#174: Cele două Românii nu-și mai vorbesc: „Să-i spui unui om că e tâmpit nu rezolvă problema”, spune Melania Medeleanu; Cele mai importante prevederi din Legea Burnout.
Bonus: „Ești tu prea sensibil(ă) = gaslight la job; Cine muncește cel mai mult în UE (spoiler: nu-s românii); 73% dintre angajații români consideră cultura toxică principalul red flag organizațional.
Servus. Începem diferit azi - cu o ghicitoare: Ce-i mare și ne face salariile să pară și mai mici? Găsești răspunsul printre știrile scurte. Și poate ne-am propus cam multe subiecte tari pentru ediția asta, dar cu o cafeluță bună, sigur le digeri pe toate.
Cele două Românii care nu-și mai vorbesc: Comunicarea aduce vindecarea, spune Melania Medeleanu.
Cine a rupt România în două și cum o lipim la loc? 💔 Nu mai e doar despre „ei” și „noi”. Este despre frica, furia și rana pe care o purtăm toți.
Într-un nou episod sincer și necesar, Melania Medeleanu, una dintre cele mai importante voci de acțiune civică a ultimilor ani, ne arată cum am ajuns aici - și, mai important, cum putem reîncepe să comunicăm pentru a ne regăsi și reechilibra ca nație.
Lucruri concrete:
Ce faci atunci când oamenii te înjură în loc să te asculte?
Cum construim încredere între români care nu se mai salută, deși până ieri ieșeau în parc și la bere împreună?
Ce putem cere, realist, de la un lider care vrea să repare această ruptură socială?
Episodul complet este deja online. Dă-l mai departe cu un gând: Ce ai putea face chiar tu ca să micșorăm prăpastia dintre noi?
Legea anti-burnout, retrasă înainte de vot: ce prevedea și ce urmează?
În primăvara acestui an, proiectul primei legi care recunoștea burnoutul ca risc profesional și obliga angajatorii să îl prevină a fost retras înainte de votul din Parlament. Proiectul includea măsuri clare: evaluarea riscurilor psihosociale în fiecare organizație, politici anti-burnout în regulamentele interne, acces gratuit la consiliere psihologică, concediu medical plătit pentru cazurile de burnout, instruirea managerilor pentru identificarea și gestionarea situațiilor și adaptarea programului de lucru pentru angajații afectați.
Propunerea de lege a fost retrasă înainte de votul din Parlament, după raportul negativ al comisiilor de specialitate, pe fondul opoziției ferme a mediului de afaceri și al lipsei de voință politică. În toamnă, legea va fi reluată într-o formă modificată. Prin campania #VremLegeaBurnout, cerem ca legea să fie adoptată într-o formă care să ofere protecție reală și soluții aplicabile.
Citește în articolul scris de colega noastră, Ioana Szabo, detaliile complete despre ce prevedea propunerea de lege, ce urmează după retragerea ei și cum poți contribui la campania #VremLegeaBurnout.
BCE avertizează: Conflictul comercial SUA-China crește presiunea pe piața muncii europene.
Importurile din China afectează tot mai multe locuri de muncă din Europa, arată un raport al Băncii Centrale Europene. Concurența nu mai vine doar din produse ieftine, ci și din bunuri complexe, precum autoturismele, utilajele și echipamentele specializate. După pandemie, importurile chineze în zona euro au crescut cu 60%, ajungând la 15,6% din totalul bunurilor din afara UE.
Cele mai expuse sectoare sunt auto, chimicale, echipamente electrice, hârtie și plastic, care angajează circa 7 milioane de oameni. În ultimii cinci ani, cererea de muncă a scăzut cu 55% în auto și cu 95% în industria chimicalelor. Potrivit estimărilor BCE, între 2015 și 2022, aproximativ 240.000 de locuri de muncă care au dispărut sau au fost relocate în alte domenii, ca efect al creșterii importurilor din China.
Tensiunile comerciale SUA-China pot agrava situația: dacă SUA cresc taxele vamale pentru produsele din China, o parte din exporturile chineze care nu mai merg pe piața americană vor fi direcționate către Europa, iar asta sporește competiția pentru producătorii europeni, în special în sectoarele deja vulnerabile, ceea ce poate duce la scăderea producției și a numărului de locuri de muncă în acele domenii. Pe termen lung, numărul total al angajaților ar putea rămâne stabil doar dacă piața muncii se adaptează rapid, cu recalificări și sprijin public, altfel, efectele negative pot persista.
📜 Scurte și tari (I).
Durata medie a vieții profesionale în Uniunea Europeană este de 37 de ani, conform datelor Eurostat pentru 2024. Diferențele între țări sunt semnificative: olandezii muncesc cel mai mult, în medie 43,8 ani, urmați de suedezi (43,0) și danezi (42,5), în timp ce românii (32,7) și italienii (32,8) au cele mai scurte cariere. În România, bărbații lucrează în medie 36 de ani, iar femeile doar 29, decalaj determinat de accesul inegal la piața muncii și de pauzele pentru îngrijirea copiilor sau a altor membri ai familiei, influențate de nivelul de sprijin oferit părinților în fiecare stat.
___
Vârsta de pensionare crește, iar realitatea îi ține pe mulți la serviciu. Aproape 20% din americanii de peste 65 de ani încă munceau în 2023, procentaj aproape dublu față de 1987, conform unui studiu recent. Până în 2030, numărul celor peste 75 de ani activi în câmpul muncii se va dubla, ceea ce va transforma această categorie în cea cu cea mai rapidă creștere din forța de muncă. Printre cauzele principale se află creșterea treptată a vârstei oficiale de pensionare la 67 de ani, dispariția pensiilor tradiționale și scumpirea vieții, ceea ce obligă mulți angajați să își continue activitatea.
Studiul reflectă însă și motive pozitive în spatele trendului: oamenii trăiesc mai mult și rămân mai sănătoși, iar faptul că majoritatea locurilor de muncă sunt tot mai puțin solicitante fizic determină mulți seniori să rămână în câmpul muncii. În plus, aproape un sfert dintre seniori aleg să fie antreprenori, procent dublu față de angajații tineri.
___
În iulie, în Statele Unite, au avut loc peste 62.000 de concedieri, cu 140% mai multe decât în aceeași lună din 2024. În plus, totalul concedierilor de la începutul anului a depășit 800.000, fiind cel mai ridicat nivel din 2020 și până în prezent. Cele mai afectate au fost instituțiile guvernamentale (aproape 300.000 de locuri de muncă), urmate de sectorul tehnologic (peste 89.000), retail, auto și sectorul non-profit, pe fondul tarifelor, inflației și incertitudinii economice.
___
În primele 7 luni ale acestui an, în România au fost emise aproape 50.000 de permise de muncă pentru cetățeni străini. Dintre acestea, 49.139 sunt pentru muncitori permanenți. Deși piața muncii are nevoie și de specialiști, doar 115 avize au fost acordate pentru muncitori înalt calificați. Cifrele ne arată că România se bazează în special pe forța de muncă permanentă din afara țării, în timp ce numărul de experți străini care aleg să lucreze aici rămâne destul de mic.
___
Jobul secundar, noua poliță de asigurare pentru angajați. Cei mai mulți angajați cu un ”side hustle” îl folosesc ca pe o plasă de siguranță financiară, arată un nou raport Glassdoor, nu ca pe un pas spre antreprenoriat complet. Doar o minoritate îl văd ca rampă de lansare al unui business pe cont propriu. Pentru 67% dintre respondenți, motivația principală este creșterea veniturilor, urmată de dorința de a schimba cariera, de proiecte de pasiune sau de dezvoltarea unor noi abilități.
___
Generația Alpha, formată din copiii născuți între 2010 și 2024, va intra pe o piață a muncii complet diferită, marcată de digitalizare, automatizare și sustenabilitate, unde 65% dintre joburile viitorului nu există încă, potrivit unui studiu realizat de Adina Rada, consultant educațional și fondator al inițiativei Educație Digitală și STEAM. Inspirat din raportul „World Economic Forum – Future of Jobs 2025”, studiul subliniază că școala trebuie să se adapteze rapid, punând accent pe competențe digitale, creativitate, gândire critică și învățare experiențială, pentru a pregăti elevii pentru profesii care se vor naște din fuziunea tehnologiei cu noile cerințe economice.
___
Peste 10.000 de angajați la stat, în special foști militari, cumulează pensia cu salariul de la stat, conform datelor obținute de Europa Liberă. Legea permite acest cumul pentru majoritatea pensiilor, cu excepția celor anticipate și de urmaș. Spre exemplu, în cadrul Ministerului Apărării sunt peste 1.200 de oameni care încasează atât pensie, cât și salariu, majoritatea încadrați ca personal contractual. Practica este prezentă și în alte ministere și instituții publice. Premierul Ilie Bolojan a anunțat luna trecută intenția de a introduce restricții, în special acolo unde există discuții privind impactul bugetar sau moralitatea situației.
Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.
Onboarding cu sens: pași concreți pentru un început sănătos.
Onboardingul este mai mult decat o formalitate birocratică. Este momentul în care noul venit pășește din haos — un teritoriu necunoscut, plin de incertitudine — în ordinea deja stabilită a unei echipe, unui grup.
Procesul de integrare ar trebui să dureze aproape un an întreg, arată un studiu Gallup. Cercetătorii au descoperit că există cinci întrebări esențiale pe care noii angajați și le pun în această perioadă și care, atunci când primesc răspunsuri clare, conduc la un program de onboarding de succes:
În ce se crede pe aici?
Care sunt punctele mele forte?
Care este rolul meu, de fapt?
Cine sunt partenerii mei?
Cum arată viitorul meu aici?
Iată cinci principii care creează apartenență reală încă de la început:
Alege un ghid: Asociază fiecărui nou venit un „buddy” — cineva care îi arată nu doar procedurile, ci și valorile vii ale grupului. Haosul nu se înfruntă cu presupuneri, ci cu orientare precisă.
Formulează un pact: Spune explicit: „Aici nu există întrebări proaste, doar ipoteze netestate încă”. Și demonstrează asta în comportamentul zilnic.
Setează spațiul pentru creștere: Oferă șansa să-și dovedească valoarea încă din primele zile printr-o sarcină pe care o poate duce la bun sfârșit și prin care simte că a contribuit la bunul mers al activităților din echipă.
Ritualizează verificările: Check-in-uri la 30, 60 și 90 de zile, nu doar pentru feedback, ci pentru a confirma alianța dintre individ și echipă. Întrebă direct: „Te simți în siguranță să întrebi, să greșești și să contribui?”. Ajustează mediul în funcție de răspuns.
Validează curajul, nu perfecțiunea: Apreciază eforturile de a adresa probleme reale, chiar dacă soluția nu e încă perfectă. Asta cultivă responsabilitatea și creșterea.
🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife.
Românii nu fug de muncă, ci de locurile unde nu găsesc sens sau sprijin.
Mai bine de jumătate dintre angajații români trăiesc cu stres zilnic ridicat, 41,7% se simt frecvent obosiți și un sfert dintre cei care au nevoie de concediu medical din cauza stresului aleg să nu îl solicite, arată studiul Romanians@Work realizat de CareerShift HUB pe 566 de respondenți din diverse regiuni ale țării și din diaspora.
Mai mult, 32% identifică burnoutul ca motiv principal pentru a părăsi locul de muncă, iar pentru 35,2% lipsa sensului este principalul motiv. Cu toate acestea, pentru mai bine de o treime dintre respondenți lipsa curajului este o barieră reală în calea schimbării carierei.
În 2025, românii nu mai cer doar siguranță financiară, ci o validare profundă a valorilor și a demnității lor personale. Studiul arată o schimbare profundă în raportul dintre angajați și organizații: sensul, respectul și echilibrul emoțional au devenit noile criterii de loialitate.
Iar costul inacțiunii angajatorilor este real: 62% dintre angajați își doresc o schimbare, dar nu au un plan pentru ea, iar 19,8% se simt complet blocați în carieră. Doar 11,8% evoluează cu o direcție clară, în timp ce 23,9% se află într-un proces de reinventare profesională.
Managerii români care evită dialogul despre dezvoltarea carierei (31%) adâncesc această stare. În plus, 73% dintre angajați nu au acces sau nu știu de existența programelor interne de dezvoltare și tot atâția consideră „cultura toxică” drept principal red flag organizațional.
Rezultatele studiului arată câteva zone esențiale de intervenție care pot schimba cu adevărat experiența profesională din companiile românești. Află din articolul de blog care sunt acestea.
📜 Scurte și tari (II).
Nu ești tu problema. Gaslighting-ul la locul de muncă – cum îl recunoști și cum te protejezi. Gaslighting-ul nu e doar un concept din cărțile de psihologie, ci o realitate tot mai prezentă la locul de muncă. E acea manipulare subtilă prin care ajungi să te întrebi dacă reacționezi tu „prea sensibil”, dacă nu ești suficient de bun sau îți amintești corect cum s-au întâmplat lucrurile. Se ascunde în replici și acțiuni aparent inofensive și, pas cu pas, îți erodează încrederea, presară îndoieli și vine la pachet cu anxietate sau chiar burnout. În articolul scris de Andrei Trușculescu, găsești exemple concrete despre cum îl poți recunoaște și cum te poți proteja de acest fenomen toxic.
___
Inflația din România a urcat brusc în iulie 2025 la 7,8%, față de 5,7% în iunie, arată datele Institutului Național de Statistică (INS). Creșterea vine pe fondul scumpirilor la alimente (+7,67%), servicii (+7,33%) și mai ales la mărfurile nealimentare (+8,18%). Cea mai mare presiune a venit din partea facturilor la energie electrică, care au crescut cu peste 60% după eliminarea plafonării prețurilor. Banca Națională avertizează că inflația va rămâne ridicată în următoarele trimestre, fiind alimentată și de majorarea TVA și a accizelor de la 1 august.
___
43% dintre angajații americani au experimentat sau au fost martorii discriminării politice, iar 41% simt presiunea de a se alinia cu poziția socială și politică a angajatorului pentru a evita repercusiunile. Mai mult, 74% dintre angajați simt nevoia să fie prudenți în modul în care comunică la birou, iar 68% evită discuțiile despre politică. Această teamă este alimentată și de percepția conform căreia „cancel culture” a distrus dialogul deschis, o opinie împărtășită de 56% dintre respondenți. Astfel, se creează o cultură a fricii și a autocenzurii, în care angajații aleg să tacă, deși ar vrea să vorbească deschis.
___
Împuternicirea angajaților nu ajunge: fără acțiune, potențialul se pierde. Deși 77% dintre angajați se simt împuterniciți la locul de muncă, 42% dintre ei rămân pe margine fără strategii clare de activare a potențialului, arată un studiu realizat pe 1.500 de respondenți. Împuternicirea reală necesită trei elemente esențiale: claritate, autoritate decizională și un leadership care oferă sprijin real. Fără aceste condiții, „empowerment-ul” rămâne o etichetă frumoasă, dar ineficientă. Aproape jumătate dintre angajați consideră claritatea drept factorul principal pentru a acționa cu încredere. Cei care primesc autoritate semnificativă, adică puterea de a lua decizii, nu doar de a executa sarcini, sunt de 2,8 ori mai predispuși să ia inițiativă.
___
Sindicaliștii din Poșta Română reacționează dur la afirmațiile directorului general Valentin Ștefan, care i-a numit „puturoși”. Florin Daniel Gheorghiu, președintele Sindicatului Lucrătorilor Poștali din România, a amintit că mulți poștași sunt plătiți aproape de salariul minim, parcurg zilnic peste 20.000 de pași și au rămas pe teren inclusiv în pandemie, întrebând retoric: „Suntem puturoși cu 20.000 de pași pe zi și rămași pe teren când alții erau eroi lucrând de la distanță?”. Liderul sindical a acuzat actuala conducere de „haos managerial” și a subliniat că mare parte din veniturile companiei provin din contracte cu statul, fiind obținute prin munca grea a angajaților.
___
Doar 23% dintre angajații Generației Z din SUA care pot lucra de acasă preferă să lucreze complet remote, față de 35% în rândul generațiilor mai în vârstă, iar majoritatea aleg un program hibrid, potrivit Gallup. Deși 37% dintre tinerii din Gen Z se consideră mai productivi de acasă, aproape la fel de mulți spun că lucrează cel mai bine la birou sau că locația nu contează, diferență pusă pe seama faptului că sunt cea mai singură generație la locul de muncă și adesea ajung la birou în zile diferite de colegi. Gallup recomandă ajustarea politicilor hibride pentru a crește interacțiunile față în față, mai ales în rândul celor mai tineri angajați care tind să se izoleze.
___
”LinkedIn envy” este sentimentul de invidie sau nesiguranță profesională pe care mulți îl experimentează când văd pe LinkedIn realizările altora, simțind că ei nu au atins aceleași succese. Platforma, percepută adesea ca un „teatru al succesului”, poate crea presiune și anxietate, mai ales în rândul generațiilor tinere, care folosesc rețeaua ca pe o listă publică a realizărilor profesionale. Totuși, experții recomandă o utilizare mai conștientă a LinkedIn, filtrând conținutul care provoacă sentimente negative și concentrându-se pe conexiuni și informații utile, pentru a transforma experiența într-una pozitivă și motivantă.
💡 Știați că: TikTok a luat locul școlii – tinerii petrec aproape 6 ore în social media.
Adolescenții români petrec în medie aproape 6 ore pe zi pe rețelele de socializare în timpul verii, când au mai mult timp liber și lipsesc activitățile școlare, conform Centrului pentru Jurnalism Independent. O treime dintre elevii de liceu și aproape un sfert din elevii de gimnaziu petrec pe TikTok mai mult de 5 ore într-o zi obișnuită.
Mai mult de o treime dintre elevii de liceu și de gimnaziu folosesc această rețea de socializare între 2-3 ore într-o zi. TikTok este urmată de Instagram, pe care 22.8% dintre elevii de liceu și 17.8% dintre elevii de gimnaziu afirmă că petrec peste 5 ore pe zi, în timp ce WhatsApp și YouTube sunt folosite mai moderat. Studiul arată diferențe clare între vârste – liceenii fiind cei mai conectați – și evidențiază potențiale efecte asupra performanței școlare și dezvoltării cognitive.
Pentru a ține copiii departe de ecrane și a-i a readuce în viața comunității, guvernul britanic investește 88 de milioane de lire sterline în cluburi de tineret și programe after-school. Inițiativa va sprijini sportul, activitățile în aer liber, arta, dezbaterile și voluntariatul, un sfert din sumă fiind direcționat către activități extracurriculare în aproximativ 400 de școli, iar restul pentru modernizarea cluburilor de tineret din zonele defavorizate.
Măsura vine pe fondul reducerii drastice a acestor servicii în ultimul deceniu, când numărul centrelor pentru tineri s-a înjumătățit, iar finanțarea locală a scăzut cu 75%. La polul opus, noi desființăm și ultimele biblioteci din mediul rural.
📖 Cartea câștigătoare.
„Cum să avem o minte armonioasă” te provoacă să privești gândirea și comunicarea dintr-o perspectivă nouă, mai nuanțată și mai echilibrată. Cartea e un ghid pentru a înțelege subtilitățile dialogului și pentru a-ți modela mintea, astfel încât să asimileze ideile noi și să gestioneze emoțiile cu claritate. De Bono combină tehnici de gândire laterală cu inteligența emoțională și ne oferă instrumentele necesare pentru a construi relații solide.
Ți-a plăcut Hacking Work Newsletter? Trimite-l unui prieten!
Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Lore, Alexandra, Ionuț, Tibi, Bogdan, Cristi și Doru.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion.
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.