure și salarii de top, dar oare chiar ne permitem să renunțăm la ele? Poveștile unor tineri precum Teodora Trofimov și Ioana Cheroiu-Cozma arată că astfel de formări nu sunt despre „șomaj garantat”, ci despre gândire critică, empatie, creativitate și capacitatea de a construi comunități. Află poveștile lor, alături de valoarea pe care o are, în 2025, o formare umanistă, din articolul publicat de echipa Panorama.
📆 Ce-am mai muncit.
Educația financiară înseamnă să știi să-ți împarți corect banii între prezent și viitor și să ai soluții la îndemână pentru situațiile neprevăzute. În newsletterul PozitiVești, împreună cu Allianz-Țiriac, încercăm să o facem mai accesibilă prin seria Asigură-te inteligent: clipuri scurte și articole practice despre cum îți poți gestiona mai bine banii și viitorul. Uite ce am copt în luna august, poate îți e de folos:
Care este diferența dintre un abonament medical și o asigurare de sănătate?
Ce faci când familia ta are nevoie de mai mult decât protecție?
Protecție + economisire: cum construiești un viitor sigur, pas cu pas
Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!
Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Lore, Alexandra, Ionuț, Tibi, Bogdan, Cristi și Doru.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion.
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.









Buna, legat de fisa postului. In fisa postului exista, intotdeauna, un paragraf care zice ca "si orice mai cere angajatorul"(nu asta e formularea dar asta zice).