#157: Joburile cu titluri creative: motivează, dar și dăunează; 57% dintre bărbații din Gen Z văd sprijinul pentru femei ca pe o amenințare; De HR cine are grijă dacă intră în burnout?
Bonus: 6 expresii care dăunează siguranței psihologice în echipe; Vouchere de vacanță cu declarație pe proprie răspundere; Piața muncii rămâne corigentă în integrarea persoanelor cu dizabilități.
Servus. Cine-i șefu’ la fericire în echipa ta? Se simte cineva responsabil pentru rolul ăsta sau ai realizat că, de fapt, depinde de noi toți să ne fie bine, acasă și la muncă? Noi recunoaștem: ne simțim responsabili să te ținem la curent cu tot ce mișcă în piața muncii. Dacă ți-e util ce facem, dă-ne un semn, iar dacă nu prea, cu atât mai mult, zi-ne ce putem face mai bine.
De la „Director de fericire” la „Ninja al conținutului” – joburile cu titluri cool inspiră sau bulversează angajații?
Tot mai multe companii aleg titluri creative pentru joburi, cum ar fi „director al primelor impresii” în loc de recepționist. Scopul? Să arate importanța fiecărui rol și să atragă noi talente. Mark Baldwin, CEO al Baldwin Digital, crede că un titlu bine gândit poate face diferența în percepția unui job.
Această tendință se extinde și în HR, unde directorii devin „chief happiness officers”. Ideea din spate? Să arate că firma pune accent pe bunăstarea angajaților. Iar studiile arată că astfel de inițiative chiar ajută la păstrarea oamenilor în companie și la creșterea productivității.
Totuși, dacă nimeni nu înțelege ce face „unicorn wrangler”, e posibil să fie o problemă pentru întreaga organizație. „Poate că vreți să păreți o organizație cool, dar dacă titlul este inventat și nu are nicio greutate în spate sau dacă provoacă mai multă confuzie, atunci de ce să vă mai deranjați?” se întreabă Eric Mochnacz, director de operațiuni la Red Clover.
În plus, unele companii folosesc titluri neobișnuite mai mult ca o strategie de marketing decât ca o reflectare reală a rolului. Un job poate suna interesant pe hârtie, dar dacă responsabilitățile nu se potrivesc cu titlul, angajații ar putea avea așteptări greșite.
Angajații americani spun „nu” toxicității.
Numărul comportamentelor toxice la locul de muncă crește în Statele Unite, arată un sondaj recent. Trei din 10 angajați care își caută un alt job spun că, în compania lor, conflictele sunt mai frecvente decât acum trei ani, iar peste 20% observă mai multe comportamente ostile între colegi. Nemulțumirile vizează în special cultura organizațională, pe care 54% dintre respondenți o consideră depășită și rigidă.
Mai mult de jumătate dintre respondenți cred că e nepotrivit ca managerii să le ceară angajaților aceeași toleranță pe care o au față de prieteni sau familie și le este din ce în ce mai greu să facă diferența între un mediu de lucru ostil și diferențele de personalitate dintre colegi.
În acest context, 62% dintre angajați cred că firmele ar trebui să încurajeze respectul între colegi într-un mod mai concret, prin mesaje clare. Sondajul arată că angajații sunt tot mai puțin dispuși să tolereze culturi organizaționale rigide. Pentru angajatori, riscul este clar: dacă nu îmbunătățesc atmosfera de lucru, mulți dintre cei nemulțumiți își vor căuta un alt loc de muncă.
Gen Z: Mai puțin progresistă decât credeai: Tinerii bărbați văd sprijinul pentru femei ca o amenințare.
În unele privințe, tinerii din generația Z au viziuni mai conservatoare decât generațiile mai în vârstă. Un sondaj realizat în 30 de țări de Ipsos UK și Global Institute for Women’s Leadership la King’s College London a constatat că doar 32% dintre bărbații din generația Z se identifică drept feminiști, comparativ cu 53% dintre femei. În plus, 60% dintre tinerii bărbați din acest grup consideră că li se cere prea mult pentru a sprijini egalitatea de gen, iar 57% cred că promovarea drepturilor femeilor a dus la discriminarea bărbaților.
Pe lângă influența social media, schimbările în percepția asupra feminismului și egalității de gen sunt legate și de criza economică și incertitudinea viitorului. Specialiștii consideră că tinerii bărbați pot percepe sprijinul social pentru femei ca o amenințare la propriile oportunități. În același timp, un număr tot mai mare de femei din generația Z adoptă perspective mai tradiționaliste și promovează un stil de viață axat pe feminitatea clasică și dependența financiară de partener. Cum crezi că ne afectează aceste tendințe în felul în care muncim?
🔎 Meserii sub lupă: service robots.
Start-upul MagicLab a proiectat un robot umanoid, Xiaomai, conceput pentru a analiza nevoile consumatorilor și a oferi servicii personalizate: de la asistență la parcare, la îndrumarea clienților și prestarea diferitelor servicii (în saloanele de coafură sau la restaurant).
Pe lângă robotul umanoid, MagicLab a dezvoltat și un robot patruped cu inteligență artificială, destinat să ajute persoanele cu deficiențe de vedere în activități precum cumpărăturile și chemarea taxiurilor. Compania plănuiește producția a 400 de roboți umanoizi în 2025 și formarea unor parteneriate, în concordanță cu strategia națională a Chinei de promovare a roboticii.
Mai mult, în fabrica din Guangzhou, Honda folosește vehicule ghidate automat (AGV) pentru a transporta componente grele și utilizează inteligența artificială pentru a îmbunătăți procesul de sudură. Consecința acestui lucru se reflectă în reducerea numărului de angajați ai fabricii cu 30%. Deși roboții nu au înlocuit complet oamenii din fabrici, tehnologiile dezvoltate de Honda și alte companii sugerează un viitor problematic pentru muncitorii din domeniul industrial.
📜 Scurte și tari (I).
Aproape un milion de români cu dizabilități trăiesc într-o societate în care 66% dintre cei fără dizabilități se tem să nu jignească în interacțiunea cu ei. Mai mult, există un decalaj important între percepțiile societății și realitățile trăite de persoanele cu dizabilități. Cei mai mulți români cred că statul ar trebui să fie principalul responsabil pentru integrarea acestora, în timp ce persoanele cu dizabilități și aparținătorii lor cer un sprijin mai activ din partea comunității. În mediul profesional, 78% dintre persoanele cu dizabilități nu au fost implicate în activități de muncă în ultimul an, iar două treimi spun că piața muncii nu este pregătită pentru integrarea lor.
___
Reguli mai stricte pentru firmele care intermediază angajarea cetățenilor români în străinătate. Agențiile de recrutare trebuie să se asigure că persoanele care pleacă la muncă au toate actele necesare, să le informeze despre eventuale restricții de intrare în țara de destinație și să se ocupe de încheierea contractului de muncă, asigurându-se de întocmirea unui exemplar și în limba română. Angajații sezonieri trebuie informați despre condițiile de cazare oferite, iar chiria nu poate depăși un sfert din salariul net. În plus, angajatorul trebuie să acopere costul transportului dus-întors între România și locul de muncă din străinătate, fără a-l recupera de la oameni.
___
Doar jumătate dintre tinerii români din Generația Z reușesc să pună bani deoparte lunar și doar 34% au un cont dedicat economisirii. Asta deși 4 din 10 sunt îngrijorați de inflație, iar unul din 5 se teme că ar putea rămâne fără job. Planificarea bugetului lunar nu prinde – doar 1 din 3 o practică.
____
Vrei un instrument modern, rapid și ușor de folosit pentru evaluarea colegilor din echipa ta? Evalio este platforma care transformă complet procesul de evaluare a performanței – de la autoevaluări și feedback, până la urmărirea progresului în timp. Totul este integrat, vizual și ușor de acționat.
Primești acces gratuit la platformă pentru a o testa și a vedea dacă ți se potrivește: aplică codul doru70 în checkout și primești credite în valoare de 70 euro. Evalio te ajută să economisești până la 60% din timpul alocat evaluărilor și peste 5 ore/ciclu salvate datorită template-urilor predefinite și îți oferă Skills Graph Matrix pentru o analiză instantanee fără Excel-uri și calcule complicate și sumarizare automată cu AI – concluzii clare, obiective și direcții fără efort. 👉 Acesta e linkul pentru acces, iar aici poți lăsa sugestiile tale.
___
Peste 75% dintre oamenii de știință din Statele Unite se gândesc să părăsească țara, din cauza schimbărilor din cercetare aduse de administrația Trump (cum ar fi stoparea finanțării mai multor ramuri de știință care primeau fonduri federale). Mulți dintre cei chestionați au de gând să se mute în Europa sau Canada, în general în țări în care au deja colegi, prieteni, sau chiar familia, dacă vorbim despre cercetători străini veniți în Statele Unite să lucreze. Tendința de a părăsi Statele Unite e mai pronunțată în rândul oamenilor de știință aflați la început de carieră.
___
Grupul german Karl Mayer a renunțat la investiția de 500 de milioane de euro în Maramureș. Proiectul, care urma să creeze peste 700 de locuri de muncă în Baia Mare și Groși, a fost abandonat brusc, iar producția a fost sistată. Muncitorii au fost concediați și au primit trei salarii compensatorii, iar autoritățile trebuie acum să găsească noi investiții pentru a compensa pierderile semnificative din economia locală.
___
Parlamentul a adoptat o lege care sprijină victimele violenței domestice și traficului de persoane în procesul de angajare și formare profesională. Victimele vor avea acces gratuit la programe de formare, iar angajatorii primesc un stimulent financiar de 2.250 de lei lunar, timp de un an, cu condiția ca acestea să rămână angajate cel puțin 18 luni. Propunerea legislativă nu se aplică încă; trebuie promulgată de președinte și publicată în Monitorul Oficial.
„Violența domestică este o dramă care afectează anual peste 130.000 de români, iar numărul victimelor continuă să crească îngrijorător. Pentru mulți dintre cei care trăiesc sub teroarea abuzului, independența financiară poate însemna șansa reală de a se elibera definitiv”, a declarat Monica Berescu, co-inițiatoare a legii și membră a Comisiei pentru muncă și protecție socială.
___
De HR cine are grijă dacă intră în burnout? Când burnoutul afectează angajații, toată lumea se așteaptă ca departamentul de HR să rezolve problema. Iar adevărul este că HR-ul poartă o mare povară a organizației, gestionând crize, emoții, demisii și restructurări, fără timp să își proceseze propria epuizare. În timp ce este responsabil pentru programele de wellbeing, HR-ul lucrează adesea pe „rezervorul gol”. Dacă cei care ar trebui să creeze un mediu de lucru sănătos sunt ei înșiși epuizați, întregul sistem riscă să se prăbușească. Așa că-i valoros să ne întrebăm „Cum putem sprijini HR-ul?”

Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.
6 expresii care compromit siguranța psihologică în echipe (și cum le „reparăm”).
Cuvintele au puterea de a construi sau de a distruge. În echipe, felul în care comunicăm influențează direct încrederea, creativitatea și colaborarea. Unele expresii, folosite din grabă sau neatenție, pot eroda siguranța psihologică – acea stare în care oamenii simt că pot vorbi fără teama de judecată. Iată în continuare șase replici de evitat, plus niște alternative care încurajează un dialog sănătos și clădesc punți între oameni, în loc să le mistuie:
„E o idee groaznică.” - În loc de aceasta, poți spune: „E un punct de vedere interesant. Hai să vedem cum îl putem îmbunătăți.”
„Ar trebui să știi asta deja.” - O variantă mai constructivă: „Îmi pare că nu suntem pe aceeași lungime de undă. Hai să vedem cum putem clarifica.”
„Cine e de vină?” - Mai bine: „Hai să înțelegem ce s-a întâmplat și cum putem preveni crearea unor probleme similare.”
„Oricine poate fi înlocuit.” - În loc să spui asta, recunoaște contribuția fiecăruia: „Fiecare dintre voi aduce ceva unic și valoros.”
„Nu vreau să aud probleme, ci soluții.” - Poți încerca: „Hai să găsim soluții împreună.”
„Nu acum, sunt prea ocupat.” - O alternativă mai empatică: „Sunt prins momentan, dar hai să stabilim un moment potrivit pentru amândoi, astfel încât să avem discuția asta.”
Fiecare cuvânt contează. Siguranța psihologică nu se construiește cu discursuri mari, ci cu atenția zilnică la felul în care ne adresăm unii altora. Adevărata putere a unui lider stă în cuvintele care oferă spațiu de reacție și contribuție, nu în cele care impun tăcerea.
🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife.
Obiceiurile zilnice determină succesul echipelor.
Succesul echipelor depinde în mare măsură de obiceiurile lor zilnice, indică un studiu recent realizat de Strengthscope. Cercetarea arată că echipele care cultivă un mediu de încredere și responsabilitate, în care feedbackul este oferit constant și constructiv, au performanțe mult mai bune. În schimb, lipsa unui feedback eficient și a responsabilității compromite performanța și duce la stagnare.
Studiul, care a analizat obiceiurile a 1.500 de membri ai echipelor din diverse companii globale, a evidențiat importanța clarității rolurilor și a unui scop comun. Echipele care reușesc să își definească obiectivele și să își mențină membrii responsabili au mai multe șanse să performeze constant, spre deosebire de cele care nu reușesc să implementeze aceste practici.
„Cele mai eficiente echipe recunosc că responsabilizarea reciprocă nu se referă la învinovățire, ci la asigurarea faptului că toată lumea este sprijinită să lucreze pentru atingerea unui obiectiv comun”, a declarat Paul Brewerton, fondatorul Strengthscope.
Work Evolution Summit revine în mai cu două zile dedicate viitorului muncii, tehnologiei și colaborării moderne.
Pe 20 și 21 mai, la Unda Open Possibilities în București, are loc a doua ediție a Work Evolution Summit – un eveniment unic în România, care pune pe masă subiecte esențiale despre cum muncim, cum colaborăm și cum ne adaptăm la un viitor tot mai profund digital.
Din temele centrale fac parte: inteligența artificială și impactul asupra echipelor, managementul colaborării și lucrului hibrid, securitatea cibernetică, dar și soluții concrete precum Jira, Confluence, DevOps, knowledge & service management. La eveniment vor fi prezenți speakeri internaționali de la Atlassian și experți din tech, business, project management și leadership.
Timp de două zile, participanții vor avea parte de insight-uri relevante, sesiuni interactive, networking de calitate și o atmosferă relaxată, cu food & drinks incluse. Biletele la cel mai bun preț sunt disponibile până pe 18 aprilie, iar acum primești și 20% reducere dacă folosești codul hackingwork20. Ne vedem acolo?
📜 Scurte și tari (II).
De ce ne e atât de greu, totuși, să părăsim un job care ne face nefericiți? Printre explicații se numără presiunea socială și familială, ori gândul că un job bine plătit nu se părăsește. Găsești toate celelalte explicații într-un articol amplu publicat de Panorama, care include punctele de vedere ale unor psihologi și experți HR.
__
Angajații instituțiilor de stat vor primi vouchere de vacanță în 2025, după ce completează o declarație pe proprie răspundere, care va fi disponibilă și online. Anunțul a fost făcut de ministrul Economiei, Bogdan Ivan, care a precizat că acest proces este parte a noilor condiții pentru acordarea voucherelor de vacanță:
„Am convenit împreună cu reprezentanții mediului privat și cu colegii de la Ministerul de Finanțe și ANAF pe o formă mult mai simplă: o declarație pe proprie răspundere care poate fi completată și olograf și online în care omul își asumă că va folosi acei 800 de lei pentru a plăti un sejur de minim 1.600 de lei și își va asuma că plătește el diferența”.
___
4 din 10 tineri din Generația Z se gândesc să renunțe la muncă. Un nou raport PwC arată că tot mai mulți tineri cu vârsta între 18 și 24 de ani din Marea Britanie iau în calcul să devină NEETs (nici angajați, nici în școală sau formare). Spre comparație, doar 10% dintre adulții din celelalte generații se gândesc serios să renunțe definitiv la muncă. Motivele nu țin de lene sau aroganță, ci de sănătatea mintală: depresie, burnout și anxietate. Există date care sugerează că trendul nu este unul local, motiv pentru care liderii și managerii (inclusiv de la noi) ar trebui să trateze sănătatea mintală ca pe o prioritate strategică, nu ca pe o problemă individuală.
___
JPMorgan a decis să redenumească programele DEI – Diversitate, Echitate & Incluziune – în DOI, înlocuind „echitatea” cu „oportunitate”. Schimbarea nu e doar de formă: reflectă un viraj strategic sub presiunea climatului politic american, unde inițiativele DEI sunt tot mai atacate. Iar JPMorgan nu e un caz solitar: peste jumătate dintre liderii C-suite spun că vor reduce angajamentele DEI în 2025. E un semnal că, în fața reacției conservatoare, companiile aleg să se „rebranduiască”, nu să confrunte problema.
___
Repară învățământul profesional dual greșeala strategică din ultimii 30 de ani? Învățământul profesional din România se află în criză, cu un număr insuficient de elevi care optează pentru această formă de educație și un abandon școlar alarmant, mai ales în mediul rural. Mai mult, lipsa de sincronizare între sistemul educațional și piața muncii accentuează deficitul de forță de muncă calificată. Despre soluțiile posibile, inclusiv Campusul BookLand, poți citi pe îndelete într-un articol publicat de echipa Asociația BookLand.
___
Neurodiversitatea există. Politicile, nu prea. Doar 12% dintre companiile din România știu sigur că au angajați neurodivergenți (persoane al căror creier se dezvoltă sau funcționează diferit dintr-un anumit motiv). Rata de angajare a persoanelor neurodivergente în România este de doar 10%, comparativ cu media europeană de 48%, arată studiul Autism Voice & MKOR. Deși angajatorii recunosc calitățile acestor oameni – atenție la detalii, creativitate, autenticitate – două treimi dintre companiile românești nu au nicio strategie de incluziune în acest sens.
___
Munca remote crește productivitatea, dar biroul aduce echilibru. Un studiu recent arată că, deși durata zilei de muncă a scăzut cu 7%, productivitatea a crescut cu 2%. Angajații care lucrează de acasă sunt cu aproape 30 de minute mai productivi decât cei de la birou. Totuși, munca la birou îmbunătățește echilibrul între viața profesională și personală cu 70%, reducând astfel riscul de demisie.
___
Mulți tineri din Generația Z aleg salopeta în locul biroului. Să fie asta o alegere de carieră mai sigură?
🌶️ Sweet & spicy.

📆 Ce-am mai muncit:
✍🏻 Ce faci când munca îți plătește facturile, dar nu-ți aduce bucurie? Câți dintre noi ne-am întrebat, măcar o dată, dacă jobul trebuie să ne și placă sau e suficient să ne plătească facturile? Pentru unii, munca e doar o tranzacție – „primești salariu, îți faci treaba și gata”. Pentru alții, e o parte importantă din viață și nu poate fi complet separată de starea de bine. Adevărul e că petrecem prea multe ore muncind ca să acceptăm ideea că fericirea începe doar după ora 17:00.
___
✍🏻 Ce beneficii îi motivează cu adevărat pe angajații din România? Nevoile angajaților sunt complexe, arată diferit pentru fiecare generație și influențează direct productivitatea. Studiul Edenred România indică că timpul liber, beneficiile financiare și sănătatea sunt priorități majore, iar companiile încearcă să țină pasul cu așteptările angajaților.
Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!
Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Lore, Ionuț, Tibi, Daria, Cristi și Doru.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion. Materialele audio-video sunt pregătite cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.
Ma bucur ca in sfarsit se vorbeste despre denumirea locurilor de munca. In fosta companie erau niste denumiri de zici ca eram la NASA sau la Pentagon, pompoase si menite sa ”colecteze” respect.
Multumim pentru stirile de azi!