#155: Cel mai tare job în 2025: Meseriașul?; 65% dintre lideri iau decizii de afaceri pe ghicite; ”Blame shifting”: Leapșa de-a cui e vina.
Bonus: Plictiseala existențială, un nou motiv de demisie; Fruntași la frică: Românii, cei mai sceptici din UE față de inteligența artificială; Cât e salariul în HR?
Servus. O tabletă de muncă cu sens, vă rog! Pare că natura a înviat, iar odată cu ea și cheful nostru de a muta munții din loc. Și chiar dacă mai vine câte o rafală de vânt sau o ultimă ninsoare, suntem aici să culegem știri utile, menite să-ți aducă un strop de fericire la job.
Meseriașii sunt la mare căutare în 2025.
Probabil și tu, ca majoritatea cititorilor acestui newsletter, muncești de la birou sau de acasă. Și foarte probabil ai senzația că joburile de birou domină piața muncii din România. Dar realitatea e alta (cel puțin pe una dintre cele mai mari platforme de recrutare de la noi): 81% dintre anunțurile de angajare de pe OLX sunt pentru muncitori blue-collar.
De ce? Pentru că multe industrii nu pot funcționa fără oameni care muncesc fizic, produc și transportă. Firmele au nevoie disperată de șoferi, muncitori în logistică și producție sau personal HoReCa. Deficitul de meseriași obligă angajatorii să ridice salariile și să ofere condiții mai bune. De exemplu, un sudor cu experiență câștigă chiar mai bine decât un contabil.
În schimb, companiile au devenit mai prudente când vine vorba de angajări în birouri. Joburile white-collar reprezintă doar 3% din totalul anunțurilor – o scădere cu 38% față de 2023, conform Indexului Locurilor de Muncă pentru anul 2024, realizat de OLX România.
Cele mai căutate meserii?
Lucrători producție – depozit – logistică: 179.378 de anunțuri (cu 14% mai multe ca în 2023)
Șoferi – servicii auto – curierat: aproape 94.000 de anunțuri, iar intrarea în Schengen poate însemna creșterea acestui sector
Personal HoReCa: scădere cu 17%, dar încă pe podium
Surpriza? Generația Z înțelege această realitate. Unul din trei tineri declară că preferă un job blue-collar, pentru că îi oferă stabilitate și un salariu mai mare într-un timp mai scurt.
Blame shifting: un fenomen toxic în organizații.
În multe locuri de muncă, există o practică distructivă care alterează încrederea și colaborarea dintre colegi: blame shifting – adică atribuirea greșelilor proprii altora. Un studiu recent arată o contradicție îngrijorătoare: 61% dintre angajații americani spun că au fost învinovățiți pe nedrept de colegi, dar 73% susțin că nu au făcut niciodată același lucru. Această discrepanță se explică prin „orbirea față de vină” – tendința de a recunoaște acest comportament doar când suntem victimele lui, nu și atunci când îl perpetuăm.
Problema e mai des întâlnită decât ai crede – un angajat din trei vede astfel de situații cel puțin o dată pe săptămână. De obicei, vinovații nu sunt șefii, ci chiar colegii de echipă. Oamenii fac asta din frică, ca să-și protejeze imaginea sau să avanseze în carieră. Soluția? O cultură a responsabilității și transparenței. „Echipele de top știu că lumina soarelui este cel mai bun dezinfectant”, spune Keith Ferrazzi, expert în leadership. Cu alte cuvinte, dacă încurajăm corectitudinea și asumarea greșelilor, putem construi un mediu de lucru mai sănătos pentru toată lumea.
Decizii de afaceri pe ghicite: 65% dintre lideri nu înțeleg datele pe care le colectează.
Cele mai multe companii globale nu au pe nimeni în echipă care să înțeleagă pe deplin datele pe care le colectează, iar 58% recunosc faptul că iau decizii strategice pe baza unor informații inexacte. Mai mult, 60% dintre organizații nu pot accesa datele necesare, ceea ce afectează direct eficiența operațională și modul în care alocă resurselor.
Drept urmare, 73% dintre lideri consideră că strategiile lor de date trebuie revizuite complet. Acestea sunt principalele concluzii ale studiului realizat în 2025 de SoftServe și Wakefield Research, în care au fost implicați lideri de business și tehnologie direct responsabili pentru gestionarea datelor sau utilizarea AI în companii globale din opt țări și opt industrii.
Lipsa de claritate face ca resursele să fie alocate greșit, dar există mari discrepanțe în percepția riscurilor pe diverse niveluri de conducere: 78% dintre vicepreședinți și 61% dintre directori sunt preocupați de impactul negativ al acestor probleme, însă doar 44% dintre liderii C-level le împărtășesc îngrijorarea.
În ciuda entuziasmului pentru AI, 73% dintre lideri admit că investițiile în această tehnologie au deturnat resurse importante de la inițiative critice pentru gestionarea eficientă a datelor. Acest paradox subliniază o problemă fundamentală: fără o strategie de date bine definită, chiar și cele mai avansate tehnologii pot deveni mai mult o distragere decât un beneficiu real.
🔎 Meserii sub lupă: Netflix tagger.
Analistul de conținut sau analistul editorial are rolul de a viziona filme și seriale de pe platformă și de a le clasifica folosind etichete specifice. Acestea descriu diverse caracteristici ale conținutului, cum ar fi genul, starea de spirit, distribuția, temele, elementele de intrigă și chiar tipurile de personaje. Scopul principal este îmbunătățirea algoritmului Netflix în recomandarea de conținut personalizat pentru utilizatori.
E nevoie de o bază solidă în domeniul media, film sau domenii conexe, iar experiența în industria de divertisment sau TV este un avantaj. Candidații trebuie să aibă abilități analitice, atenție la detalii și bune abilități de comunicare. Angajații Netflix cu acest rol primesc între 15 și 45 de dolari pe oră și lucrează între 16 și 20 de ore pe săptămână. Salariul anual estimat se situează între 12.000 și 45.000 de dolari.
📜 Scurte și tari (I).
Căutăm storyteller vizual/ video editor care să se alăture echipei noastre. Dacă videografia și editarea video sunt pasiunea ta, vrem să te cunoaștem. E important să știi din start că avem nevoie de cineva care editează rapid și eficient, înțelege ritmul unei povești vizuale și are atât viziune creativă, cât și cunoștințe tehnice solide în filmare, lumină și sunet. E musai să ne înțelegi stilul și misiunea, dar și să ai dorință de învățare continuă și să fii din Cluj sau împrejurimi. Dacă te regăsești în acest rol, trimite-ne portofoliul tău până pe 31 martie la ioana@hackingwork.ro, alături de trei rezultate profesionale de care ești mândru și detalii despre contribuția ta. După aplicare, vei primi și o mică temă de editare.
___
Elon Musk în cădere liberă: cât de vinovată este ketamina pentru deciziile oligarhului? De la vizionar admirat la un personaj controversat – comportamentul imprevizibil al lui Elon Musk ridică întrebări serioase. Ar putea ketamina să fie un factor determinant în deciziile lui bizare? Cristi, noul nostru coleg, a scris un articol bine documentat despre efectele ketaminei asupra unuia dintre cei mai influenți oameni ai lumii.
___
Șefii prea glumeți la birou pot face mai mult rău decât bine, arată un studiu recent. Cu toate că umorul e văzut ca un mod de a destinde atmosfera și de a crește moralul, angajații ajung uneori să râdă la glumele șefilor doar de fațadă. Iar acest „râs de complezență” nu e gratuit — duce la epuizare emoțională și scade satisfacția la locul de muncă. Mai mult, angajații cu șefi mai autoritari se simt obligați să reacționeze pozitiv la glume, chiar și atunci când nu le percep ca fiind amuzante. Morala? Umorul e bun, dar cu măsură.
___
La nivelul Statelor Unite, femeile continuă să se confrunte cu obstacole în carieră, mai exact cu lipsa mentoratului dedicat, accesul limitat la programe de formare și o diferență semnificativă în promovări și salarii. Doar 1 din 5 femei a fost promovată anul trecut, comparativ cu 1 din 3 bărbați, iar mai puțin de o treime dintre femei au primit o mărire de salariu. În plus, beneficiile precum concediul de maternitate extins și sprijinul pentru îngrijirea copiilor sunt încă deficitare.
___
Numărul salariaților din România a ajuns la 5,14 milioane, în creștere cu aproape 33.000 față de anul anterior, dar cu un ritm sub 1%. Marile centre economice precum București, Cluj și Ilfov continuă să atragă angajați, în timp ce județe cu „economii fragile”, precum Gorj, Teleorman și Constanța, pierd locuri de muncă. Cele mai mari creșteri procentuale s-au înregistrat în Ilfov (+5,2%), Giurgiu (+4,2%) și Iași (+2,92%), în timp ce Bucureștiul a avut cea mai mare creștere în valori absolute, cu peste 22.000 de noi salariați. Această tendință accentuează discrepanțele dintre regiunile dezvoltate și cele cu economii în declin.
___
Salariile din domeniul HR variază considerabil, de la 5.800 de lei net pentru un Talent Acquisition Specialist până la 29.000 de lei pentru un Director de Resurse Umane, potrivit unui ghid salarial publicat de Hays România. Un HR Generalist poate câștiga între 8.200 și 10.000 de lei lunar, iar specialiștii în payroll sau employer branding primesc între 6.900 și 9.500 de lei. HR-ul ar trebui să fie pionierul transparenței salariale, dar în multe cazuri, salariile rămân un secret până la ultima etapă a recrutării – o practică pe care astfel de inițiative încearcă să o schimbe.
___
AI-ul schimbă radical recrutarea: 65% dintre candidați îl folosesc deja în aplicații. Fie că vorbim despre CV-uri, scrisori de intenție sau chiar pregătirea pentru interviuri, prezența AI-ului este în creștere continuă. Potrivit CNBC, aproximativ 65% dintre candidați folosesc deja AI când aplică pentru joburi. Fenomenul ridică și îngrijorări: 42% dintre managerii HR cred că utilizarea AI-ului în recrutare nu este etică, iar două treimi sunt îngrijorați de folosirea AI-ului în evaluările de competențe. Sfatul specialiștilor pentru candidați e simplu: folosește inteligența artificială, dar asigură-te că totul e corect și autentic.
Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.
Cum te ajută modelul reflectiv al lui Gibbs să devii un lider mai bun, cu o foaie și-un pix.
Autoreflecția nu este doar un exercițiu de rutină, ci un proces esențial de creștere. Modelul reflectiv al lui Gibbs, structurat în șase pași, te ajută să analizezi experiențele, să identifici emoțiile, să înțelegi ce a funcționat și ce nu, să tragi concluzii și să stabilești un plan de acțiune.
Pentru a deveni un lider mai bun, rezervă-ți zilnic timp pentru reflecție, organizează sesiuni de feedback cu echipa și ține un jurnal al progresului tău. Ana-Maria Briciu, coach și L&D specialist Iron Mountain detaliază cum funcționează metoda și cum îți poți transforma experiențele proprii în lecții valoroase.
💡 Uite ce fain: Arta ca terapie.
Medicii elvețieni prescriu plimbări și vizite la muzeu și galerii de artă pentru pacienții cu probleme de sănătate mintală și boli cronice. Orașul Neuchâtel, din vestul Elveției, a lansat luna trecută proiectul pilot împreună cu medicii pentru a ajuta locuitorii cu probleme și pentru a promova activitatea fizică.
„Celor care au uneori dificultăți cu sănătatea mintală le permite măcar o clipă să uite de grijile lor, de durerile lor, de bolile lor, pentru a merge și a petrece un moment de bucurie și descoperire. Sunt convinsă că atunci când avem grijă de emoțiile oamenilor, le permitem să găsească poate o cale spre vindecare.”, a declarat Patricia Lehmann, medic participant în program.
500 de rețete vor fi distribuite pentru vizite gratuite la patru situri (trei muzee și grădina botanică a orașului). Am cules informația din
, newsletter bilunar despre artă și cultură.🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife.
Când lipsa sensului devine motiv de demisie: consecințele plictiselii existențiale.
Ai simțit vreodată că munca ta nu mai are sens? Nu ești singurul. Plictiseala existențială poate fi motivul pentru care ajungi să te gândești serios să renunți la job. Spre deosebire de plictiseala situațională, ce constă în sarcini monotone sau ședințe obositoare, cea existențială apare atunci când începi să te întrebi „Ce rost are ce fac eu aici?”. Dacă ai ajuns deja la această întrebare, șansele să rămâi mult timp în companie scad văzând cu ochii.
Printre principalele semne că ești afectat de plictiseala existențială se numără detașarea emoțională față de muncă, lipsa unui scop bine definit, senzația continuă de oboseală sau lipsa motivației chiar și pentru sarcini simple, dar și tendința de a te izola de colegi.
Cei care reușesc să depășească plictiseala existențială acceptă că e firesc ca ea să apară și sunt proactivi în a o combate. Poți să-ți stabilești obiective clare și realizabile, să inițiezi proiecte noi sau să regândești modul în care activitatea ta contribuie direct la rezultate palpabile.
Dacă ești manager, rolul tău devine și mai important. Vorbește deschis cu echipa despre existența plictiselii, stabilește obiective clare atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, apreciază micile victorii ale colegilor și oferă-le spațiu pentru proiecte personale care le pot readuce sensul muncii.
Ce pun angajatorii pe masă și ce-și doresc angajații – O radiografie a pieței muncii din România în 2025.
Satisfacția angajaților români a rămas relativ constantă în ultimul an, cu o ușoară scădere a entuziasmului față de angajatori. Cei mai mulți angajați (63%) își evaluează experiența de muncă ca fiind pozitivă, conform studiului Salary and Employment Behavior 2025, realizat de Brainspotting.
Rata fluctuației angajaților a scăzut semnificativ în ultimul an, de la 22% în ianuarie 2024 la 13,6% în ianuarie 2025, aspect care sugerează o creștere a stabilității locurilor de muncă. Mai mult, 69% dintre angajați nu și-au schimbat jobul în ultimii trei ani și 60% nu au aplicat la un nou loc de muncă în ultimul an.
Pentru cei care au căutat activ un nou job, șansele de a ajunge în faza finală de recrutare au fost relativ bune: 51% dintre candidați au primit o ofertă. Cu toate acestea, aproape 3 din 10 candidați nu au ajuns până în această etapă, întâmpinând blocaje în procesul de selecție. Un lucru interesant este faptul că 74% dintre cei care au primit oferte nu le-au acceptat, ci au ales să rămână la actualul angajator.
Am explorat pe larg tendințele din piața muncii surprinse de studiul Brainspotting într-un nou articol de blog.
📜 Scurte și tari (II).
O companie de outsourcing din Cluj renunță brusc la asigurarea medicală privată, pentru că oamenii nu s-au îmbolnăvit suficient. Anunțul, făcut pe un canal intern de comunicare, a surprins angajații, iar decizia a fost justificată prin utilizarea redusă a serviciului – sub 30% în ultimul an. Reacțiile nu au întârziat să apară, mulți considerând decizia absurdă și discriminatorie. Un angajat a criticat faptul că „a fi angajat fără asigurare medicală este inacceptabil” și că firma ar fi trebuit să vină cu o soluție alternativă. Alții au ironizat situația: „Îmi cer scuze că nu m-am îmbolnăvit suficient anul trecut încât să vi se pară rentabilă o asigurare medicală.” Decizia ridică semne de întrebare asupra modului în care companiile din IT și outsourcing tratează beneficiile angajaților și dacă acestea sunt într-adevăr oferite pentru siguranța lor sau doar pentru a bifa un avantaj fiscal. Tu ce crezi despre asta?
___
România pe harta UE: Câte femei avem în Parlament? Femeile din Uniunea Europeană ocupau o treime (33,4%) dintre locurile în parlamentele naționale în 2024, în creștere cu 5,6 puncte procentuale comparativ cu 2014. În România, creșterea e de 10 puncte procentuale, femeile deținând în 2024 aproximativ 30% din pozițiile din guvern. La nivelul UE, cea mai mare prezență a femeilor în Parlament se înregistrează în Suedia, Finlanda și Danemarca, iar țările cu cea mai mică prezență sunt Cipru, Ungaria și România (cu 19,5%).
___
Puma va reduce 500 de locuri de muncă la nivel global și închide magazinele neprofitabile, ca parte a unui program de reducere a costurilor, după previziuni financiare slabe pentru 2025. Aproximativ 150 dintre cele 500 de concedieri vor avea loc la sediul central. Compania, care are 21.000 de angajați în toată lumea, urmărește să își îmbunătățească marja de profit la 8,5% până în 2027, față de 7,1% în 2024, în încercarea de a rămâne competitivă.
___
Cariad, divizia de software a Volkswagen Group, va reduce numărul angajaților cu o treime (1.600 de angajați), din cauza restructurării interne și externalizării unor servicii de software. Compania, creată pentru a dezvolta platforme software pentru mașinile electrice, nu a reușit să își atingă obiectivele și a pierdut o bună parte din activitate, după ce Volkswagen a semnat contracte cu furnizori externi (Rivian, Google, Bosch și Horizon Robotics). Concedierile vor include plăți compensatorii, pensionări anticipate și nu vor afecta programatorii.
___
Suntem fruntași la scepticism în privința AI. În România, doar 32% dintre angajați consideră inteligența artificială un factor pozitiv la locul de muncă, pe primul loc în topul scepticismului din UE. Această reticență este accentuată de nivelul scăzut al competențelor digitale (numai 56% dintre români simt că știu utiliza AI). Mai mult, 28% dintre angajați se tem de concedieri realizate cu ajutorul inteligenței artificiale. La nivel european însă, 66% dintre angajați consideră că AI și tehnologiile digitale sunt utile pentru munca lor. Totuși, cei mai mulți angajați preferă ca acestea să fie folosite pentru siguranța la locul de muncă, nu pentru evaluarea performanței sau urmărirea lor.
___
România, pe locul 10 în lume la deficitul comercial. Țara noastră importă cu 31,3 miliarde de dolari mai mult decât exportă, lucru care ne plasează în topul clasamentului țărilor cu cele mai mari deficite comerciale la nivel global. Clasamentul este condus detașat de Statele Unite, cu un deficit comercial record de 1,1 trilioane dolari, urmat de India (245,5 miliarde dolari) și Regatul Unit (233,1 miliarde dolari). În Europa, România are al cincilea cel mai mare deficit comercial, după Marea Britanie, Turcia, Franța și Spania.
___
UBS, gigantul bancar elvețian îi cheamă înapoi la birou pe cei 115.000 de angajați pentru cel puțin trei zile pe săptămână. „Bonus”: oamenii nu mai au voie să lucreze de acasă vinerea, dacă vor remote și lunea, urmând modelul Deutsche Bank. Argumentul este că oamenii ar fi mai puțin productivi dacă lucrează de acasă la sfârșit și început de săptămână. Motivul oficial al rechemării la birou îl ghicim ușor: „creșterea inovației și colaborării”, dar motivul real pare să fie cel al evitării birourilor goale ale căror chirie costă mult.
___
Tot mai mulți americani cu studii superioare au nevoie de un al doilea job. Conform datelor oficiale, 8,9 milioane de americani au mai multe locuri de muncă. Cel mai mare număr înregistrat din aprilie 2009, în perioada crizei financiare. În plus, conform unui raport al Băncii Rezervei Federale din St. Louis, ponderea americanilor cu studii superioare care au mai multe joburi a crescut la 50,2% în 2024.
___
Tu când ai stat ultima dată în liniște, fără un mănunchi de gânduri în minte? Smaranda Ciurdărean ne reamintește cât de important e să încetinim, să spunem mai des „nu” multitaskingului și să fim mai conștienți de noi înșine.
🌶️ Sweet & spicy.
📆 Ce-am mai muncit:
🎥 (02:17:43) Salariile și joburile din IT, încotro?
Ce schimbări apar în salariile, beneficiile, contractele, procesele de recrutare și elementele creatoare de motivație în industria IT? Am analizat în detaliu cea mai recentă cercetare Brainspotting, alături de Ana Giurca, și am răspuns zecilor de întrebări și comentarii primite de la voi.
Conferințele Hacking Work – Radu Glonț: Curaj în negociere.
Dacă ai fost măcar o dată în situația de a negocia în defavoarea ta, hai pe 25 martie la Conferințele Hacking Work cu Radu Glonț - trainer și mentor în negociere. Radu a pregătit un workshop intensiv de 2 ore în care învățăm cum să ne depășim fricile din negociere, cum să ne construim încrederea și cum să transformăm orice negociere într-o oportunitate reală. Te poți înscrie gratuit aici.
Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!
Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Lore, Ionuț, Tibi, Daria, Cristi și Doru.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion. Materialele audio-video sunt pregătite cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.
Mi-ar placea ca workshopul de negociere sa aia loc si-n Bucuresti. Poate ca ganditi la asta…