#175: Burnoutul nu mai e doar o problemă individuală, ci una națională; Atenție, „cad” noi propuneri fiscale din pachetul II; „Listele negre” cu angajați: ce sunt și cum te pot afecta.
Bonus: Transparența salarială aduce liniște – afli cât câștigă colegu'; Motherhood penalty: cât ne costă să alegem între familie și job; Pentru un proces de recrutare sănătos, evitați birocrația.
Servus. Tu ce faci când te simți copleșit(ă) de muncă? Începi cu o pauză? Vorbești cu un prieten? Ieși să vezi cerul? Dormi ca să uiți de supărare? Strângem informații care să te ajute să strecori și niște sens la muncă, nu doar KPI-uri imposibil de atins.
Nicu Ștefănuță susține #VremLegeaBurnout: „Putem învăța din Europa cum să nu ratăm Legea Burnoutului.” Ce păstrăm în varianta finală a legii?
„Burnoutul nu mai este doar o problemă individuală, ci o problemă de sănătate publică și de productivitate națională”, avertizează europarlamentarul Nicu Ștefănuță, care susține o lege cu adevărat utilă pentru România. În UE, costurile generate de stresul și epuizarea profesională se ridică la peste 20 de miliarde de euro anual, prin absenteism și scăderea productivității.
Alte țări au acționat deja: Franța și Spania au introdus dreptul la deconectare, Germania și Olanda limitează orele suplimentare, iar Belgia obligă firmele să prevină riscurile psihosociale la muncă. România rămâne fără legislație dedicată, deși cazurile de epuizare se înmulțesc, iar Organizația Mondială a Sănătății recunoaște burnoutul ca fenomen global.
Campania Hacking Work #VremLegeaBurnout continuă: susține-o și tu și cere politici reale pentru sănătatea oamenilor la muncă.
Pachetul II de măsuri fiscale: Reguli noi pentru firme și freelanceri.
Deși pachetul II de măsuri trebuia să fie inițial despre tăierea cheltuielilor și reforma statului, Ministerul Finanțelor a publicat în dezbatere publică un nou pachet de măsuri fiscale cu impact major asupra mediului de afaceri.
Principalele propuneri:
POS obligatoriu pentru toți comercianții din 2026.
Capital social minim pentru SRL crește de la 200 lei la 8.000 lei.
Cont bancar obligatoriu pentru toate entitățile economice (inclusiv PFA-uri), altfel amenzi între 3.000 - 10.000 lei.
CASS mai mare pentru venituri independente urcă la 90 salarii minime (de la 60).
Taxă de 25 lei pentru fiecare colet extracomunitar sub 150 euro, din octombrie 2025.
Noi reguli pentru firme inactive: radiere/insolvență automată după unul/trei ani de inactivitate.
Reguli stricte pentru transferul părților sociale la firme cu datorii.
Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA – pentru companiile cu cifra de afaceri de peste 50 milioane Euro) și introducerea unei limite de deductibilitate de 3% pentru cheltuielile cu afiliații la multinaționale. Tot ce depășește se taxează cu 16%.
Integritate la ANAF: bodycams pentru inspectorii antifraudă și vamali.
Deocamdată pachetul este în consultare publică, vom afla zilele următoare care va fi forma finală. Dar premierul Bolojan a anunțat că pachetul va fi adoptat prin asumarea răspunderii, avertizând că statul riscă incapacitate de plată dacă măsurile nu intră rapid în vigoare.
Pentru un proces de recrutare fără candidați, adaugă birocrație și pași inutili.
Tot mai mulți candidați americani, în special din Generația Z, abandonează procesul de aplicare la un job din cauza birocrației și a timpului pierdut. 3 din 5 tineri renunță fiindcă procesul este prea lung, prea costisitor sau prea obositor emoțional, arată un studiu Clarify Capital. Situația este cu atât mai gravă cu cât 86% dintre Gen Z sunt în căutarea unui loc de muncă, însă doar 18% reușesc să se angajeze. Mai mult, aproape jumătate dintre toți cei care și-au căutat job anul trecut nu au primit nicio ofertă.
Problemele țin mai ales de platformele de recrutare care le cer candidaților să-și încarce CV-ul și apoi să rescrie manual toate detaliile, de interviuri care se întind pe săptămâni și de tăcerea recrutorilor. În medie, șomerii investesc 9 ore pe săptămână pentru a aplica, iar tinerii din Gen Z chiar mai mult, până la 10 ore și 10 aplicații pe săptămână. Pentru cei care nu au economii (87%), fiecare respingere e o lovitură dublă: financiară și emoțională.
Soluțiile sunt clare dacă vrem un proces de angajare gândit și pentru candidat: aplicații care să dureze sub 10 minute, transparență salarială, mai multă umanitate și mai puțină dependență de algoritmi.
Tu ai trecut printr-un proces de recrutare anevoios? Zi-ne povești de groază cu HR-ul.
📜 Scurte și tari.
Tichete de masă pe fluturaș, dar nu și pe card: dublă ilegalitate la angajator. O practică neconformă, semnalată recent, arată că unii angajatori includ lunar tichetele de masă pe fluturașul de salariu și rețin impozitele aferente, dar nu alimentează cardurile salariaților. Conform legislației, tichetele de masă fac parte din remunerația totală și, odată prevăzute contractual, devin obligații ferme pentru angajator. Neplata lor constituie o dublă ilegalitate: angajatorul nu respectă un drept salarial și reține taxe pentru venituri neplătite. Salariații pot acționa prin notificare scrisă către angajator și, dacă problema nu se rezolvă, prin acțiune în instanță, beneficiind de proceduri rapide și scutire de taxe judiciare. Mulțumim prietenilor de la avocatnet.ro care ne mențin informați pe teme juridice. Găsești AICI un articol detaliat pe această temă.
___
Top 10 destinații pentru munca remote. Tokyo este orașul numărul 1 în lume pentru cei care aleg să combine munca remote cu descoperirea de noi locuri, conform unui raport realizat de International Workplace Group și Arup. Studiul a evaluat 40 de orașe după 12 criterii, inclusiv viteza internetului, costuri de trai, accesibilitate, siguranță, numărul total de ore de soare pe an și disponibilitatea vizelor pentru nomazi digitali. Japonia câștigă datorită infrastructurii impecabile, internetului rapid și siguranței, dar și prin faptul că oferă viză de nomad digital pe 12 luni.
Pe podium se mai află Rio de Janeiro și Budapesta, urmate de Seul și Barcelona, iar Roma intră spectaculos în primele 10 datorită noului program de viză lansat în 2025. Datele mai arată un lucru important pentru viitorul muncii: acolo unde oamenii au flexibilitate, productivitatea crește, iar echilibrul viață-muncă devine mai sănătos.
___
Peste 35.000 de locuri de muncă rămân neocupate în România. Cele mai multe posturi vacante se găsesc în meserii slab calificate: agent de securitate (2.303), șofer transport rutier (2.130), muncitor necalificat în construcții (1.870), curier (1.869) și lucrător comercial (1.558), potrivit celor mai recente date ANOFM. Din cele 35.341 de posturi vacante, doar 2.697 sunt pentru candidați cu studii superioare, în timp ce 7.584 se adresează celor cu studii liceale sau postliceale, iar cele mai multe (17.897) vizează persoane fără calificare sau cu studii primare.
___
Violența la locul de muncă devine o problemă tot mai vizibilă în Statele Unite: 30% dintre angajați au fost martori la agresiuni împotriva unui coleg, față de 25% în 2024, iar 15% recunosc că au fost chiar ei victime. Deși 75% dintre angajați au participat la traininguri de prevenire, doar 60% ar raporta un pericol fără garanția anonimatului. Tot mai mulți cer legi clare: 93% cred că toate statele ar trebui să introducă reglementări obligatorii privind prevenirea violenței la job. Soluțiile propuse includ planuri accesibile, protecție pentru angajații care semnalează abuzuri și sprijin real, astfel încât biroul să fie un loc sigur.
___
Consiliile de administrație evită cea mai importantă decizie: Cine va fi următorul CEO? Un nou raport Heidrick & Struggles arată că doar 26% dintre consiliile de administrație consideră succesiunea CEO o prioritate, deși experții subliniază că este cea mai importantă responsabilitate a unui board. În multe cazuri, succesiunea este tratată doar ca o reacție la urgențe, nu ca un proces strategic de lungă durată, ceea ce poate expune companiile la instabilitate. Exemple precum Berkshire Hathaway, unde Warren Buffett a pregătit de peste un deceniu tranziția către Greg Abel, demonstrează că planificarea atentă aduce încredere și continuitate. Experții recomandă companiilor să pregătească din timp lideri adaptați viitorului, nu doar replici ale CEO-ului actual.
Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.
De la zvonuri la adevăr: cum ajută transparența salarială.
Atunci când oamenii primesc informații clare despre salarii, satisfacția lor legată de locul de muncă crește, arată un studiu realizat pe circa 300.000 de evaluări salariale din peste 1.300 de companii. Cercetarea a analizat efectele regulii SEC din 2018, care obligă firmele americane să dezvăluie raportul dintre salariul CEO-ului și cel median al angajaților. Rezultatul? Oamenii au descoperit că și colegii lor câștigă mult mai puțin decât credeau, iar acest reper mai realist i-a făcut, în medie, mai împăcați cu propriul venit.
În lipsa unor date oficiale, angajații își fac propriile calcule: aud zvonuri, compară mașinile din parcare sau vacanțele de pe Instagram și se uită pe site-uri precum Glassdoor ori Indeed, unde informațiile pot fi incomplete sau exagerate. Studiile arată că, în general, oamenii supraestimează câștigurile colegilor. De aceea, atunci când companiile oferă date concrete (precum salariul mediu sau grilele salariale pe roluri) corectează aceste percepții și reduc frustrarea.
Dacă angajații au deja acces la informații inexacte sau dacă sondajele interne arată nemulțumiri legate de salariu, dezvăluirea unor repere clare poate ridica moralul și consolida încrederea. Mai mult, în piețele unde oamenii au mai puține opțiuni externe și mai puține date, efectul pozitiv al transparenței e și mai puternic.
Când femeile vorbesc, publicul ascultă mai mult. Dar doar dacă le vedem și titlurile.
Publicul are mai multă încredere în opiniile exprimate de experți femei decât de bărbați, atunci când expertiza acestora este clar exprimată, arată un studiu publicat în Journal of Economic Behavior & Organization (2025), bazat pe 3.000 de respondenți din SUA. Altfel spus, atunci când o profesoară de la Harvard, MIT sau LSE vorbește, oamenii sunt cu 20% mai predispuși să-și schimbe opinia decât dacă aud aceeași idee de la un profesor bărbat. Diferența dispare însă atunci când titlurile și instituțiile nu sunt menționate, semn că nu genul în sine contează, ci felul în care este făcută vizibilă competența.
De obicei, femeile sunt dezavantajate de așa-numitul ”authority gap” (sunt percepute ca având mai puțină credibilitate). Noutatea acestui studiu e că decalajul se poate inversa atunci când statutul academic și instituțional e scos în față. Concluzia autorilor Hans Henrik Sievertsen și Sarah Smith: felul în care prezentăm experții le poate amplifica sau diminua vocea. Iar pentru femei, expertiza, titlul și afilierea vizibilă reprezintă (încă) cheia credibilității.
Brand Minds 2025: două zile care-ți scot echipa de pe pilot automat.
Imaginează-ți două zile în care tu și echipa ta lăsați laptopurile deoparte și luați contact direct cu oameni care au schimbat industrii, au construit branduri globale și știu să traducă ideile mari în pași concreți. Asta e Brand Minds 2025, pentru care ne întâlnim pe 23–24 septembrie, la Romexpo.
Înveți direct de la unii dintre cei mai luminoși experți ai lumii: de la John Aguilar, care îți arată cum să-ți vinzi ideea sau compania, la Alex Osterwalder, care îți explică cum să rămâi relevant în era AI. De la Simona Botti, care vorbește despre cum influențează alegerile consumatorilor bunăstarea, la Felipe Gomez, care îți arată cum să scoți la lumină potențialul echipei prin creativitate. Îl asculți pe Dave Asprey, fondatorul biohacking-ului, despre știința longevității și optimizării, și pe Jo Malone CBE, despre cum se construiesc brandurile globale. Îl vei vedea și pe Neil Pasricha, care pune pe masă formula unei culturi organizaționale sănătoase, iar în ziua a doua, ai un Sales Masterclass cap-coadă cu Craig Wortmann, un playbook complet pentru performanță în vânzări, util indiferent de domeniul în care lucrezi.
Ce primiți tu și echipa ta: idei aplicabile imediat, cadre de lucru clare pentru pitch și strategie, principii de marketing centrat pe oameni, instrumente de leadership și cultură, un playbook de vânzări pe care îl poți rula aplicat în teren, plus networking real cu oameni care mișcă lucruri. Vezi agenda completă aici.
Și ca să ieși mai ieftin cu toate astea, folosește-te de codul nostru de discount, valabil pentru oricâte bilete: HW12, înainte de a finaliza comanda. Ne vedem acolo.
🌶️ Sweet & spicy.
🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife.
”Motherhood penalty” în România: ce ne costă să penalizăm maternitatea?
Tot mai multe mame ies din câmpul muncii, iar fenomenul nu este doar o dramă personală pentru familiile afectate, ci și o pierdere economică masivă pentru companii și societate. Conform datelor internaționale, peste 43% dintre femeile care devin mame își reduc drastic orele de lucru sau renunță complet la carieră în primii ani după naștere.
În România, decalajul este și mai accentuat: potrivit Eurostat, rata de ocupare a femeilor cu copii sub 6 ani este cu 17 puncte procentuale mai mică decât a bărbaților în aceeași situație. Iar infrastructura precară complică și mai mult lucrurile. În România funcționează azi aproximativ 460 de creșe, care oferă în total sub 35.000 de locuri pentru o populație de peste 500.000 de copii eligibili (practic, mai puțin de 1 din 10 copii are acces la o creșă), ceea ce plasează România printre statele cu cea mai slabă acoperire din Uniunea Europeană, unde media este de 35%.
Explicația e simplă, dar nedreaptă: în continuare, maternitatea e privită ca o problemă personală a femeilor, nu ca o realitate economică ce ar trebui asumată de întreaga societate. Așa apare ceea ce specialiștii numesc ”motherhood penalty”: mamele primesc mai puține șanse de avansare, câștigă mai puțin și se confruntă cu o discriminare subtilă, dar constantă.
Și totuși, soluțiile există și le vedem deja funcționând în țările nordice: programe flexibile de lucru, concedii parentale împărțite echitabil între mame și tați, sprijin concret pentru îngrijirea copiilor și audituri de egalitate salarială. Mesajul pentru companii pare clar: mamele nu sunt un cost, ci un atu strategic. Studiile McKinsey arată chiar că firmele cu mai multe femei în poziții de leadership au cu 25% șanse mai mari să își depășească financiar concurența. Dacă nu schimbăm regulile jocului, riscăm să pierdem nu doar femei talentate, ci și o parte importantă din competitivitatea economică a României.
Construiești un startup? La How to Web 2025 poți obține investiții, mentorat și vizibilitate. Înscrierile se închid pe 31 august.
Dacă ai un startup în fază early-stage, How to Web 2025 îți oferă șansa să te conectezi direct cu investitori activi în Europa de Est și nu numai, să primești feedback real de la experți și să-ți prezinți produsul în fața a peste 3.000 de participanți. Evenimentul are loc pe 1-2 octombrie la București și aduce în prim-plan peste 550 de startup-uri, alături de fonduri ca Northzone, Seedcamp, 20VC, Balderton sau Inovo.
Poți aplica în programe gândite să te ajute să crești: competiția Spotlight, Dealflow (matchmaking direct cu investitori), Demo Area (pentru testarea pieței) sau Startup Showcase Sustainability (dacă lucrezi la soluții verzi, cu sprijinul BRD Groupe Société Générale). Primești acces la bootcamp-uri aplicate pentru vânzări și fundraising, mentorat și expunere media. Înscrierile în programe se închid pe 31 august, iar pentru participare ai nevoie de un bilet Startup.
💡(Ne)Dreptul Muncii: întrebări și răspunsuri.
„Mi-am dat demisia, dar HR-ul m-a trecut pe o listă neagră și refuză să-mi șteargă datele personale (GDPR).” – ne-a scris un cititor dintr-un sector specializat, în care sunt puține firme și specialiști, iar departamentele de HR schimbă informații între ele. Practic, dacă te cerți cu un om din conducere, ești persona non grata în întreaga industrie.
„Ce drepturi încalcă un blacklist? Păi dreptul la demnitate umană, dreptul la muncă, dreptul la a nu fi discriminat, dreptul la protecția intimității și dreptul de a afla ce date personale îți sunt prelucrate (da, este un drept al omului). Impactul prezenței unei persoane pe o astfel de listă este semnificativ: persoana efectiv poate ajunge să nu mai aibă din ce trăi. Drept urmare, o persoană aflată pe o astfel de listă poate solicita despăgubiri materiale serioase, întrucât impactul nu este deloc neglijabil.” – răspuns oferit de Tudor Galoș, expert în inovație digitală și protecția datelor.
Găsești AICI articolul complet care abordează practica „listelor negre", existența, pericolele și ilegalitatea acestora, dar și sfaturi concrete atât pentru angajații afectați, cât și pentru angajatori.
Această rubrică oferă răspunsuri informative despre drepturile angajaților în România, cu sprijinul specialiștilor în dreptul muncii. Răspunsurile nu înlocuiesc consultanța juridică personalizată, dar te pot ajuta să înțelegi mai bine ce poți face în situații reale de muncă.
Pe tine ce te preocupă? Scrie-ne și îți vom răspunde punctual cu ajutorul unui specialist.
📆 Ce-am mai muncit.
🎥 (08:12) #VremLegeaBurnout: 7 din 10 angajați epuizați. Soluții și semne.
Șapte din zece angajați români spun că s-au confruntat deja cu burnout. Poate și tu ai trecut prin asta, fără să îți dai seama. Epuizarea nu vine brusc, se strecoară în fiecare notificare, în fiecare e-mail care ne întrerupe, în fiecare presiune de „a fi mereu prezent”.
Într-o discuție deschisă la Euronews, Doru vorbește despre primele semne care îți arată că te apropii de burnout; de ce volumul uriaș de informație ne scade concentrarea și performanța, cât pierd companiile din cauza epuizării angajaților și cum pot angajatorii să ajute, fără costuri mari, prin schimbări simple de organizare.
Tu și echipa ta cum ați putea lucra mai sănătos, ca să nu ajungeți la limită?
Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!
Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Lore, Alexandra, Ionuț, Tibi, Bogdan, Cristi și Doru.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion.
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.
Cum stii daca esti pe o lista neagra? Unde se gasesc aceste liste negre? Si cum stii daca iti pastreaza datele personale sau nu?