#166: Lista neagră de la Continental: concedieri subiective; Românii cred că un „salariu corect” începe de la 1.500 de euro; Harta globală a forței de muncă în tech;
Bonus: Suntem în București, hai să ne cunoști! Prezenteismul – „boala” ignorată a muncii moderne; Paradoxul productivității: cei mai eficienți angajați nu se grăbesc.
Servus. Te simți în siguranță la job? Sigur(ă) că-ți intră salariul luna viitoare? Că poți spune ce gândești fără să declanșezi un conflict? Că, dacă greșește cineva, echipa e acolo să repare, nu să arate cu degetul? Azi vorbim despre alegeri neinspirate, dar și despre ce poți face mai bine.
Concedierile de la Continental: criterii abuzive, presiune psihologică și teama că „tu urmezi”.
Recent, scriam despre Continental România care urma să concedieze peste 850 de angajați: circa 230 de angajați din divizia Contitech, care se ocupă de tehnologie digitală (software), mai exact din birourile Original Equipment Solutions (OESL) din Timișoara și alți aproximativ 640 de angajați vor fi concediați din divizia automotive din Timișoara, Sibiu, Iași și Carei.
Mai mulți angajați Continental ne-au semnalat faptul că listele celor disponibilizați se fac subiectiv și discriminatoriu, după voia unor șefi și manageri. Printre cei puși pe liber se află și oameni cu situații medicale dificile sau persoane cu o situație materială precară, pentru care pierderea locului de muncă vine cu mari dificultăți în a-și asigura traiul zilnic.
În urma articolului, am primit zeci de comentarii de la angajați și foști angajați ai Continental. Oamenii reclamă faptul că la Continental România are loc un proces diabolic de disponibilizare a angajaților, folosindu-se de tactici administrative abuzive și de presiune psihologică dusă mult peste limitele unei abordări legale și etice.
O parte dintre mărturiile celor care au dorit să-și împărtășească experiențele și gândurile legate de această situație care ridică multe semne de întrebare pot fi citite aici, în cel mai recent articol publicat pe acest subiect.
Nu ne-ai întâlnit până acum și vrei să ne cunoști?
Dacă ești în București, azi, 19 iunie, colegii noștri Doru, Ioana, Ionuț și Bogdan te așteaptă la sediul Allianz-Ţiriac (str. Buzești 82-94) să te cunoască, să te asculte, să-ți răspundă la întrebări și să-ți ofere sfaturi sau îndrumări. Am pregătit o întâlnire informală despre muncă, sens, oameni și orice-ți mai vine ție în minte să întrebi sau să aduci în discuție. Participarea e gratuită, dar locurile sunt limitate, așa că-i musai să te înscrii. Ne vedem acolo!
Harta globală a forței de muncă în tech.
CBRE a publicat recent Global Tech Talent Guidebook 2025 - un raport amplu despre forța de muncă din tehnologie, investițiile în AI și competiția globală pentru oameni talentați. Studiul analizează 115 orașe din toată lumea (singurul din România inclus este București) și oferă o imagine despre unde se duc banii, oamenii și ideile în 2025:
129 miliarde de dolari - atât au atras companiile de AI în 2024, un record absolut. O creștere cu 56% față de anul precedent. Inteligența artificială e noul magnet pentru investiții globale.
Doar 3 orașe din lume au peste 1 milion de angajați în tech: Beijing, Bengaluru și Shanghai. Toate în Asia. București are peste 100.000 de angajați în tech.
Cele mai mari salarii din tech: Un software engineer câștigă în medie 177.000$ în San Francisco și 158.000$ în New York. În București? Aproximativ 40.000$/an.
Cel mai mare hub AI din lume? Bengaluru, cu 94.000 de specialiști în AI.
Raportul complet vine cu date fascinante despre unde se mută inovația, cum arată viitorul muncii și ce orașe atrag cei mai buni oameni din tech. Merită aruncat un ochi peste el.
Vino la Techsylvania pe 25 și 26 iunie, la Cluj, să înveți de la cei mai buni. Îți facem noi intrarea.
Techsylvania, unul dintre cele mai importante evenimente dedicate tehnologiei și inovației din Europa de Est, are loc pe 25 și 26 iunie la Cluj. Dacă lucrezi în sau cu acest sector economic aici e de tine: petreci două zile în care te întâlnești cu lideri, antreprenori, investitori și pasionați de tech într-un spațiu unde ideile prind viață.
Printre invitații de anul acesta se numără: Kyle Daigle, Chief Operating Officer la GitHub; Vlad Yatsenko, cofondator și CTO al Revolut; Eric Friedman, cofondatorul Fitbit; Kathy Wang, Head of AR Product al TikTok; Sacha Dragic, fondatorul Superbet și mulți alții pe măsura celor pe care deja i-am menționat.
Pentru că nu ne dorim să ratezi unul dintre cele mai așteptate evenimente de tehnologie și business din România, am obținut DISCOUNT 100% pentru voi, cei din comunitatea Hacking Work, valabile pentru clasa de bilete Builder cu codul HWCMPGN până pe 22 iunie 2025. Nu sta prea mult pe gânduri, dă click aici și ia-ți biletul.
📜 Scurte și tari (I).
Industria auto, pe avarii: Hella România închide centrul din Iași, zeci de angajați concediați. Hella România, filiala locală a producătorului german de componente auto, va închide centrul din Iași până la 31 august 2025, decizie ce va duce la concedierea a 79 de angajați. Închiderea vine pe fondul unui val de restructurări în industria auto și marchează al doilea birou închis de companie în România în mai puțin de un an, după Oradea.
Angajații afectați au fost informați, în cadrul unei întâlniri interne, că vor primi o compensație de cel mult cinci salarii. Totuși, mulți dintre ei reclamă că mesajele transmise de conducere au fost „reci, lipsite de empatie și încărcate de formule corporatiste, KPI-uri și prezentări care au încercat, fără succes, să mascheze decizia dură sub o aparență de umanitate.”
___
Între trimestrul IV 2024 și trimestrul I 2025, aproximativ 3 milioane de șomeri cu vârste între 15 și 74 de ani din UE și-au găsit un loc de muncă, arată cele mai recente date Eurostat. În aceeași perioadă, peste 6 milioane de persoane au rămas șomere, iar 3 milioane au ieșit din piața muncii, renunțând să mai caute job. Totodată, un număr semnificativ de angajați au pierdut locul de muncă și au intrat în șomaj sau au ieșit din câmpul muncii din diverse motive, precum pensionarea sau studiile. Datele reflectă mobilitatea ridicată dar și instabilitatea continuă de pe piața muncii europene.
___
Cercetătorii spulberă mitul: AI nu provoacă dependență. Afirmațiile alarmiste din mass-media, și mai multe studii anterioare care susțin că inteligența artificială ar genera dependență la fel ca drogurile sau jocurile de noroc, au fost recent contrazise de un studiu internațional. Cercetătorii arată că metodele folosite până acum în investigarea adicției de AI sunt complet inadecvate. Mai mult, raportul afirmă că studiile anterioare nu prezintă dovezi clare care să indice un potențial adictiv al AI-ului. Tu ce simți? Îți creează dependență acest asistent virtual?
___
Procter & Gamble, compania americană de bunuri de larg consum cunoscută pentru branduri precum Ariel, Gillette și Oral-B, va concedia 7.000 de angajați în următorii doi ani, pe fondul scăderii cererii și al incertitudinii economice globale. Restructurarea, care vizează 15% din posturile administrative, face parte dintr-un plan mai amplu de reorganizare și renunțare la unele mărci. Deși nu au fost precizate regiunile afectate, impactul va fi global. P&G resimte din plin comportamentul mai precaut al consumatorilor, influențat de inflație și de politicile comerciale.
___
43% dintre angajații români se declară nemulțumiți de salariile actuale, iar cei mai mulți consideră că un venit „corect” ar trebui să fie între 1.500 și 2.000 de euro, în timp ce 20% cred că munca lor merită peste 3.000 de euro. Sondajul regional „Salarii și beneficii – echilibru între așteptări și ofertă”, realizat de platforma Undelucram.ro între 15 aprilie și 1 iunie 2025, pe un eșantion de 8.898 de angajați și 990 de specialiști HR din România, Moldova, Bulgaria, Grecia și Ungaria, arată că 72% dintre români se gândesc să-și schimbe locul de muncă, iar principalul motiv invocat este pachetul salarial. Vestea bună? Aproximativ 44% dintre angajatorii din România spun că iau în calcul ajustări salariale.
___
Țările cu cei mai mulți oameni educați raportat la numărul de adulți activi sunt, de regulă, și cele mai prospere: mai multă educație înseamnă joburi mai bune, inovație și un PIB per capita mai ridicat. Irlanda conduce acest clasament: peste 52% dintre adulți au studii superioare, urmată de Elveția și Singapore.
România are 2,3 milioane de adulți cu diplomă de facultate, adică 18,6% din populația activă. Suntem sub media europeană, pe locul 34 din cele 36 de țări analizate. Să ținem cont și de faptul că datele analizate includ doar economii mari sau relevante pentru piața globală de tech, nu toate țările de pe glob. Sunt țări europene (precum Estonia, Slovenia sau Lituania) care nu apar aici, dar care stau mai bine decât România la procentul de absolvenți de facultate.
Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.
Să ai soluțiile la tine e super, dar uneori tot ce ai de făcut e să nu faci nimic.
Ca lider, ești obișnuit să rezolvi. Vine cineva cu o problemă, îi dai o variantă. Se blochează, îi arăți drumul. E în impas, îi propui o ieșire. Dar uneori, fără să-ți dai seama, „a ști” și „a rezolva” iau locul celui mai simplu gest: a fi prezent și atât.
Pentru că, dincolo de logică, cifre și rezultate, oamenii au nevoie de validare. De un spațiu în care pot să spună: „A fost greu azi” și să nu primească imediat „Ce spui? Proiectul nici nu e atât de complicat, sunt altele și mai grele.” sau „Știu, dar hai să ne concentrăm pe soluții”. Poate tot ce au nevoie e să fie auziți, nu reparați. Să simtă că ceea ce trăiesc, în prezent, contează, chiar dacă tu vezi deja zece pași înainte.
Ce poți face diferit?
Ascultă fără să întrerupi. Uneori, cel mai valoros lucru e să lași omul să-și spună povestea cap-coadă. Fără să încerci să o „îmbunătățești”.
Pune o întrebare simplă: „Vrei doar să vorbim sau vrei și o idee de direcție?” Îi dai șansa să aleagă ce are nevoie acum, sprijin sau soluții.
Recunoaște emoția, nu doar contextul. „Îmi dau seama cât de greu e. Și ai tot dreptul să simți asta.” În loc de „Lasă, o să fie bine.”
Un lider bun ghidează. Un lider valoros e și un martor atent. Uneori, nu trebuie să ai răspunsuri. Doar să fii acolo.
💡(Ne) Dreptul Muncii: întrebări și răspunsuri.
„Vreau să semnalez o situație îngrijorătoare: un grup de persoane folosește platforme de recrutare pentru a colecta numere de telefon ale celor care sunt în căutare de joburi. Apoi îi contactează și încearcă să îi atragă într-o ‘oportunitate’ care, în realitate, este o înșelătorie bine pusă la punct.”
Dacă ai indicii că datele tale personale (nume, telefon, e-mail, adresă etc.) au fost folosite într-un alt scop decât cel declarat în nota de informare GDPR și/sau în conformitate cu un acord ulterior, poți:
depune o plângere la ANSPDCP (Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal),
raporta contul respectiv direct pe platforma prin care ați fost contactat (eJobs, BestJobs etc.).
Știu că, în momente dificile – cum este o perioadă lungă fără loc de muncă – tendința e să nu mai dăm atenție acestor detalii. Dar tocmai atunci trebuie să fim mai atenți: datele personale sunt moneda noastră de schimb și trebuie să alegem cu grijă cui le încredințăm, mai ales în comunicarea digitală (e-mail, WhatsApp etc.). dificile – răspuns oferit de Cristina Filimon, avocat specializat în dreptul muncii și litigii comerciale. Găsești AICI articolul complet despre cum sunt folosite platformele de joburi pentru escrocherii care colectează date personale.
Această rubrică oferă răspunsuri informative despre drepturile angajaților în România, cu sprijinul specialiștilor în dreptul muncii. Răspunsurile nu înlocuiesc consultanța juridică personalizată, dar te pot ajuta să înțelegi mai bine ce poți face în situații reale de muncă.
Pe tine ce te preocupă? Scrie-ne și îți vom răspunde punctual cu ajutorul unui specialist.
🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife.
Lucrezi și când ești bolnav? Nu ești singur. Dar tot nu e ok.
Cultura muncii în SUA (și nu numai) are o problemă: prezenteismul, adică fenomenul angajaților care lucrează chiar și când sunt bolnavi. Conform unui sondaj realizat pe 1500 de americani:
9 din 10 au muncit deși erau bolnavi în ultimul an;
64% se simt vinovați, stresați sau anxioși când cer o zi liberă;
1 din 4 a fost presat explicit să lucreze, deși era bolnav.
De ce se întâmplă asta? De frică. Frica de fi percepuți ca leneși, de a pierde bani sau oportunități. Presiuni invizibile, dar reale, care îi obligă pe oameni să aleagă între sănătate și carieră. Liderii sunt sceptici, iar colegii judecă. Cererea unei zile libere este deseori văzută ca slăbiciune, iar mulți preferă să tacă și să tragă de ei. Cei mai mulți dintre cei care practică prezenteismul plătesc mai târziu prin oboseală cronică, productivitate scăzută și burnout.
Nu mai e o problemă de voință individuală, ci una care ține de leadership și design organizațional. Iar cei de la BambooHr au un articol amplu în care prezintă câteva soluții bune.
Realitatea din teren: angajații din prima linie nu se simt văzuți, auziți sau apreciați.
Angajații din prima linie (producție, servicii sau care lucrează pe teren), adică 80% din totalul forței de muncă, se simt adesea ignorați și deconectați de restul companiei. Aproape jumătate dintre ei nu știu cine este CEO-ul, iar 87% nu se regăsesc în cultura organizațională promovată oficial, arată un sondaj realizat pe mai bine de 7.500 de angajați de la nivel global.
Mai îngrijorător, 40% spun că angajatorului nu îi pasă de ei, iar aproape jumătate cred că munca lor are un impact mai mare decât a colegilor de la birou, dar nu se simt recunoscuți pentru asta. Mulți simt că echipa lor funcționează într-un univers paralel, după propriile reguli.
Un motiv al acestei rupturi este lipsa comunicării reale și directe: aproape jumătate dintre respondenți spun că mesajele companiei nu sunt relevante pentru ei. Deși sunt adesea percepuți ca fiind mai puțin implicați, 69% vor să înțeleagă mai bine deciziile firmei și să se simtă conectați. Să fie soluția oare mai multă recunoaștere în timp real, comunicare clară și adaptată realității din teren și trasee vizibile de creștere profesională? Noi zicem că da.
📜 Scurte și tari (II).
Oamenii extrem de productivi lucrează mai încet decât crezi, și fix asta îi face eficienți. Productivitatea constantă bate viteza în aproape orice domeniu, conform unei noi cercetări. Conform studiului, după doar 90 de minute de efort constant, capacitatea fizică maximă (VO₂ max) scade cu 3%, iar după 2 ore cu 7%. Aplicat la muncă, înseamnă că „sprinturile de productivitate” epuizează resursele mentale și reduc eficiența. Exemple precum cel al lui Stephen King, care scrie zilnic în ritm constant de câteva decenii, confirmă că efortul constant câștigă pe termen lung. Adevărata performanță vine nu din intensitate extremă, ci din gestionarea inteligentă a energiei.
___
50% dintre performerii de top lucrează acolo unde prezența la birou nu e obligatorie mai mult de două zile pe săptămână, iar peste 63% dintre angajați ar accepta chiar și o reducere de salariu pentru a lucra mai mult de acasă, arată raportul global Cisco 2025. Dincolo de asta, există un decalaj tot mai mare între așteptările angajatorilor și dorințele angajaților. În timp ce 77% dintre angajați cred că revenirea la birou vine din lipsa de încredere a managementului, liderii invocă inovația și cultura organizațională drept principale motive. În 2025, doar 45% dintre angajați la nivel mondial mai lucrează hibrid, față de 62% în 2022, iar aproape trei sferturi dintre companii au introdus mandate clare pentru prezența la birou.
___
Generațiile tinere din SUA nu mai visează la pensionarea clasică. 80% dintre americani spun că vor continua să lucreze după vârsta oficială de pensionare, arată un studiu recent. Procentul urcă la 90% în rândul Gen Z. Creșterea costului vieții și incertitudinile legate de pensii îi determină pe mulți tineri din Statele Unite să renunțe la ideea de pensionare clasică. Peste 64% dintre cei intervievați nu cred că își vor permite să nu mai lucreze deloc după vârsta de pensionare.
___
Inteligența artificială agentică, o formă avansată de AI care ia decizii și execută sarcini independent, va lucra cot la cot cu oamenii în viitorul forței de muncă, potrivit unui raport recent McKinsey. Spre deosebire de AI generativă, care răspunde doar la comenzi, AI agentic poate acționa independent în procese clare, precum gestionarea cererilor de suport IT sau selecția candidaților în recrutare. Companiile folosesc deja AI agentic pentru a automatiza sarcini și crește productivitatea, iar HR-ul joacă un rol cheie în integrarea și adaptarea angajaților la această forță de muncă digitală. În viitor, organigramele vor cuprinde atât oameni, cât și agenți AI care vor lucra împreună.
___
Încrederea angajaților americani în viitorul pieței muncii este la pământ. Potrivit Glassdoor, doar 44,1% dintre angajații din SUA mai au o perspectivă pozitivă asupra următoarelor 6 luni - cel mai scăzut nivel înregistrat din 2016, de când există acest indicator. Cei mai afectați sunt angajații entry-level, a căror încredere a coborât la 43,4%, un minim istoric. În mai 2025, concedierile în SUA au crescut cu 47% față de aceeași lună din 2024 - aproape 94.000 de locuri de muncă pierdute. În paralel, mențiunile despre „layoffs” în recenziile Glassdoor au crescut cu 9% doar în luna mai.
📆 Ce-am mai muncit:
✍🏻 Probleme cu ITM? Hai să reparăm Sistemul! Ne mor oameni la muncă. La propriu. Cu capul pe birou, în plină zi, de epuizare. Și statul român se uită în altă parte. Oameni din toată țara ne-au scris, ne-au povestit situațiile lor. Ne-au arătat ce înseamnă, în realitate, să ai o problemă la locul de muncă și să te lovești de indiferență, amânări, hârțogăraie, complicități și uși închise. Am primit mărturii de la oameni din toate județele, cu experiențe care variază de la ignoranță instituțională până la acoperirea directă a abuzurilor. Citește o parte dintre aceste mărturii aici și nu ezita să ne scrii experiențele tale și tot ce știi, ce ai auzit și ce ai trăit referitor la acest subiect.
___
🎥 (03:57) Starea ta de bine are un HR – se numește serotonină.
Simți uneori că oricât de bine ai face lucrurile, parcă tot nu-ți găsești locul sau că ți-e teamă să-ți exprimi ideile, deși știi că ai ceva valoros de spus? S-ar putea ca problema să nu fie la încredere, ci la serotonină.
Da, hormonul ăla care ne ajută să ne simțim în siguranță, liniștiți, văzuți. Când nivelul lui e scăzut, ne e greu să avem curaj. Și când ai o zi plină de stres, colegi grăbiți și deadline-uri strânse, fix asta lipsește: senzația că ești ok acolo unde ești.
📖 Cartea câștigătoare.
De ce ne fascinează poveștile? De ce nu putem să ne desprindem de ele, fie că e vorba de un film bun, o carte captivantă sau o simplă conversație care ne ține cu sufletul la gură? „Știința povestirii” de Will Storr e o carte care combină neuroștiința, psihologia și mitologia pentru a explica de ce poveștile sunt cheia prin care înțelegem lumea și, implicit, pe noi înșine.
Dacă vrei să înțelegi ce ne mișcă, ce ne emoționează, ce ne ține conectați unii de alții și cum să spui povești mai bune, găsești cartea la editura Publica. Să-ți fie de folos!
Ți-a plăcut Hacking Work Newsletter? Trimite-l unui prieten!
Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Lore, Alexandra, Ionuț, Tibi, Bogdan, Cristi și Doru.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion.
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.
Înțeleg promovarea unui eveniment ca Techsylvania. Ce nu înțeleg este menționarea Super Bet. Nu cred ca promovarea unui speaker dintr-o companie parte a unei industrii nocive este o abordare responsabilă. Apreciez ca posterul este diferit fata de cel din Pozitivesti dar, va rog, hai sa nu mai amintim de industria pariurilor care efectiv distruge vieți și familii întregi.