#168: „Spor de rușine” pentru ITM-urile care îngroapă dosare; Moderatorii AI-ului: Între algoritmi și traume; 58% dintre liderii din România asociază bunăstarea angajaților cu succesul financiar.
Bonus: Românii cer stop risipă înainte să accepte taxe noi; Siguranța psihologică la job: De ce contează să te simți liber să greșești; Utopie sau realitate? Amendă pentru mailuri în concediu medical.
Servus. „Văd că nu muncești!” Gândul ăsta pare că ne bântuie în zilele „lejere” de vară, când trebuie să împăcăm obiectivele de la job cu viața, care mai trebuie să se și întâmple pe lângă. Și n-am găsit pantera neagră, dar am adunat pentru tine un platouaș răcoritor de știri care să-ți fie de folos.
Tragedia de la MDPI: 9 luni de tăcere și complicitate, 9 luni de NIMIC din partea ITM București.
Nouă luni de la moartea Alexandrei Anghel în biroul companiei MDPI din București – nouă luni în care statul român a stat pe loc. Tragedia nu a expus doar abuzurile și mediul toxic de la MDPI, ci și complicitatea prin inacțiune a instituțiilor statului. A fost necesar un efort susținut al redacției Hacking Work, pe parcursul ultimelor două luni, cu zeci de cereri, presiune publică din partea voastră și apel la acțiune civică, pentru ca ITM București să dezgroape ancheta.
Ce am reușit să obținem: Tragedia s-a petrecut pe 4 octombrie 2024, însă ITM București a cerut raportul de expertiză medico-legală abia pe 22 octombrie, după 18 zile de întârziere. După această solicitare, instituția nu a mai făcut niciun pas concret timp de peste șapte luni pentru a obține raportul de la INML. Doar după presiuni constante și intervenții repetate din partea noastră, ITM a reluat cererea pe 4 iunie 2025. În cele din urmă, dosarul a fost transmis organelor de urmărire penală, iar copiile proceselor verbale au fost trimise către asigurator, angajator și familia victimei.
Deși ancheta a avansat formal, rezultatele sunt dezamăgitoare, fără clarificări publice despre cauzele și măsurile luate pentru a opri abuzurile din MDPI. Tragedia Alexandrei rămâne o simplă statistică într-un sistem birocratic care evită responsabilitatea, iar vinovații nu sunt trași la răspundere.
Cine face munca murdară din spatele AI-ului.
În spatele fiecărei interacțiuni cu un chatbot, a fiecărui text generat automat sau a fiecărei decizii „inteligente” a unui sistem AI, se află oameni care, prin munca lor prost plătită și adesea traumatizantă, antrenează aceste modele prin prelucrarea, etichetarea și clasificarea datelor.
Acești operatori de date și moderatori de conținut sunt angajați de companii intermediare ai căror clienți finali sunt giganți precum Meta, OpenAI sau Bytedance. Și deși contribuția lor este crucială pentru funcționarea AI-ului și pentru protejarea utilizatorilor, sunt expuși constant la conținut toxic, inclusiv abuzuri sexuale asupra copiilor și femeilor, violență sau tortură, arată un studiu realizat de Equidem.
„Conținutul era 99% pornografie infantilă și material abuziv. [...] Am pierdut aproximativ 15 kilograme în 6-8 luni. Am psoriazis care s-a înrăutățit din cauza stresului. Mă simțeam deprimat.”, spune Adam, moderator de conținut în Columbia, angajat de o firmă subcontractată de Meta și ByteDance.
Investigația Equidem arată că această muncă, vitală pentru igienizarea spațiului digital și funcționarea AI, încalcă standarde internaționale și devine o formă instituționalizată de violență la locul de muncă. Fără intervenție, efectele asupra acestor oameni, și asupra comunităților din care fac parte, riscă să devină o criză globală de sănătate publică. Mai multe despre acest subiect poți afla din articolul scris de colega noastră Iza pe blogul personal.
📜 Scurte și tari (I).
La ITM Caraș-Severin, numirile politice și incompetența distrug credibilitatea instituției. Funcții importante sunt ocupate de oameni fără pregătire, aduși din primării și consilii județene, în timp ce legea și transparența sunt complet ignorate. Avem mărturii clare despre cum nepotismul, abuzurile și lipsa de profesionalism au compromis o instituție care ar trebui să apere drepturile angajaților. Ce se întâmplă la Caraș-Severin nu e o excepție, ci un simptom al unui sistem corupt. Și dacă vrem să-l reparăm, trebuie să începem să vorbim deschis despre asta. Citește articolul despre ITM Caraș aici.
___
Conducerea Filarmonicii de Stat din Sibiu a decis să desființeze posturile a nouă artiști protestatari, motivând reducerea cheltuielilor, o măsură criticată dur de artiști și personalități culturale, care avertizează că această decizie riscă să creeze un precedent periculos pentru instituțiile publice din România. Muzicienii afectați, implicați în proteste din cauza condițiilor de muncă și a refuzului semnării contractului colectiv, susțin că reorganizarea riscă să transforme orchestra într-una dependentă de colaboratori temporari, afectând calitatea actului artistic și securitatea locurilor de muncă. Dirijorul Gabriel Bebeșelea și scriitorul Radu Vancu au subliniat că soluționarea unui conflict nu se face prin concedieri și că astfel de decizii pun în pericol întreaga misiune culturală a instituției.
___
Raportul „România care nu muncește: Criza invizibilă a pieței muncii” evidențiază problemele structurale ale pieței muncii din România, care agravează criza bugetară. Deși șomajul oficial este moderat, milioane de persoane — în special femei, tineri și cei din mediul rural — sunt excluse din piața muncii, România având cel mai mare procent de tineri NEET (nici la muncă, nici la școală) din UE.
Statul investește prea puțin în formare profesională și sprijin pentru angajare. Raportul recomandă măsuri precum mese calde în școli, contracte flexibile, stimulente pentru ucenicie și burse pentru tineri vulnerabili, și avertizează asupra efectelor negative ale măsurilor punitive împotriva șomerilor. Totodată, subliniază nevoia unor evaluări bazate pe dovezi pentru a asigura sustenabilitatea economică pe termen lung.
___
Salariile mici țin România și Ungaria în topul preferințelor pentru companiile tech. Un adevăr evident pentru cine urmărește piața: salariile mici din IT sunt atuul care ține regiunea noastră pe radarul companiilor globale, conform unui raport recent. Investitorii caută eficiență la costuri, fără să compromită calitatea specialiștilor. Conform studiului, Europa Centrală și de Est câștigă teren în fața marilor centre tehnologice, exact datorită costurilor reduse și forței de muncă bine pregătite. Astfel, București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara devin tot mai relevante pe harta tech europeană.
___
74% dintre români nu cred că banii din noile taxe vor fi cheltuiți eficient. Trei din patru români nu au încredere că Guvernul va folosi corect banii strânși din noile taxe, arată un studiu recent. Mulți ar accepta mai ușor impozite noi doar dacă ar vedea tăiate privilegiile speciale și ar înțelege clar pe ce se duc fondurile publice. Mesajul transmis de respondenți e fără echivoc: întâi stop risipă, abia apoi taxe noi. Până atunci, încrederea rămâne la cote minime – Guvernul, Parlamentul și partidele primesc doar 2,5 din 7 la capitolul încredere.
are trei idei simple prin care „să mai tăiați naibii din nesimțirea și ticăloșia cu care sunt jefuiți banii publici”.___
Val de proteste în sistemul public. Angajați de la ANAF, Finanțe, Apele Române, INS, Casele Județene de Pensii, Primăria București au ieșit în stradă după ce Guvernul a plafonat sporul pentru condiții vătămătoare la 300 lei brut/lună (de la până la 1.500 lei) și a redus concediile suplimentare acordate pentru muncă grea, periculoasă sau vătămătoare de la 10 la 5 zile. Salariații reclamă tăieri nejustificate, pierderi de venituri de până la 700 lei/lună și lipsă de consultare. Sindicatele avertizează că urmează blocaje majore. În aprilie 2025, venitul mediu net în Ministerul Finanțelor era de 9.825 lei, în timp ce media salariilor nete din țară era în jur de 5200 lei. Ție cum ți se par aceste măsuri?
___
Cât timp salvăm folosind AI? Un nou studiu realizat de Universitatea Stanford și Banca Mondială pe peste 4.000 de profesioniști americani arată că utilizarea instrumentelor AI reduce timpul de lucru cu peste 60% în medie, indiferent de tipul sarcinii. La taskuri tehnice, cum ar fi programarea sau troubleshootingul, AI-ul scurtează timpul de lucru și cu până la 76%. Surprinzător, și sarcinile precum predarea, luarea deciziilor sau managementul echipelor beneficiază de pe urma AI, cu reduceri de timp între 60% și 70%. Rezultatele au fost ilustrate frumos de cei de la Visual Capitalist.
Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.
Teorii ale siguranței psihologice la muncă.
Siguranța psihologică la muncă nu e despre puf și sclipici. E despre a te simți liber să vorbești, să greșești, să întrebi, fără frică de judecată. Teoriile din psihologie o văd din două unghiuri: social și individual.
Din perspectiva socială, siguranța apare în relațiile dintre colegi când există încredere, sprijin și comunicare deschisă. Dacă echipa ta te ascultă și nu te trage de urechi pentru o idee mai curajoasă sau pentru greșeala începătorului, ai noroc! Aici intră teoria construcției sociale a realității și suportul social. Cu alte cuvinte, cum ne influențăm unii pe alții.
Pe partea individuală, contează cum percepi tu mediul: simți că ai control asupra muncii tale? Ai încredere în abilitățile tale? Ai trecut prin tranziții grele și ai primit sprijin? Dacă răspunsul e da, adaptarea e mult mai ușoară.
Toate acestea influențează fenomenul de burnout, cel care vine cu epuizarea emoțională, zero chef și sentimentul că nu mai faci nimic bine. Siguranța psihologică reduce considerabil riscul. Ba chiar ajută la opusul lui: implicarea.
Când te simți în siguranță, pui suflet în ce faci. Te conectezi cu munca ta. Și asta e superputerea reală a oricărei echipe.
Delegarea îți pune piedici? Uite aici o soluție: Joyful Management.
Adelina și Adi au pornit pe acest drum acum un an, mânați de o durere pe care au simțit-o amândoi: oriunde au lucrat s-au lovit de management defectuos, unde oamenii contau mai puțin și cifrele mai mult. Așadar, și-au propus să transforme modul în care se face management în IMM-uri și nu numai, prin a sprijini antreprenorii și managerii să lucreze la mentalitatea și abilitățile lor și prin a lucra împreună cu ei să îmbunătățească colaborarea în echipele pe care le conduc.
Au creat un eBook, „De la singur la împreună”, unde îți arată cu exemple și metode concrete de ce nu controlul îți oferă siguranță, ci un sistem clar, în care toți știu ce au de făcut și au libertate de decizie. În plus, planșa de delegare e una dintre cele mai folositoare unelte de clarificare și aliniere care te ajută să articulezi ce livrezi, cu ce resurse, pentru cine și cum poți să lași lucruri din mână fără teama că se vor prăbuși.
Codul de reducere hackingwork60 îți aduce o reducere de 60 de lei la ghidul care te-ajută să delegi fără emoții. După ce îl achiziționezi, îți pot rezerva o întâlnire dedicată de 30 de minute cu Adrian, ca să primești sprijin pe orice provocare întâmpini în delegare, iar materialul să nu rămână într-un folder din laptop.
🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife.
Sănătatea mintală a angajaților urcă pe lista de priorități a liderilor români.
România se maturizează în privința interesului pentru wellbeing la locul de muncă, privindu-l acum ca pe o investiție strategică de căpătâi pentru succesul oricărei afaceri moderne, arată studiul „Return on Wellbeing 2025”. Raportul include pentru prima dată și țara noastră, alături de piețe precum SUA, Marea Britanie, Germania sau Brazilia.
La nivel global, 82% dintre lideri observă rentabilitatea investițiilor în wellbeing, iar în România, 58% dintre liderii de business consideră starea de bine un factor esențial pentru succesul financiar. Impactul se vede direct în rezultate: 41% dintre companii observă un efect pozitiv asupra loialității angajaților. Mai mult, 43% dintre organizații au înregistrat o reducere a costurilor medicale, și 55% au remarcat o influență directă asupra absenteismului. Un procent remarcabil, 92% dintre liderii români, recunosc impactul direct al sănătății mintale asupra performanței organizaționale.
Studiul scoate în evidență o diferență între percepția liderilor și experiențele reale ale angajaților: în timp ce 93% dintre directori spun că se bucură de o stare de bine excelentă sau bună, doar 63% dintre angajați confirmă acest lucru. Directorii care participă activ la inițiativele de wellbeing sunt de două ori mai predispuși să mărească bugetele dedicate, lucru care deschide oportunitatea de a extinde către întreaga forță de muncă beneficiile testate personal.
În concluzie, companiile care înțeleg și implementează eficient programe de wellbeing nu doar că își optimizează productivitatea și reduc costurile, dar construiesc și un mediu de lucru mai sănătos și, în cele din urmă, mai profitabil.
📜 Scurte și tari (II).
Dacă lucrezi în IT, tech sau pur și simplu ești curios cum se construiește, în mod autentic, un business în tehnologie, te așteptăm la Conferințele Hacking Work. Pe 9 iulie, de la 17:30 organizăm în Cluj un panel cu oameni care au pornit de la zero și au crescut companii sănătoase: Albert Zemba - CEO BitStone, Georgina Lupu Florian - Founder & Co-CEO Wolfpack Digital, Cris Pop - Leader Thunder.
Tu ce întrebări ai pentru ei? Pregătește-le și înscrie-te gratuit aici.
___
Computacenter România investește în viitorul AI: program intensiv de internship lansat la Cluj. În perioada 1 iulie – 15 august, Computacenter România derulează un program intensiv de internship în domeniul inteligenței artificiale. Pe durata a 7 săptămâni, participanții vor lucra în format hibrid la proiecte reale, având acces la cele mai noi tehnologii și la mentorat individual din partea unei echipe cu experiență solidă în AI.
Peste 300 de candidați s-au înscris pentru cele 20 de locuri disponibile, în urma evenimentului dedicat promovării stagiilor de practică organizat în cadrul Universității Babeș-Bolyai. Parteneriatul cu UBB joacă un rol esențial în succesul strategiei de dezvoltare a companiei, fiind susținut de Mihai Nădaș, Managing Director al Computacenter România: „Prin acest program, punem bazele unui model scalabil pentru dezvoltarea și livrarea aplicațiilor AI. Nu doar că formăm talente, ci consolidăm un mod de lucru care combină inovația rapidă cu disciplina ingineriei enterprise – o abordare ghidată de o echipă de leadership puternică și orientată spre rezultat.”
___
Cum își conduce un lider bun echipa în vremuri de criză? 5 metode simple și utile de la Doru, într-un articol pentru platforma Biztro Club a prietenilor de la Edenred România.
___
Grupul bancar ING va concedia 230 de angajați din divizia de wholesale banking, în principal din poziții de conducere, considerând că are prea mulți manageri. Decizia face parte dintr-un plan de restructurare motivat de condițiile de piață, dorința de eficientizare și reechilibrare a forței de muncă pentru a susține creșterea. Reducerile vor fi aplicate proporțional în toate locațiile ING. În același timp, va continua angajările pentru poziții specializate și va investi în recrutarea de tinere talente.
___
Angajații fericiți au prieteni blănoși în preajmă. Timpul petrecut cu animalele de companie contribuie la reducerea stresului, lucru care ne ajută să performăm. 83% dintre proprietarii de animale de companie spun că animalul lor are un efect pozitiv asupra stării lor de bine, iar 78% susțin că prezența acestuia îi ajută să ia pauze și să se reîncarce, arată un studiu efectuat în 20 de țări. Când sunt stresați, 58% dintre oameni aleg să petreacă mai mult timp cu animalul de companie, decât alături de partener, familie sau prieteni. Sub presiunea responsabilităților și a termenelor limită, animalele de companie ne ajută să ne simțim mai bine prin simpla lor prezență. Așadar, lăsați-vă angajații să-și aducă animalele de companie la birou.
___
Ce este testul „keeper”? O întrebare simplă, devenită celebră la Netflix, împarte lumea HR-ului în două: „Dacă angajatul X ar pleca la un competitor, aș lupta să-l păstrez?” Așa funcționează „keeper test”. Susținătorii spun că metoda ajută la păstrarea celor mai buni, elimină ezitările managerilor și face loc oamenilor talentați. Poate fi util în organizații rapide, inovative, unde performanța e totul. Dar cercetările arată și reversul: încurajează frica, reduce siguranța psihologică, afectează moralul și poate amplifica biasurile. Angajații mai tăcuți, dar foarte buni, riscă să fie marginalizați. Cultura sănătoasă nu se clădește pe teamă, ci pe încredere, feedback și sprijin în dezvoltare continuă.
___
1.500 de euro amendă pentru e-mailuri trimise unei angajate aflate în concediu medical. O companie din Galicia a fost obligată de Înalta Curte de Justiție să-i plătească 1.500 de euro unei angajate pentru că a continuat să-i trimită e-mailuri, deși aceasta se afla în concediu medical din cauza unei tulburări de anxietate.
Judecătorii au reamintit că dreptul la deconectare digitală „presupune să nu primești comunicări din partea angajatorului în afara orelor de program” și au subliniat că „acest drept nu este respectat doar pentru că angajatul nu are obligația de a răspunde imediat acestor mesaje trimise în afara programului”. Chiar dacă hotărârea nu e definitivă și poate fi contestată, este totuși un semnal că dreptul la deconectare digitală e luat în serios în comunitatea din Peninsula Iberică.
💡 Știați că: ChatGPT ne lasă fără gândire critică și creativitate.
Un studiu realizat de MIT Media Lab ridică semne de întrebare serioase cu privire la impactul utilizării ChatGPT asupra gândirii critice, mai ales în rândul tinerilor. Cercetătorii au urmărit activitatea cerebrală a 54 de participanți, împărțiți în trei grupuri: unii au scris eseuri folosind ChatGPT, alții au folosit Google, iar un al treilea grup nu a avut acces la niciun instrument digital. Cei care au folosit ChatGPT au avut cel mai scăzut nivel de activitate cerebrală și au fost tot mai puțin implicați cu fiecare eseu scris. Mulți au ajuns pur și simplu să dea promptul către ChatGPT și să copieze textul generat, fără să mai gândească.
Folosirea necontrolată a AI-ului generativ poate afecta dezvoltarea cognitivă, în special la tineri. Eseurile scrise cu ChatGPT au fost considerate „fără suflet”, lipsite de idei originale și expresii personale. În schimb, participanții care au scris fără ajutor digital au prezentat cea mai mare activitate cerebrală, asociată cu creativitatea, procesarea semantică și memoria. Chiar și cei care au folosit doar Google au fost mai implicați și mai mulțumiți de rezultatele lor.
Un alt aspect îngrijorător este că tot mai mulți oameni aleg inteligența artificială ca alternativă la terapia clasică. AI oferă sprijin emoțional non-stop, este mai accesibilă și mai ieftină decât consultațiile cu psihologii, iar mulți se simt mai confortabil să vorbească cu un chatbot care nu îi judecă. Astfel, terapia cu AI a devenit cea mai răspândită utilizare a acestei tehnologii în 2025.
📆 Ce-am mai muncit:
🎥 (04:51) Este sărăcia o consecință a neîncrederii – sau invers? Radu Umbreș la Hacking Work.
Te-ai întrebat vreodată dacă există o legătură între neîncredere și sărăcie sau bunăstare?
Descoperă cum aceste două fenomene se influențează reciproc și formează un cerc vicios din care e greu să ieși. De la felul în care mintea noastră este programată să rămână vigilentă, la impactul mediului instabil din primii ani de viață și până la rolul esențial al instituțiilor în construirea încrederii pe termen lung.
Află de ce încrederea se câștigă greu, se pierde rapid și ce putem face pentru a schimba această dinamică:
___
🎥 (03:16) Dacă e un singur lucru pe care ar trebui să-l faci pentru un creier mai bun la muncă, e ăsta.
Ce faci când simți că mintea ți se blochează, deși te străduiești să rămâi concentrat? Poate că soluția nu e mai mult efort sau încă o cafea, ci mai multe pauze.
Află cum funcționează ritmul natural al creierului tău, de ce nu înveți cu adevărat în timp ce ești concentrat și cum o pauză bine aleasă îți poate îmbunătăți memoria, creativitatea și performanța.
📖 Cartea câștigătoare.
Ce-ar fi dacă tocmai efortul nostru disperat de a fi fericiți ne sabotează, de fapt, fericirea?
„Antidotul”, de Oliver Burkeman, propune o perspectivă neașteptată, dar eliberatoare: drumul spre o viață împlinită trece prin acceptarea incertitudinii, eșecului și a gândirii negative. Cu umor fin și exemple din cele mai neașteptate colțuri ale lumii, de la budiști la filosofi stoici sau consultanți de business, cartea e un prilej de respiro pentru toți cei care nu agreează rețetele facile ale dezvoltării personale și au obosit să „gândească pozitiv” cu orice preț.
Ți-a plăcut Hacking Work Newsletter? Trimite-l unui prieten!
Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Lore, Alexandra, Ionuț, Tibi, Bogdan, Cristi și Doru.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion.
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.