#167: Intel pune lacătul pe automotive, angajații români suferă; Autosabotajul românesc: cum ieșim din spirala neîncrederii; Ești bolnav, plătești: statul reintroduce CASS la concediile medicale
Bonus: Concedierea prin email, o rană care nu se vindecă ușor; IT-ul românesc a pierdut 20% dintre angajați în 2 ani; Un sfert din ajutorul oferit la muncă mai mult încurcă decât ajută.
Servus. Cu de toate, vă rog! Avem știri care te pun pe gânduri, povești inspiraționale demne de postat pe LinkedIn, statistici pe scurt și un pic de umor – că fără el, e mai greu cu munca. Servește-te fix cu ce ai nevoie, pentru o zi cu sens și spor.
Vremuri grele: INTEL își închide businessul de automotive, sunt afectați și mulți angajați români.
Gigantul Intel anunță ca abandonează cu totul acest sector, iar decizia afectează mii, poate chiar zeci de mii de angajați direcți sau de la furnizori și parteneri.
Sunt afectați foarte mulți oameni și în România. 80 de ingineri software din Galați care lucrau în divizia automotive a Intel au fost anunțați peste noapte la 1 iunie ca au fost vânduți cu tot cu firma angajatoare către HCLTech.
Li s-a promis ca nu se va schimba nimic în felul în care muncesc, dar au pierdut deja opțiunile de acțiuni pe care le aveau la Intel și posibilitatea de a părăsi firma, primind 7-8 salarii compensatorii. Oamenii se tem ca mutarea la HCLTech este doar primul pas spre o disponibilizare fără compensații, mai ales ca unii dintre ei au mai pățit ceva similar când lucrau pentru alte firme americane din același sector.
În Germania, colegii din echipele Intel cu care colaborau românii din Galați au primit o perioadă de 5 luni de ”garden leave” (pot alege dacă lucrează sau își caută alt job fiind plătiți în cele 5 luni), la care se adaugă 10-15 salarii compensatorii, în funcție de vechimea și poziția în firmă, după cele 5 luni de gândire.
De asemenea, vor fi concedieri în IT și la Preh Romania Automotive Technologies (Brașov și Iași): circa 50 din cei 250 de angajați din sectorul de inginerie digitală vor fi nevoiți să plece din firmă. Concedierile afectează ambele birouri de inginerie ale firmei, din Brașov și Iași. Prima tranșă de concedieri prevede disponibilizarea a 25 de persoane, iar în a doua tranșă se așteaptă să plece încă o serie de 15-25 de oameni.
Indiferența bate omenia: cât de mult doare o despărțire impersonală.
Ești acasă, ți-ai pregătit cafeaua de dimineață și deschizi inboxul. Vezi un mail de la HR, cu subiectul „Actualizare importantă”, îl deschizi, ți se taie respirația. Ai aflat că ți-ai pierdut jobul.
Din păcate, acest scenariu devine tot mai frecvent. Un studiu realizat pe un eșantion de peste 1.000 de angajați americani concediați recent arată că mai bine de jumătate dintre ei au primit vestea prin e-mail (29%) sau apel telefonic (28%). Doar 30% au avut parte de o discuție față în față. Mai grav, 6% au aflat din bârfele de la birou, 5% printr-un apel video, iar 2% doar după ce nu au mai avut acces la e-mail și Slack.
Pe de altă parte, 21% au fost complet luați prin surprindere. Cei mai mulți și-ar fi dorit mai multă grijă în felul în care au fost tratați: pachete compensatorii mai bune, sprijin în reconversia profesională și o comunicare mai clară din partea conducerii.
Așadar, ține minte: să comunici direct, față în față, este o dovadă de respect; să oferi sprijin real pentru angajații care pleacă (recomandări pe LinkedIn, contacte, reconversie etc); să dai explicații clare despre decizie, fără ascunzișuri sau formulări vagi și să pregătești managerii pentru conversații dificile, cu empatie și demnitate.
Minunata (și complicata) lume nouă a muncii.
Andy Jassy, CEO-ul Amazon le-a transmis recent angajaților, printr-o scrisoare internă, că firma investește 100 de miliarde de dolari în soluții AI, investiții care vor duce în următorii ani la reducerea numărului total al angajaților. Amazon este unul dintre cei mai mari angajatori din lume, cu peste 1,5 milioane de angajați, iar impactul va fi resimțit mai ales de cei care au roluri repetitive.
În contrast, un raport Gartner publicat recent aduce o perspectivă diferită: 50% dintre companiile care planificau să înlocuiască angajații din serviciile pentru clienți cu AI renunță la idee. Se pare că e mai greu decât pare să înlocuiești oamenii. Doar 5% dintre liderii intervievați cred că pot renunța complet la interacțiunea umană. Restul adoptă o strategie hibridă: ”digital first, but not digital only”.
În timp ce unii giganți reduc personalul în numele progresului (și al profitului), alții descoperă că oamenii sunt greu de înlocuit. Yuval Noah Harari spune de ceva ani că în viitorul apropiat, ruptura socială nu va fi neapărat între bogați și săraci, ci între cei care mai au un rol economic într-o lume automatizată și cei care riscă să devină irelevanți, odată cu avansul tehnologiei.
Ce-am mai descoperit și noi: Pe măsură ce AI începe să decidă cine este angajat, promovat sau concediat, statul California propune o lege care vrea să oprească automatizarea completă a acestor decizii sensibile. Legea ”No Robo Bosses Act” prevede că AI-ul nu poate fi „șeful” care decide cine pleacă sau cine e promovat. Deciziile trebuie validate de un om și susținute de dovezi, tocmai pentru a evita erorile și abuzurile în domeniul HR. Tu ce crezi? Ar fi bine să existe mereu un om în ecuație, care înțelege contextul, nuanțele și viața reală?
📜 Scurte și tari (I).
10 măsuri despre muncă din programul de guvernare Bolojan. Articol scris de colegul nostru, Tibi.
___
Ai mai auzit de o companie în care angajații își propun singuri salariul? Mindera, o organizație globală de software cu peste 1000 de angajați are operează în Portugalia, UK, SUA, India, România, Brazilia și Maroc, este un exemplu care îndrăznește să facă lucrurile diferit. Inspirată de dorința de a pune fericirea oamenilor înaintea profitului, compania a dezvoltat un model de stabilire a salariilor bazat pe transparență și evaluare între colegi. Angajații își propun singuri salariul, iar colegii îi poziționează în raport cu alți oameni cu roluri similare, printr-un proces structurat, ghidat și supravegheat. Citește pe larg care e modelul salarial al Mindera într-un articol scris de Ileana Guțu.
___
Autosabotajul românesc: De ce nu avem încredere unii în alții? Deși ca specie suntem capabili de o cooperare extraordinară, în România pare că ne suspectăm mai degrabă decât ne ajutăm. Antropologul Radu Umbreș vorbește despre neîncredere ca reflex național, un mecanism adânc înrădăcinat în cultura românească și despre cum competiția pentru resurse, frica de a greși și teama de a arăta vulnerabilitate duc la relații tensionate, inclusiv în mediul profesional. Mai mult, neîncrederea generează sărăcie, și sărăcia întreține neîncrederea. Așa că ne trezim într-un cerc vicios din care-i chiar greu de ieșit, dar nu imposibil:
___
Allianz-Țiriac Asigurări a fost desemnată, pentru al doilea an la rând, „Great Place To Work™”, o recunoaștere oferită pe baza feedbackului anonim al angajaților și a unei evaluări independente a culturii organizaționale. Distincția, acordată de autoritatea internațională Great Place To Work, confirmă atât aprecierea față de mediul de lucru, cât și un angajator preocupat de echitate, colaborare și leadership. Compania are aproximativ 800 de angajați, iar cei mai mulți lucrează în sediul central din Țiriac Tower din București, una dintre cele mai moderne și sustenabile clădiri de birouri din România.
___
Taxa pe boală a revenit: concediile medicale nu mai scapă de contribuții la sănătate. Guvernul reintroduce plata contribuției la sănătate pentru toate concediile medicale, inclusiv pentru bolnavii cronici și mamele aflate în concediu maternal. Pensionarii cu pensii de peste 4.000 de lei vor plăti și ei CASS. Scopul măsurilor: creșterea veniturilor la Casa de Asigurări și stoparea concediilor medicale fictive. În plus, spitalele cu datorii vor pierde din sporuri, iar șefii de secție vor fi numiți direct de manageri, pe contracte cu obiective clare. Statul anunță și reducerea paturilor pentru internările de lungă durată, reguli mai stricte pentru spitalele private și achiziții centralizate de materiale medicale.
___
Cele mai importante cinci beneficii ale contractului colectiv de muncă, atât pentru angajați, cât și pentru angajatori: oferă protecție și avantaje peste minimul legal, precum salarii mai mari și zile suplimentare de concediu; previne conflictele prin reguli clare și soluționarea eficientă a disputelor; asigură stabilitate în muncă și venituri predictibile, reducând fluctuația angajaților; permite negocierea unor condiții de muncă îmbunătățite, cum ar fi program flexibil și formare profesională; și promovează egalitatea și protecția angajaților, prevenind discriminarea și hărțuirea, contribuind astfel la un mediu de lucru echitabil și productiv. Dan Năstase, consilier juridic specializat în relații de muncă, a abordat pe larg acest subiect pe platforma avocat.net.
___
Cât valorează stresul în România? Depinde unde lucrezi. Spre exemplu, patru categorii de bugetari primesc spor de suprasolicitare neuropsihică, cunoscut drept spor de stres. Poate ajunge la 25% din salariu și este acordat angajaților publici din patru domenii: Învățământ (10%), Sănătate și Asistență Socială (până la 15%), Apărare și Ordine Publică (până la 15%) și Justiție (până la 25%). Anul trecut statul român a cheltuit peste 12,4 miliarde de lei pe tot felul de sporuri. În programul de guvernare propus de Ilie Bolojan apar mai multe mențiuni cu privire la reducerea sporurilor „exagerate”.
Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.
Cultura organizațională nu e decor, ci fundația care face să nu crape echipa.
Cultura organizațională începe încă dinainte de recrutare, nu după ce angajatul e în burnout și nu mai are resurse să performeze. Cultura organizațională înseamnă mai mult decât petreceri de vară, zile cu salată de fructe, drumeții sau teambuildinguri cu transport și mâncare incluse.
Cultura organizațională înseamnă, înainte de toate, siguranță psihologică – „sentimentul de a fi capabil să-ți arăți și să-ți utilizezi sinele fără teama de consecințe negative asupra imaginii de sine, statutului sau carierei” (Kahn, 1990).
Aceasta începe încă din procesul de recrutare. Un studiu din Journal of Organizational Behavior (2023) arată că feedbackul rapid și constructiv crește încrederea candidaților. De asemenea, metodele de recrutare bine structurate, care asigură un proces echitabil și previzibil, contribuie la crearea unui mediu în care candidații se simt apreciați și în siguranță să își exprime abilitățile și opiniile. Iar de aici rezultă o integrare mai ușoară și o motivație crescută la locul de muncă.
Întrebări esențiale pe care să ți le adresezi dacă ești angajator și vrei să încurajezi un mediu de lucru cu adevărat echitabil:
Cât de clară și transparentă e comunicarea companiei?
Cât de sinceră e „oferta competitivă”?
Cât de bine funcționează procesul de recrutare?
Și cât de deschiși sunt intervievatorii la întrebări dificile?
Promovăm concepte precum „cultura organizațională” și „siguranță psihologică”, dar suntem cu adevărat dispuși să le respectăm? Sau le folosim doar ca decor, până când angajatul motivat ajunge în burnout? Cât de mult valorizăm, de fapt, integritatea?
🌶️ Sweet & spicy.
🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife.
Ajutorul care încurcă: când bunele intenții mai mult strică decât ajută.
În 25% dintre cazuri, ajutorul oferit între colegi era perceput ca inutil sau chiar dăunător, arată un studiu recent care a analizat mii de interacțiuni între colegii dintr-o companie cunoscută pentru cultura colaborativă. Deși intențiile erau bune, sprijinul nu se potrivea cu nevoile reale: era vag, întârziat, prea general sau oferea soluții direcționate greșit.
Cele trei motive frecvente pentru care ajutorul eșuează sunt: cererile neclare, așteptările nerealiste și lipsa feedbackului. Atunci când cineva cere ajutor formulat vag (de exemplu: „mă poți ajuta cu proiectul X?”), colegii nu știu exact ce se așteaptă de la ei. În plus, dacă cei care oferă ajutor nu primesc un răspuns legat de eficiența contribuției lor, întregul proces riscă să devină demotivant.
Pentru ca sprijinul între colegi să fie cu adevărat util, autorii studiului ne recomandă: să clarificăm exact ce problemă avem și ce tip de ajutor căutăm, să evităm politețea ambiguă în favoarea unei comunicări directe și să oferim feedback după ce am primit ajutor. Așadar, nu e suficient să fim disponibili, contează cum cerem și cum oferim ajutorul.
Companiile cu mai multe femei în conducere sunt locuri de muncă mai sigure.
Firmele care au mai multe femei în consiliile de administrație reușesc să-și protejeze mai bine angajații de accidentele de muncă, arată un studiu recent. Cercetarea a analizat date despre siguranța la locul de muncă din 266 de companii, între 2002 și 2011. Concluzia: firmele cu mai multe femei în conducere au înregistrat mai puține accidente și incidente.
Prezența femeilor în consilii aduce o perspectivă social-cognitivă diferită asupra riscurilor, a respectării regulilor și a intereselor angajaților. Femeile au mai multă experiență în relația cu comunitatea și în acțiuni filantropice, ceea ce le face mai predispuse să sprijine siguranța angajaților. Însă simpla lor prezență nu e suficientă: influența lor crește atunci când ocupă roluri-cheie în comitete de decizie și sunt luate în serios de colegii bărbați.
Puterea de cumpărare bate venitul mediu anual. Cum stau lucrurile în 30 de țări europene.
În fruntea clasamentului se află Elveția, cu un venit mediu de 179.000 de euro pe an, dar acest avantaj scade considerabil când se iau în calcul prețurile locale, puterea de cumpărare fiind de 101.000 de euro pe an. La polul opus se află Turcia, cu doar 23.000 de euro venit anual per familie, dar cu o putere de cumpărare de peste 72.000 de euro (similară cu cea a Irlandei care are un venit anual de 95.776 de euro).
Această paritate ascunde însă două realități economice foarte diferite. Venitul ridicat din Irlanda este umflat artificial de prezența companiilor multinaționale din tech și pharma, care înregistrează profituri uriașe ce nu se reflectă direct în veniturile gospodăriilor. În schimb, în Turcia, veniturile sunt scăzute din cauza inflației ridicate și a devalorizării monedei, însă prețurile pentru produse și servicii esențiale rămân scăzute.
O familie din România are un venit anual mediu de 27.000 de euro, dar o putere de cumpărare de 44.000 de euro, aspect care ne plasează înaintea Bulgariei, Croației, Ungariei sau Țărilor Baltice din punct de vedere al puterii de cumpărare.
📜 Scurte și tari (II).
Industria IT din România a pierdut 20% din forța de muncă în doar doi ani, avertizează ANIS. În contextul discuțiilor despre o nouă creștere a taxării muncii, sectorul IT, care contribuie cu 8% la PIB și are productivitate peste media UE, trage un semnal de alarmă: în ultimii doi ani, a pierdut aproximativ 39.000 de angajați – adică 20% din forța de muncă. Corina Vasile, director executiv al ANIS, avertizează că un nou val de taxe ar putea agrava exodul IT-iștilor, care deja lucrează remote pentru companii străine: „Există riscul să mai pierdem, IT-iștii sunt extrem de mobili. O nouă creștere a taxării muncii ar avea un impact dezastruos”. Azi deja avem noile măsuri pe masă. Cum te vor afecta?
___
Meta, acuzată că oferă bonusuri uriașe pentru a atrage angajați de la OpenAI. CEO-ul OpenAI, Sam Altman, a declarat că Meta încearcă să atragă angajați de la compania sa oferind „bonusuri gigantice de angajare”, care ar putea ajunge chiar la 100 de milioane de dolari pentru un singur specialist. Meta investește masiv în inteligență artificială, iar competiția pentru talent devine tot mai dură între giganții tech.
___
Trenurile întârzie, dar salariul de 5.500 de euro pe lună vine la timp. Traian Preoteasa a declarat că obține 5.500 de euro pe lună de la CFR, la care se adaugă 3.500 de euro din chiria unui apartament în Dubai, plus alte venituri. În total, Preoteasa ajunge la peste 11.000 de euro lunar. Întrebat cum a reușit să cumpere proprietăți în Dubai, în cartiere de lux, fiind salariat la stat, Preoteasa a replicat: „Ce înseamnă angajat al statului? Trebuie să mor de foame?”
El respinge ideea că angajații statului trebuie să fie săraci și consideră că salariile miniștrilor și ale președintelui sunt ridicol de mici, susținând că un șofer în Dubai câștigă 9.000 de euro pe lună și că un președinte de țară ar trebui să aibă cel puțin 100.000 de euro lunar. În esență, ce zice omul este corect: Bugetarii nu trebuie să moară de foame și pot avea venituri și din mediul privat atât timp cât sunt legale și transparente. Problema e ipocrizia - 5.500 €/lună, în timp ce firma e pe pierdere, serviciile slabe și trenurile întârzie.
___
Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” avertizează că o nouă grevă generală a profesorilor este posibilă în 2025, dacă autoritățile nu reacționează la intențiile de creștere a normei didactice, de impunere a unui program de 8 ore pe zi în școli și la amânarea majorării salariilor. „Ce s-a întâmplat în 2023 se poate repeta în 2025”, a declarat liderul sindical Marius Nistor, după întâlnirea cu președintele Nicușor Dan. El a subliniat că astfel de măsuri nu reprezintă o reformă reală, ci pot afecta grav calitatea învățământului și pot accentua criza de cadre, mai ales în zonele rurale.
___
Angajatele din Portugalia diagnosticate cu endometrioză sau adenomioză pot beneficia de până la trei zile consecutive de concediu plătit pe lună, în cazul unor dureri menstruale severe și invalidante. Potrivit Legii 32/2025, pentru acordarea acestui drept este necesar un certificat medical prezentat o singură dată, la prima solicitare. Legea prevede și acces la servicii medicale specializate, tratamente compensate și opțiuni de prezervare a fertilității prin sistemul public de sănătate.
___
Universitatea Babeș-Bolyai și Universitatea din București urcă ușor în clasamentul QS al celor mai bune universități din lume în 2026 și intră, la egalitate, în top 800 mondial. Cel mai bun rezultat al UB este la capitolul „Rezultate la angajare” - locul 226 global, iar UBB se remarcă la capitolul „Rețea internațională de cercetare” - locul 278 global.
Totuși, în ciuda progreselor punctuale, ca rezultat mediu România este pe ultimul loc în Europa (cu excepția Bosniei-Herțegovina, care apare cu o singură universitate). „Experiența studenților, cercetarea, angajabilitatea, implicarea internațională - acestea sunt domenii la care universitățile românești trebuie să fie foarte atente”, spune Ben Sowter, vicepreședinte QS.
InSPORation: O campanie cu suflet pune oamenii din culise în lumina reflectoarelor.
UniCredit Bank, partener de cursă lungă al Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS), le spune „mulțumesc” oamenilor pe care nu-i vedem pe scenă, dar fără de care acest eveniment nu ar putea avea loc: profesioniștii de teatru din culise, scenografi, creatori de costume, cabiniere, tehnicieni de sunet și lumini și nu numai.
Ediția 32 a FITS are loc între 20 și 29 iunie și aduce la Sibiu peste 5000 de artiști din 82 de țări, cu 842 de evenimente în tot orașul, în săli de spectacole, pe străzi, în parcuri, biserici sau hale industriale. Tema de anul acesta este „MULȚUMESC”, iar UniCredit a transformat acest cuvânt într-un omagiu onest pentru oamenii din culise. Campania e vizibilă în 80 de locații outdoor, dar și într-o expoziție de fotografie în Piața Huet: Hands that Hold Silence, semnată de fotografa Andreea Macri.
„Suntem foarte mândri că putem prezenta spectatorilor din festival oamenii din spatele cortinei și poveștile lor, într-o campanie outdoor extinsă de mulțumire. (...) Fiecare imagine e un mulțumesc, o recunoaștere a meritelor celor care, din pasiune, fac posibil acest festival la Sibiu. Noi, cei din UniCredit Bank, le mulțumim acestor oameni pentru munca și dragostea lor profundă pentru teatru.”, a spus Anca Ungureanu, Director Identitate și Comunicare la UniCredit Bank.
📆 Ce-am mai muncit:
🎥 (03:36) Cum scapi din urgențele false de la muncă?
Ți s-a întâmplat vreodată să simți cum inima începe să-ți bată nebunește cu câteva ore înainte de un deadline important? Ai senzația că ești într-o cursă contra cronometru, dar când tragi linie progresul e aproape inexistent? E foarte posibil să fii blocat într-un ciclu de urgențe false.
___
Acum că ai ajuns la finalul newsletterului, observi că lumea e plină de incertitudini. A avea un plan a devenit echivalent cu a avea o superputere. Nu e despre soluții miraculoase, ci despre decizii simple și inteligente, care îți aduc liniște pe termen lung. În newsletterul PozitiVești, facem o serie scurtă de educație financiară. Alături de prietenii noștri de la Allianz-Țiriac, prezentăm în fiecare săptămână idei clare, simple și ieftine despre cum îți poți proteja mai bine viitorul. Uite ce am publicat luna asta, poate îți e de folos:
Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!
Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Lore, Alexandra, Ionuț, Tibi, Bogdan, Cristi și Doru.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion.
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare - merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.
Foarte bun mesajul din desen. Chiar asa! Cand te angajezi treci prin ‘şpemii de interviuri, lista de cerinte din anunt este infinita. Iar de oferit… “atmosfera de lucru” si un email la sfarsit, daca vine si ala… 🤕
Si… foarte faina campania “multumesc”! Chapeau!