#169: România ruptă în două: se mai poate repara?; Concedieri abuzive și salarii neplătite la Ateliere Creative Technologies; Top 10 țări cu cel mai bun echilibru muncă–viață în 2025.
Bonus: Unde și cum poți semnala nereguli la muncă; Încrederea în AI poate păcăli managerii; Noile măsuri fiscale.varianta finală.
Servus. După câteva valuri de căldură care ne-au moleșit bine, avem parte și de câteva știri care ne pot răcori. Hai să vezi ce ți-am pregătit!
Cele două Românii: Cum construim punți către cei lăsați în urmă?
România pare tot mai împărțită între lumi care nu-și mai vorbesc: între cei care au plecat și cei care au rămas, între „descurcăreți” și cei care se simt abandonați. Cum reparăm legătura tot mai fragilă dintre cei care știu să se descurce în sistem și cei care simt că sunt lăsați pe dinafară? Cum putem construi punți între aceste două Românii? Ce e de făcut când dialogul dispare, iar încrederea e tot mai rară?
Am făcut un episod special de podcast cu sociologul și demograful Robert Santa, una dintre cele mai articulate voci în dezbaterile despre migrație, sărăcie, educație și capital uman. Vorbim despre rupturi istorice și culturale, despre viitorul comun pe care (încă) îl mai putem construi – dacă învățăm să ne ascultăm din nou.
Încrederea oarbă în AI îți poate afecta deciziile manageriale.
Când managerii folosesc inteligența artificială pentru a face predicții financiare, tind să devină mai optimiști și mai încrezători, dar predicțiile lor sunt mai puțin corecte decât atunci când discută cu echipa, arată un studiu recent. Mai exact, cei care au folosit AI-ul au făcut estimări mai optimiste, dar mai puțin precise, în timp ce discuțiile între colegi au dus la previziuni mai prudente și mai apropiate de realitate.
Acest fenomen apare deoarece AI-ul analizează doar date trecute și tendințe, fără emoții sau intuiție. În schimb, dezbaterile în echipă aduc echilibru prin experiență și scepticism, reducând riscul de supraîncredere. De asemenea, AI-ul îți oferă „iluzia cunoașterii” prin răspunsuri rapide și convingătoare, ceea ce poate crea iluzia că informațiile sunt complete și sigure, chiar dacă nu sunt.
Rezultatele studiului arată că, deși inteligența artificială poate fi un instrument util în analiza rapidă a datelor, deciziile importante nu trebuie lăsate pe mâna algoritmilor, ci trebuie să implice dialogul și colaborarea dintre oameni pentru a evita riscurile deciziilor pripite.
Concediați peste noapte, fără explicații, fără documente oficiale, cu salariile neplătite.
Mai mulți angajați ai Ateliere Creative Technologies, companie cu sediul oficial în SUA și activitate de producție tehnologică software în România, ne-au scris pentru a ne împărtăși modul abuziv și lipsit de etică în care au fost concediați în luna iunie a acestui an.
Fără preaviz și fără niciun document oficial. Doar din vorbe. Mai mult, salariile pentru lunile aprilie și mai nu au mai fost plătite, iar comunicarea cu angajatorul a fost întreruptă complet la doar câteva zile după anunțul verbal de încetare a colaborării.
„Nu am primit salarii de 2 luni jumătate, nu am fost concediați cu acte, ci doar din vorbe, însă ni s-a tăiat accesul la orice înseamnă comunicare cu firma. Nu mai comunică nimeni cu noi, HR-ul nu mai face nimic, sediul «s-a închis» peste noapte. Au păstrat câțiva angajați dintre noi pe care îi plătesc la negru. În felul ăsta ne forțează pe noi să ne dăm demisia în eter (că nu știu exact unde, din moment ce nu mai avem nicio comunicare), și să nu putem lua nici măcar ajutor de șomaj, deoarece ne-am da noi singuri demisia tehnic.”, spune unul dintre foștii angajați.
Noi am încercat să luăm legătura cu administratorul legal din România pentru a solicita clarificări privind situația de la Ateliere Creative Technologies, însă nu am primit niciun răspuns.
📜 Scurte și tari (I).
Numărul avertizărilor de integritate aproape s-a dublat în 2024, potrivit ANI. Agenția Națională de Integritate (ANI) a înregistrat 99 de raportări externe privind posibile încălcări ale legii în 2024, față de 47 în 2023 – o creștere de peste 100%. Avertizorii de integritate pot semnala fapte ilegale obținute în context profesional, iar legea le oferă protecție împotriva represaliilor, cum ar fi concedierea, intimidarea sau denigrarea. Sesizările vizează domenii precum sănătatea, achizițiile publice, protecția mediului și datele personale. Cristina Iacob, redactor la avocatnet.ro, a publicat un articol bine documentat despre avertizorii de integritate, în care explică clar cum poți raporta nereguli și obține consiliere confidențială de la ANI.
___
Idei concrete pentru o Românie digitală. Criza ca oportunitate. Estonia de ce a putut?
a fost invitat la Starea Nației, unde a discutat împreună cu despre situația actuală a pieței muncii și despre principalele provocări care ne așteaptă.___
Topul primelor 10 țări cu cel mai bun echilibru între muncă și viața personală în 2025 e condus de Noua Zeelandă, care ocupă pentru a treia oară consecutiv primul loc. De asemenea, are unul dintre cele mai ridicate salarii minime. Irlanda este pe locul doi, prima în Europa, datorită unor legi noi care sprijină munca la distanță și concediul pentru violență domestică. Belgia completează podiumul, cu o legislație care protejează dreptul angajaților de a se deconecta de la muncă în afara orelor de program.
Germania și Norvegia se află pe locul 4, respectiv 5, deoarece au politici generoase de concediu plătit pentru părinți, (Norvegia oferă cea mai lungă perioadă de concediu parental plătit integral). Danemarca, Canada, Australia, Spania și Finlanda completează lista, remarcându-se prin săptămâni de lucru scurte, salarii minime ridicate sau legislație care reduce orele de muncă și sprijină egalitatea de gen.
___
Propunere controversată: amenzi uriașe pentru angajații care muncesc prea mult. Avocatul Marius Barbu, expert în legislația muncii, avertizează asupra unei propuneri de modificare a Codului Muncii care prevede sancționarea salariaților cu amenzi între 50.000 și 100.000 de lei dacă nu respectă durata maximă legală a timpului de lucru, indiferent câte contracte individuale au. Este neclar ce înseamnă „durata maximă a timpului de muncă”. Se referă doar la limita săptămânală de 48 de ore (cu tot cu ore suplimentare)? Sau și la durata zilnică? Ambiguitatea lasă loc de interpretări periculoase, iar inițiatorii trebuie să clarifice rapid scopul și aplicabilitatea acestei măsuri.
___
Guvernul a anunțat majorarea normei didactice la 20 de ore pe săptămână pentru profesorii din gimnaziu, liceu și școli profesionale, măsură care va duce la desființarea a aproximativ 14.100 de posturi. Estimările arată că peste 165.000 de elevi vor fi afectați de această decizie, care înseamnă mai puțini profesori, orare mai încărcate și sprijin individual redus. Deși pare o simplă ajustare tehnică, creșterea normei înseamnă, în realitate, mai multe ore de muncă pentru dascăli și o comprimare semnificativă a resurselor din sistemul de educație.
___
Valurile de căldură extremă au devenit un risc profesional major, cu efecte grave asupra sănătății și chiar a vieții angajaților, mai ales în domenii precum construcțiile, salubritatea sau agricultura. Într-un articol publicat pe avocatnet.ro, consilierul juridic Dan Năstase explică faptul că, în România, protecția salariaților în astfel de condiții este reglementată prin OUG 99/2000, care obligă angajatorii să asigure apă, ventilație, echipamente adecvate și, în unele cazuri, să reducă sau să adapteze programul de lucru.
La nivel european, Confederația Europeană a Sindicatelor solicită o directivă UE care să stabilească temperaturi maxime legale la locul de muncă, diferențiate în funcție de tipul activității și caracteristicile lucrătorilor. În lipsa unor norme clare și unitare în toate statele membre, o astfel de inițiativă ar putea uniformiza măsurile de protecție și ar contribui la prevenirea tragediilor cauzate de expunerea prelungită la caniculă.
___
Cetățenii din Danemarca ar putea primi drepturi de autor asupra chipului și vocii lor, potrivit unui proiect de lege care urmărește combaterea abuzurilor cu deepfake-uri generate de AI. Măsura ar permite persoanelor ale căror trăsături sunt folosite fără consimțământ să solicite eliminarea conținutului de pe platformele online, a explicat ministrul culturii, Jakob Engel-Schmidt. Propunerea, susținută de toate partidele parlamentare, vizează protejarea identității digitale în fața tehnologiilor tot mai avansate, care pot replica chipuri și voci cu doar câteva clickuri.
___
Angajații Gen Z vor conexiuni reale și pauze de la tehnologie. Deși crescuți cu telefoane în mână, 81% dintre tinerii Gen Z își doresc să se deconecteze mai ușor de la ecrane și să se reconecteze cu oamenii, iar același procent consideră că digital detox-ul ar trebui să devină o practică obișnuită în companii, conform unui studiu realizat de compania Quad împreună cu Harris Poll. Acest trend marchează o schimbare majoră de mentalitate: de la work-from-anywhere la nevoia de prezență fizică, socializare și mentorat direct.
Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.
Ai încredere în colegi, dar nu spui ce gândești? Ce lipsește, de fapt.
Ai încredere că echipa ta își face treaba, dar nu îndrăznești să pui o întrebare la ședință de teamă că „o să sune prost”? Felicitări, tocmai ai simțit pe pielea ta diferența dintre încredere și siguranță psihologică.
Încrederea e atunci când te bazezi pe cineva, coleg, șef sau manager, că va acționa corect față de tine. Că nu te sabotează, nu te lasă baltă, ci dimpotrivă, e acolo când contează. E ceva ce înflorește între două persoane, în timp.
Siguranța psihologică, în schimb, e despre echipă. Despre cât de liber te simți să vorbești, să greșești, să pui întrebări „tâmpite” (care, sincer vorbind, uneori sunt cele mai bune 😄) fără să simți că o fi tras(ă) la răspundere. E despre cultura locului, nu doar despre oameni la nivel individual.
Diferența? Încrederea e între doi oameni. Siguranța psihologică e în aerul pe care îl respiră toată echipa. Poți avea încredere într-un coleg, dar dacă restul colegilor te iau la mișto sau team leaderul taie în carne vie la fiecare greșeală, nu te vei simți în siguranță să te exprimi.
Dacă vrei o echipă în care oamenii nu doar „livrează”, ci: gândesc critic, colaborează cu încredere, cresc împreună, atunci ai nevoie de ambele:
Construiește încrederea: ține-ți promisiunile, oferă feedback sincer și aplicabil, fii consecvent în comportament.
Cultivă siguranța psihologică: întreabă „Tu ce părere ai?”, ascultă cu adevărat, normalizează greșelile ca parte din proces, nu ca eșec personal.
🌶️ Sweet & spicy.
🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife.
Evaluările anuale îi aduc pe angajați cu un pas mai aproape de plecare.
Aproape 80% dintre lideri recunosc că angajații trebuie să plece din companie pentru a fi promovați sau pentru a avea un salariu mai mare, potrivit unui studiu realizat în SUA. Cam atât despre modul de evaluare și avansare în carieră în cadrul companiilor. Mai mult, deși 66% dintre lideri au încredere în instrumentele și sistemele lor de evaluare, doar 19% dintre angajați le împărtășesc opinia.
Uite 5 moduri în care evaluările de performanță învechite îți sabotează capacitatea de a-ți păstra cei mai buni oameni și ce poți face diferit:
Evaluările anuale provoacă anxietate. Așteptarea unei singure discuții care-ți decide salariul sau cariera pune o presiune uriașă. Mulți angajați sunt stresați și demotivați în urma acestor evaluări. Soluția: întâlniri regulate, scurte și orientate spre sprijin.
Feedbackul venit prea târziu nu mai ajută. Dacă aștepți finalul anului pentru a spune ce a mers bine sau rău, oportunitățile de corectare și dezvoltare se pierd. Ca să aibă sens, feedbackul trebuie să fie imediat și constant.
Evaluările standard nu țin cont de unicitatea angajaților. Standardizarea nu identifică talentele și modalitățile diferite în care fiecare om contribuie. Evaluarea eficientă e personalizată și adaptată fiecăruia.
Evaluările sunt influențate de păreri părtinitoare și lipsă de consistență. Deseori, performanța reflectă mai mult impresia managerului decât munca reală a angajatului. E nevoie de metode clare pe tot parcursul anului și de feedback 360°.
Lipsa perspectivelor de creștere îi determină pe cei talentați să plece. Dacă nu văd cum pot avansa în organizație, cei mai buni caută alte opțiuni. Evaluările trebuie să fie un punct de plecare pentru planuri concrete de carieră.
Guvernul a publicat forma finală a noilor măsuri fiscale.
Premierul Ilie Bolojan a angajat luni răspunderea Guvernului în Parlament pentru primul pachet de măsuri fiscale în vederea reducerii deficitului bugetar (peste 9,3% din PIB), declarând că „România e la limită” și că evitarea intrării în categoria „junk” e prioritate absolută. Pachetul vizează creșteri de taxe, plafonări și reforme, iar până la finalul lunii iulie va urma un al doilea pachet „contra privilegiilor”. Aici varianta finală a măsurilor adoptate de Guvern:
Crește TVA: 21% standard, 11% redus (alimente, medicamente, apă, energie) și se elimină TVA-ul redus pentru locuințe;
Impozitul pe dividende urcă de la 10% la 16% de la 1 ianuarie 2026;
Accize majorate cu 10% pentru alcool, tutun, carburanți;
CASS de 10% pentru pensii peste 3.000 lei, până în 2028;
CASS pentru persoane vulnerabile (persoanele în concediu de creștere copil, șomeri sau beneficiari de venit minim vor plăti CASS doar raportat la veniturile încasate);
Plată opțională CASS (2.430 lei/an) pentru coasigurați fără venituri;
Taxe mai mari pentru pariuri și jocuri de noroc față de variantele prezentate inițial;
Impozitul pe veniturile băncilor crește de la 2% la 4% pentru cei cu cotă de piață mai mare de 0,2%, până la finalul lui 2026;
Subvenții mai mici pentru partidele politice, reduse cu 40% în 2026, față de nivelul celor acordate în 2024;
Salariile și pensiile din sistemul bugetar înghețate până la final de 2027;
Sporuri tăiate, inclusiv cel pentru condiții vătămătoare (de la 1.500 la 300 lei);
Bursele de merit doar pentru elevii cu medii peste 9 și max. 15% dintr-o clasă;
Studenții vor beneficia de reduceri la transport doar pe ruta domiciliu-universitate.
Opoziția are trei zile pentru a depune o moțiune de cenzură și ar avea nevoie de 233 de voturi din 465 pentru a demite Guvernul și a respinge proiectul. Pe tine cum te afectează aceste măsuri?
📜 Scurte și tari (II).
România, ultima din UE la capacitatea statului de a asigura nevoile de bază ale cetățenilor, potrivit Social Progress Index (realizat de Social Progress Imperative și Deloitte). Chiar dacă am urcat pe locul 45 mondial (de pe locul 46) din 170 de țări, scorurile scad la capitole esențiale: sănătate (locul 83), educație de bază (80) și apă & salubritate (72). Performăm ceva mai bine la libertate personală (37), nutriție și îngrijiri medicale (41), acces la informație (42) și locuințe (43). Deși pe hârtie economia crește, în realitate oamenii nu simt progresul. Raportul arată clar că PIB-ul pe cap de locuitor nu înseamnă automat calitate a vieții.
___
Arta networkingului eficient. Cum creezi concret o rețea eficientă, care să te ajute pe termen lung, într-un articol scris de Doru pentru platforma Biztro Club a prietenilor de la Edenred România.
___
Începând cu anul 2026, Republica Moldova va implementa un sistem modern și simplificat dedicat freelancerilor: fără nevoie de SRL sau contabil, fără hârtii, cu un singur impozit de 15%, totul digital și cu acces la pensie și sănătate. Statul își propune să devină un adevărat hub pentru munca independentă, adaptând legislația la realitățile moderne. Un exemplu curajos care ar putea inspira și România.
___
Slovenia lansează viza pentru nomazi digitali. Din 21 noiembrie 2025, Slovenia intră oficial pe lista țărilor europene care primesc nomazi digitali. Oricine lucrează de la distanță, fie ca angajat, freelancer sau antreprenor pentru o firmă din afara Sloveniei, va putea locui legal aici până la 12 luni, împreună cu familia. Aplicarea va fi flexibilă: fie ca turist direct în Slovenia, fie la o ambasadă sau online. Viza nu se va putea prelungi, dar se poate reaplica la 6 luni după expirare. Detaliile finale despre criteriile de eligibilitate se vor anunța curând.
___
România se află mult sub media europeană în ceea ce privește competențele digitale, doar 27,7% din populație având competențe digitale de bază în 2023, comparativ cu media UE de 55,56%. Discrepanțele sunt accentuate în mediul rural (doar 21% au competențe digitale) și în rândul persoanelor cu cel mai scăzut nivel de educație (12,58% au competențe de bază), iar în cazul celor cu studii superioare doar 64% ating un nivel de bază, față de aproape 80% în UE.
Deși există strategii pentru îmbunătățirea competențelor digitale, inclusiv în rândul funcționarilor publici, lipsa resurselor și a sprijinului sunt probleme majore: 67% dintre români spun că ar avea nevoie de ajutor direct pentru a accesa și folosi serviciile digitale, iar 79% consideră că autoritățile ar trebui să prioritizeze acest tip de sprijin.
___
Un chatbot AI a condus un magazin timp de o lună și a provocat haos. Un experiment derulat de compania americană Anthropic a demonstrat limitele actuale ale inteligenței artificiale: chatbotul Claudius, lăsat să administreze un mic magazin intern timp de o lună, a oferit chipsuri gratis, a creat conturi bancare inexistente, a lansat amenințări și a avut chiar o „criză de identitate”. În loc să genereze profit, AI-ul a înregistrat pierderi, iar compania a concluzionat că tehnologia nu e încă pregătită să conducă afaceri, deși potențialul rămâne promițător.
___
Microsoft a anunțat concedierea a 9.000 de angajați, echivalentul a 4% din total, fiind al doilea val de disponibilizări din acest an, după ce anunțase în luna mai că va concedia alți 6.000 de angajați. Reducerile vizează diverse echipe, regiuni și niveluri de vechime, urmărind eficientizarea proceselor și simplificarea ierarhiilor de management. Această mișcare reflectă tendința generală a corporațiilor americane de a reduce numărul de angajați pentru a se adapta incertitudinilor economice și schimbărilor din piață. În 2024, compania avea 228.000 de angajați la nivel global.
___
Tot mai mulți seniori din România se confruntă cu singurătatea, o problemă aflată în continuă creștere, atrage atenția Roxana Molocea, coordonatoarea programului național Telefonul Vârstnicului, susținut de Fundația Regală Margareta a României. Peste jumătate dintre cei care apelează zilnic linia gratuită 0800 460 001 declară că locuiesc singuri, fără sprijin din partea familiei sau comunității. În zece ani, au fost înregistrate peste 105.000 de convorbiri, dintre care 20.000 au fost apeluri de la persoane care au sunat pentru prima dată. Lipsa resurselor, izolarea socială și dificultățile în accesarea informațiilor esențiale fac din bătrânețe o perioadă extrem de vulnerabilă pentru mulți români.
💡 Știați că: Mai puțină social media ne face mai fericiți.
Cercetătorii de la Universitatea Stanford au realizat un studiu amplu cu peste 35.000 de utilizatori Facebook și Instagram, cărora le-au oferit bani pentru a-și dezactiva conturile temporar, în perioada premergătoare alegerilor prezidențiale din SUA, 2020. Scopul a fost să analizeze dacă o pauză de la social media poate îmbunătăți starea emoțională a oamenilor și cât de mult influențează acest detox digital bunăstarea psihică.
Rezultatele au arătat că utilizatorii care au făcut o pauză mai lungă, de șase săptămâni, au avut o stare de spirit mai bună decât cei care au dezactivat conturile doar o săptămână, cu o creștere a fericirii de 4-6%. Beneficiile au fost mai evidente în rândul persoanelor peste 35 de ani pentru Facebook și al tinerilor între 18 și 24 de ani pe Instagram. Totuși, în timp ce utilizatorii Facebook au petrecut mai mult timp departe de ecrane, cei de pe Instagram au trecut rapid la alte aplicații, ceea ce indică o tendință de înlocuire a unei platforme cu alta.
Deși studiul are limitări, concluzia principală este că o pauză prelungită de la social media poate aduce un beneficiu real și măsurabil pentru sănătatea emoțională, chiar dacă pe termen scurt și într-un cadru controlat.
📆 Ce-am mai muncit:
🎥 (03:27) Cum să-ți faci echipa să colaboreze fără să-i împingi de la spate.
Te-ai săturat să împingi oamenii de la spate pentru fiecare task? Ți-ai dori ca întreaga echipă să colaboreze din proprie inițiativă, să-și împărtășească liber ideile și să-și sprijine colegii în momentele tensionate?
Pătrundem în neuroștiința relațiilor de încredere și îți arătăm, pas cu pas, cum să transformi stresul de la birou într-un motor de productivitate și creativitate folosind oxitocina, hormonul supranumit „molecula colaborării”:
Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!
Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Lore, Alexandra, Ionuț, Tibi, Bogdan, Cristi și Doru.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion.
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare - merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.