#159: Gen Z nu iartă lipsa transparenței salariale; Favoritismul la locul de muncă dăunează grav echipei; Discriminarea taților sabotează și cariera mamelor.
Bonus: Creștem lideri în taberele de la Breb; 70% dintre abilități se vor reinventa până în 2030; Formulele de politețe către AI generează costuri uriașe.
Servus. Avem o ediție lejeră, cu știri care să te pună-n temă cu ce se mai întâmplă în piața muncii și în lume. Abia ce-am șters cozonacul de pe tastatură după această minivacanță și vă anunțăm că ne odihnim și de 1 Mai. Revenim în forță din 8 mai.😊
Așteptări mari, toleranță scăzută: tinerii te lasă cu seen dacă nu le spui cât oferi.
Tinerii americani nu dau înapoi când vine vorba despre transparența salarială: mai bine de 2 din 5 absolvenți sunt dispuși să ignore complet un angajator (chiar și prin "ghosting") dacă nivelul salariului nu este comunicat, potrivit raportului 2025 State of the Graduate.
Un lucru e cert: generația Z își dorește mai mult decât un salariu mare – caută locuri de muncă aliniate cu valorile lor. Aproape 75% nu ar lucra într-o companie cu valori politice opuse propriilor convingeri, iar 42% nu ar accepta un job care nu le oferă posibilitatea de a munci hibrid. Mai mult, aproape jumătate dintre absolvenții Gen Z spun că ar demisiona dacă mediul de lucru ar deveni toxic, iar 39% ar pleca pentru un echilibru mai bun între muncă și timpul liber.
Deși tinerii au așteptări ridicate când vine vorba de flexibilitate și oportunitățile de creștere, realitatea din piața muncii poate fi un duș cu apă rece uneori: angajatorii nu stau pe gânduri când e vorba să renunțe la cei aflați la început de drum, mai ales când lipsesc profesionalismul sau abilitățile de comunicare și organizare.
Hai cu noi în tabără!
Te așteptăm la Spor Leadership Camp (8-11 mai) & Spor Business Camp (22 - 25 mai) – 2 experiențe intensive de învățare în paradisul de la Breb. Explorăm cele mai noi idei și valoroase principii de Leadership, Cultură Organizațională Strategie, Inovație în Business, Branding și Management alături de mentori extraordinari.
La Spor Leadership Camp (8-11 mai) – îți clarifici rolul de lider, înveți cum să iei decizii mai bune pentru echipă și organizație și descoperi importanța leadershipului responsabil: cum gestionezi responsabilitățile, cum măsori performanța și cum devii un lider eficient, nu doar carismatic. Vor fi alături de noi:
Adrian Florea: „STELL*R Leadership” – cum construiești, ca lider, o cultură organizațională focalizată pe performanță
Silvia Fierăscu: Gândirea ecosistemică: Managementul schimbării, puterea informală și cultura inovației
Radu Glonț: Win-Win în Negociere și Vânzări
Dragoș Călin: „Actoria echipelor” – Moduri interactive pentru autocunoaștere și integrare în echipă
Doru Șupeală: Gazdă, moderator, facilitator al sesiunilor de gândire creativă, gândire critică și gândire pozitivă.
La SPOR Business Camp (22-25 mai) vei învăța să gândești strategic, să construiești un brand solid, să inovezi și să conduci echipe cu impact real. Împreună cu cinci mentori cu experiență în business, vei explora metode și instrumente pe care le poți aplica imediat în activitatea ta:
Mihai Bonca – Gândire strategică & Branding
Melania Medeleanu – Public Speaking, Comunicare & Dicție
Ligia Cremene – Systemic Management & Leadership
Dragoș Călin – Creativitate & Comunicare
Doru Șupeală – Inovație și Gândire Creativă
Iar pentru că faci parte din comunitatea Hacking Work, ți-am pregătit și o super reducere: extra 300 de lei discount (ofertă valabilă până pe 27 aprilie). Mai clar, dacă îți rezervi săptămâna aceasta un loc în tabără, vei plăti doar 2600 lei. Rezervarea o faci cu un mail direct către andreea@hackingwork.ro unde te rugăm să ne scrii tabăra la care îți dorești să participi, numărul de locuri (pentru grupuri mai mari, mai avem câteva surprize) și datele de facturare. Aici poți afla cum a fost experiența de anul trecut, iar aici găsești toate detaliile despre Spor Leadership Camp și Spor Business Camp. Spor la cumpărături!
📜 Scurte și tari (I).
Un simplu „mulțumesc” sau „te rog” spus lui ChatGPT costă zeci de milioane de dolari, potrivit CEO-ului OpenAI, Sam Altman. Recent, acesta a subliniat că politețea în interacțiunile cu inteligența artificială nu este doar o chestiune de bune maniere, ci și una cu impact financiar real, OpenAI cheltuind zeci de milioane de dolari pentru politețe. Chatboții precum ChatGPT funcționează pe baza unor modele lingvistice mari (LLM), care necesită o infrastructură extinsă de calcul. Conform estimărilor, generarea unui singur răspuns AI poate consuma până la 0,14 kilowați-oră (kWh) de energie, echivalentul a 14 becuri LED aprinse vreme de o oră. Deși adăugarea unor formule de politețe în prompturi pare banală, experții afirmă că acestea influențează pozitiv calitatea și tonul răspunsurilor, dar cresc totodată volumul de procesare și costurile operaționale.
___
Schwarz IT caută noi talente în roluri precum Cloud Network Engineer, DevOps Engineer AI, ServiceNow Developer, GO Software Engineer (junior și senior), Adobe Experience Manager Software Developer și PhP Developer. Schwarz IT România este un hub digital strategic pentru Schwarz IT KG din Germania, care asigură infrastructura tehnologică pentru întregul grup Schwarz, inclusiv Lidl, Kaufland, PreZero și Schwarz Digits. Noii colegi vor contribui la dezvoltarea și implementarea de soluții software care susțin infrastructura digitală a grupului Schwarz. Compania dorește să-și extindă echipa din România cu aproximativ 30% în 2025. Dacă vrei să faci parte dintr-un mediu de lucru ce încurajează gândirea creativă și performanța, poți aplica pe pagina de Linkedin a companiei. Ori, dacă nu e pentru tine, dă vestea mai departe.
___
Beijing introduce cursuri de inteligență artificială în școlile primare și gimnaziale, cu scopul de a pregăti viitoarea generație de lideri tech. Începând din această toamnă, elevii vor avea minimum 8 ore de inteligență artificială pe an, în care vor învăța despre chatboți, concepte de bază și etică în tehnologie. China nu e singura țară care investește în educația AI. Estonia a anunțat recent un parteneriat cu OpenAI pentru a introduce ChatGPT Edu în licee (clasele a X-a și a XI-a) începând cu luna septembrie, cu scopul de a le oferi elevilor și profesorilor instrumente digitale adaptate pentru învățare, planificare și sarcini administrative. Crezi că ar fi util să avem și în România cursuri de inteligență artificială pentru elevi?
___
Blugii și cămașa Oxford, semne ale nesiguranței de la job. În 2025, tot mai mulți tineri din generația Z și Millennials renunță la crop tops și look-ul „office siren” în favoarea unei ținute în stilul lui Steve Jobs – malete negre, blugi Levi’s, pantofi sport sau cămăși Oxford, pantaloni largi și pulovere neutre. Asta nu se întâmplă pentru că ei și-ar fi pierdut stilul, ci e un răspuns la criticile primite de la angajatori – „nu știu să se îmbrace la muncă” (6 din 10 angajatori au concediat tineri folosind vestimentația nepotrivită ca scuză).
Pe TikTok, tinerii recunosc că se inspiră de la lideri precum Tim Cook (director general Apple), care poartă zilnic aceleași haine pentru a lua mai puține decizii și a economisi energie. Psihologii spun că acest truc funcționează pentru cei preocupați de eficiență – nu și pentru cei care se simt presați de propria imagine.
___
Inteligența artificială folosită pentru selectarea CV-urilor poate discrimina în funcție de nume, gen sau etnie. Asta arată un studiu făcut de Universitatea din Washington, care a testat cum răspund mai multe programe AI de la Mistral AI, Salesforce și Contextual AI la peste 500 de oferte reale de muncă. Cercetătorii au trimis CV-uri identice, schimbând doar numele pentru a sugera origini etnice și genuri diferite, iar rezultatele sunt îngrijorătoare: CV-urile cu nume asociate albilor au fost preferate în 85% dintre cazuri, cele feminine doar în 11%, iar cele asociate bărbaților de culoare nu au fost niciodată favorizate în fața celor ale bărbaților albi.
___
În 2023, România a investit doar 0,5% din PIB în cercetare și dezvoltare, cea mai mică pondere dintre cele 45 de țări analizate de OECD și de cinci ori sub media organizației. În timp ce state ca Israel, Coreea de Sud sau SUA investesc masiv în inovație, România rămâne blocată într-un cerc al subfinanțării, fără o strategie clară, fără sprijin pentru mediul privat și fără colaborare între universități și industrie. Pare că țara noastră se exclude singură din competiția globală pentru progres, așa că ne întrebăm: cât mai putem supraviețui fără să inovăm?
Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.
Discriminarea taților sabotează și cariera mamelor, arată un nou studiu.
O formă subtilă de discriminare profesională lovește viitorii tați – iar impactul se propagă direct asupra partenerelor lor. O nouă cercetare arată că, pe măsură ce bărbații experimentează excludere, ostilitate sau marginalizare la locul de muncă din cauza viitoarei lor paternități, crește și probabilitatea ca femeile să-și abandoneze cariera sau să-și schimbe locul de muncă. Cu fiecare punct în plus perceput ca discriminare, șansele ca mama să renunțe la job cresc cu 4%. Într-o societate care încă taxează femeile pentru maternitate, iată că și stigmatizarea partenerilor lor contribuie masiv la reculul profesional al acestora.
Discriminarea împotriva taților, adesea invizibilă, manifestată prin nealocarea de proiecte importante sau izolare socială – nu afectează doar echilibrul personal al bărbaților, dar îi și determină uneori să-și dorească ca partenerele să preia mai mult din sarcinile familiale. În mod ironic, unii răspund presiunii crescute prin și mai multă muncă, din dorința de a-și proteja statutul profesional, ceea ce duce la un cerc vicios: mai puțin timp pentru familie, mai multă presiune pe mame. Iar în spatele acestor decizii personale stau norme sociale învechite și lipsa unui sprijin real din partea angajatorilor. Discriminarea împotriva taților nu e o problemă „doar a lor”, ci încă un obstacol sistemic care ține femeile departe de piața muncii.
Cum se pregătesc tinerii de recesiune: de la „terapie” cu ChatGPT la liste de „no-buy”.
Tinerii americani din Generația Z se pregătesc pentru o posibilă recesiune printr-o abordare diferită față de generațiile anterioare: aleg să reducă cheltuielile. Mulți își fac liste „no-buy” care includ articole precum haine, tratamente de înfrumusețare sau decorațiuni pentru casă. În același timp, unii renunță la terapia tradițională și apelează la ChatGPT pentru sprijin emoțional.
Teama pierderii locului de muncă este reală – aproape jumătate dintre tineri nu au fonduri de urgență, iar 27% au datorii mai mari decât economiile. Pe TikTok, tinerii împărtășesc idei pentru a economisi: de la mâncat meniuri pentru copii și evitarea saloanelor, până la a strânge condimente gratuite din restaurante. Dacă în trecut erau cunoscuți pentru „doom spending” – cheltuieli impulsive care aduc o bucurie de moment – azi tot mai mulți își restructurează stilul de viață.
🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife.
Favoritismul la locul de muncă – un flagel cu impact măsurabil.
Favoritismul în mediul de lucru este mai răspândit decât s-ar crede și are efecte toxice asupra oamenilor și organizațiilor. Un sondaj recent indică faptul că 9 din 10 angajați au fost martori la favoritisme la job, iar 1 din 4 spune că acestea se petrec „în mod constant”. Mai mult 2 din 5 angajați americani iau în calcul demisia tocmai pentru a scăpa dintr-un astfel de mediu de lucru. Nici România nu face excepție: un studiu local publicat de Economedia arată că mulți angajați se confruntă direct cu acte de favoritism sau nepotism din partea conducerii.
Formele de favoritism pot fi subtile sau evidente, dar efectele lor se resimt la nivelul întregii echipe, iar consecințele sunt grave – moralul și încrederea în echipă scad, loialitatea față de angajator se erodează, iar mulți angajați ajung să plece.
Cele mai comune exemple de favoritism sunt acordarea de privilegii (61% dintre respondenți), alocarea inechitabilă a sarcinilor (44%) și oferirea de beneficii precum program flexibil sau telemuncă doar pentru un cerc restrâns de angajați (41%). Astfel de practici creează o prăpastie între „favoriți” și restul colegilor, alimentând resentimentele și subminând unitatea echipei. În timp, organizația plătește prețul prin scăderea performanței și pierderea oamenilor.
Favoritismul la locul de muncă poate fi redus dacă există criterii clare de evaluare și proceduri transparente de promovare. Programele de training pentru diversitate și incluziune ajută la conștientizarea prejudecăților, iar comunicarea deschisă și un leadership consecvent pot face diferența. Când regulile sunt respectate și meritele recunoscute, încrederea și loialitatea în echipă cresc văzând cu ochii.
📜 Scurte și tari (II).
România este pe primul loc în ceea ce privește consumul problematic de social media, arată un studiu care a analizat 44 de țări. Mai exact, 22% dintre copiii și adolescenții români de 11-15 ani suferă de sevraj psihologic în momentul în care le este tăiat accesul la telefon.
„90% din adolescenții pe care îi aud eu visează să fie să devină milionari stând în fața computerului, eventual jucând jocuri și filmându-se și dând această filmare în direct. Este îngrijorător profilul adolescentului de astăzi și nu văd care ar putea fi soluția ideală care să poată fi pusă în act într-un timp de câțiva ani de zile, așa încât să putem redresa măcar un strop din mersul pe care l-au luat lucrurile astăzi, pentru că este deja foarte târziu.”, spune Ioana Scoruș, psiholog și psihoterapeut.
___
De ce aleg angajații să plece și ce i-ar determina să rămână? „Așa e în business”. Ce-ar fi să nu ne poticnim în asta și să începem pe bune să construim? Dacă am avea curajul să ne întrebăm, cu onestitate, ce ne face să plecăm dintr-un loc de muncă sau ce ne-ar fi făcut să rămânem? Ileana Gutu pune această întrebare și adună mărturiile celor care au trăit pe pielea lor dezechilibrele în companii: lipsa sensului, pierderea încrederii, manageri puși greșit în roluri-cheie, cultura performanței toxice și altele.
Articolul scris de Ileana e o invitație la reconstrucție: să ne uităm cu onestitate la cum muncim, la prețul pe care-l plătim și la cum putem clădi companii care nu se rezumă la beneficii pe hârtie, ci sunt definite de oameni și capacitatea de a spune „am greșit, dar învățăm împreună”.
___
Până în 2030, 70% dintre abilitățile necesare în majoritatea locurilor de muncă se vor schimba. LinkedIn a publicat un top al celor mai rapide 15 competențe în creștere din SUA. Pe primul loc este cultura generală despre AI („AI Literacy”), urmată de gestionarea conflictelor și adaptabilitate. Printre altele, se remarcă și optimizarea proceselor, gândirea inovatoare, vorbitul în public, vânzarea bazată pe soluții, dezvoltarea și aplicarea modelelor de limbaj mari (LLM) și strategia de creștere. Aceste abilități sunt tot mai căutate în industrii precum tehnologie, educație, consultanță sau servicii financiare. Concluzia? Investiția în competențele potrivite este cheia viitorului profesional.
___
Aproape 40% dintre tinerii adulți au dificultăți în a scrie de mână, ceea ce ridică îngrijorări cu privire la viitorul comunicării, învățării și creativității, arată studiile. Principalul motiv al acestui declin este dependența de dispozitivele digitale, care favorizează viteza în detrimentul profunzimii. Deși tastarea este mai eficientă, vine la pachet cu pierderi în procesul cognitiv și emoțional asociat scrisului de mână, care îmbunătățește memoria, înțelegerea și concentrarea, și creativitatea. Soluția constă în găsirea unui echilibru între competențele digitale și cele tradiționale. Încurajarea scrisului de mână în școli și acasă le poate oferi noilor generații mai multe instrumente pentru a se exprima, a învăța și a se conecta unii cu alții.
___
Peste 80% dintre femeile din SUA își schimbă modul de a comunica la serviciu, arată un studiu realizat de platforma Preply. Acestea folosesc un ton mai blând, cu emojiuri și politețuri excesive, de teamă să nu pară prea dure sau autoritare – mai ales în mesajele scrise. Această autocenzură, numită „code switching”, consumă timp, energie și poate afecta productivitatea. Motivul principal este dorința de a părea profesioniste și de a se integra, însă prețul este mare: limitează evoluția profesională, iar senzația că trebuie să joace un rol devine copleșitoare.
🌶️ Sweet & spicy.
O demisie „ușor atipică”:
Angela Yeoh, director la o companie de HR din Singapore, a împărtășit pe LinkedIn această demisie care a stârnit discuții aprinse despre lipsa de respect și managementul deficitar din multe organizații.
📆 Ce-am mai muncit:
🎥 (2:55) Fericirea la muncă chiar te face mai productiv?
Demontăm mitul că munca trebuie să fie o corvoadă și explorăm legătura directă dintre fericirea la job și rezultatele obținute. Vei descoperi de ce oamenii fericiți sunt mai eficienți, mai energici, mai buni la rezolvarea problemelor și mai creativi. În plus, îți arătăm cum stresul și nemulțumirea te sabotează – de la procrastinare cronică la atmosferă toxică și burnout.
💡 Uite ce fain: Mersul cu spatele face piciorul sănătos.
Mersul cu spatele aduce mai multe beneficii pentru sănătate decât mersul obișnuit. Această practică neconvențională îmbunătățește echilibrul, crește flexibilitatea, reduce durerile de spate, îmbunătățește stabilitatea și întărește grupele musculare mai puțin utilizate, în special la nivelul șoldurilor și al genunchilor. În plus, ajută la arderea caloriilor (cu 40% mai mult decât mersul rapid înainte) și poate contribui la pierderea de grăsime corporală și la îmbunătățirea stării generale de fitness.
Mai mult, are un impact pozitiv și asupra funcției cognitive: ascuțește mintea, îmbunătățește coordonarea și funcțiile executive. Pentru persoanele cu dureri articulare sau artrită, mersul cu spatele pune mai puțină presiune pe rotule și întărește mușchiul care susține stabilitatea genunchiului. Cu toate acestea, e bine să fii precaut și să utilizezi o bandă de alergat pentru a evita accidentările.
___
Comunicarea științei devine tot mai importantă în evaluarea cercetării din România, arată un raport recent al UEFISCDI. Chiar dacă în continuare se pune accent pe tradiționalele metrici, cum ar fi numărul de publicații sau citările, raportul arată că activitățile de diseminare a cercetării către public încep să fie apreciate tot mai mult. Aproape 22% dintre cercetători au spus că aceste activități sunt incluse în evaluarea lor. În plus, comunicarea științifică este acum considerată a treia cea mai importantă practică în cercetare, după colaborarea între domenii și managementul proiectelor. Aceste schimbări arată că, pe lângă producerea de cercetări de calitate, este tot mai important ca cercetătorii să comunice eficient rezultatele muncii lor pentru a avea un impact mai mare în societate.
Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!
Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Lore, Ionuț, Tibi, Daria, Cristi și Doru.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion. Materialele audio-video sunt pregătite cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.
Legat de AI… Chiar le povesteam unor colegi, zilele trecute, despre faptul ca, atunci cand “vorbesc” cu chatbotul, incep cu Buna iar la sfarsit ii spun Multumesc :) Mbine, discutia era legata mai degraba de intrebarea daca AI va ajunge sa aiba emotii si sentimente. Dar, oricum, sentimentul meu este unul destul de ciudat atunci cand vorbesc cu AI ca unui om :) Fain si straniu ca acei cercetatori au analizat politetea in utilizarea AI :)