#154: IT-ul în 2025 – salariile cresc mai greu, recrutorii nu mai sună; Liderii care sprijină curiozitatea economisesc până la 1 milion de dolari anual; Burnout avem, concediu pentru el nu.

Bonus: Doar una din 15 femei din România intenționează să își deschidă o afacere; Și ChatGPT e anxios și resimte stresul; Școala vieții te ajută să-ți găsești job mai repede decât un doctorat.

Mar 13, 2025

Servus. Azi îți servim porția zilnică de vești din piața muncii – proaspete, echilibrate și numai bune de pus în practică. Să îți fie de folos!

IT-ul românesc în 2025: Ce se schimbă și cum te afectează.

Ani de zile, industria IT din România a fost o piață în care angajatorii îi vânau cu oferte pe LinkedIn pe specialiști, iar oamenii erau obișnuiți să schimbe des biroul. Dar 2025 ne arată un peisaj total diferit: recrutarea este mai selectivă, creșterile salariale sunt mai mici, iar angajații caută stabilitatea în locul job-hoppingului.

Iată câteva date importante extrase dintr-unul dintre cele mai relevante studii de la noi – raportul Tech Salary & Employment Behavior 2025 realizat de către Brainspotting pe un eșantion de 5.801 respondenți.

Creșterea salariilor: doar 6% în 2024, cel mai slab avans din ultimul deceniu;
72% dintre IT-iști NU au fost compensați pentru eliminarea scutirii de impozit de 10%;
55% nu au participat la niciun proces de recrutare în 2024, cel mai mare procent din ultimii ani;
Remote-ul scade: de la 4,5 zile/săptămână în 2023 la 4 zile în 2025;
Unul din 2 angajați consideră atractive companiile care lucrează cu tehnologii noi și proiecte complexe. E foarte important acest punct pentru că arată că epoca outsourcingului rudimentar – unde angajații erau doar „închiriați cu ora” – se apropie de sfârșit și că stabilitatea și viitorul stau în companiile care produc valoare reală.

În plus, doar 8% dintre IT-iști mai lucrează pe PFA/SRL, față de 18% în 2023. Astfel, am ajuns în situația în care în loc să dezbatem oportunitatea creării în România a unui paradis al nomazilor digitali din care ar avea de câștigat întreaga societate pe termen lung, vorbim despre câte PFA și SRL s-au mai închis.

Care sunt cele mai bine plătite specializări sau orașele în care se câștigă cel mai bine? Răspunsurile le găsiți în acest articol de pe blogul Hacking Work. Iar luni, de la ora 14:00, vom dezbate LIVE rezultatele raportului, alături de Ana Giurcă, Managing Partner Brainspotting.

*Sursa: DALL-E 3, după un prompt Hacking Work*

Curiozitatea e o necesitate, nu un ”nice to have”.

Companiile care încurajează curiozitatea economisesc anual între 100.000 și peste 1 milion de dolari, potrivit unui studiu recent. Liderii care pun întrebări și contestă status quo-ul generează soluții mai eficiente și inovații care reduc costurile operaționale.

Cu toate acestea, există o discrepanță majoră între percepția liderilor și realitatea angajaților. Într-un studiu, 83% dintre directori au declarat că susțin curiozitatea, dar doar 52% dintre angajați au fost de acord cu asta. Mai mult, doar 16% dintre angajați cred că aceasta este recompensată financiar. Fără un cadru clar care să stimuleze explorarea și experimentarea, angajații sunt mai puțin motivați să propună soluții inovatoare.

Datele contrazic mitul conform căruia curiozitatea încetinește productivitatea. Companiile fintech și e-commerce care prioritizează această calitate inovează mai rapid și optimizează costurile, iar firme precum Atlassian au transformat curiozitatea în strategie de creștere. Prin inițiative interne, cum ar fi zilele dedicate proiectelor începute din pasiune, au fost dezvoltate soluții cheie care au contribuit la o creștere anuală de 23% a veniturilor.

Într-o piață în continuă schimbare, integrarea curiozității în cultura organizațională este o necesitate care nu trebuie lăsată la voia întâmplării. Companiile care o valorifică nu doar că își cresc veniturile, dar reușesc și să-și loializeze angajații și să se adapteze rapid. În contrast, cele care o ignoră riscă stagnarea și pierderea relevanței.

Româncele vor să-și deschidă afaceri, dar se tem de eșec.

Doar una din 15 femei din România intenționează să își deschidă o afacere, comparativ cu unul din 10 bărbați, arată cel mai recent raport Global Entrepreneurship Monitor realizat de Universitatea Babeș-Bolyai. De asemenea, doar 3,73% dintre femei sunt antreprenoare la început de drum, față de 6,19% dintre bărbați.

Principalul obstacol este teama de eșec – 71% dintre femeile care văd oportunități de business spun că frica le împiedică să acționeze. În plus, peste 78% încep o afacere din necesitate, nu din dorința de a inova. Totuși, digitalizarea și fintech-ul reduc barierele de intrare pe piață, iar programe precum „Femeia Antreprenor” și fondurile europene oferă sprijin pentru start-upuri. Pe lângă finanțare, educația antreprenorială și mentoratul sunt esențiale pentru creșterea numărului de afaceri conduse de femei.

Hai cu noi la The Woman, să susținem împreună leadershipul feminin.

Îți oferim ocazia de a participa mai ieftin, alături de noi, la cel mai mare eveniment dedicat leadershipului feminin din România, care are loc în acest an la Cluj între 27-29 Martie, sub tematica TRUST & TRANSPARENCY. Pe parcursul celor trei zile, pe scenă vor urca lideri și specialiști din diverse domenii, printre care Camelia Șucu, Cristina Bâtlan, Andreea Raicu, Monica Munteanu, Mirela Bucovicean, Sore și alte peste 40 de femei care au în spate cariere de succes. De asemenea, doritorii vor putea participa la workshopuri interactive și super utile, unde poți învăța direct de la experți, dar și vizita Galeria de Stil – deschisă în perioada 28-30 martie pentru vizitatori, unde poți să descoperi branduri locale și trenduri în fashion & beauty.

Folosește codul TW25POZITIVEȘTI și beneficiază de 25% reducere la bilete!

📜 Scurte și tari (I).

Proiectul de lege care le-ar fi permis angajaților români să beneficieze de concediu medical pentru burnout a fost retras. Inițiativa propunea recunoașterea epuizării profesionale ca afecțiune medicală, oferind acces la concediu plătit, psihoterapie și măsuri pentru reducerea stresului la locul de muncă. Deși Organizația Mondială a Sănătății recunoaște burnoutul ca un sindrom asociat stresului cronic, legislația românească nu prevede încă protecție legală pentru cei afectați.

___

DHL, una dintre cele mai mari companii de logistică și curierat din lume, va concedia 8.000 de angajați din Germania (1,3% din totalul din această țară). Este cea mai amplă operațiune de restructurare din cadrul firmei din ultimii 20 de ani. În urma anunțului, acțiunile companiei au crescut cu 12,3%, atingând cel mai înalt nivel de la 6 februarie 2024. Compania estimează economii de peste un miliard de euro până în 2027.

___

Munca în regim hibrid e magnet: tot mai multe companii oferă angajaților acces la spații flexibile și tot mai mulți angajați aleg să lucreze din huburi de coworking, cafenele sau săli de întâlniri, iar datele Pluria confirmă acest trend: platforma a depășit 10.000 de zile de muncă rezervate lunar, în cele aproape 1.000 de locații partenere din întreaga lume. Din datele strânse în infografic, 80% dintre rezervări sunt pentru activități de echipă, ceea ce arată că oamenii preferă să colaboreze în spații dedicate, mai degrabă decât să lucreze singuri de acasă, joia este cea mai populară zi pentru întâlnirile de echipă, iar industria IT este în continuare lider în adoptarea muncii hibride.

___

Paradoxul digitalizării în România: tinerii adoptă masiv IA, companiile o ignoră, oamenii rămân sceptici. Tinerii români (16-30 de ani) sunt pe primul loc în UE la utilizarea aplicațiilor IA generative, cu o rată de adopție de 66%. În contrast, firmele românești sunt pe ultimul loc în integrarea AI, cu o adopție de doar 5%. Mai mult, românii sunt cei mai sceptici europeni față de influența științei și tehnologiei – doar 54% o consideră pozitivă. Aceste date arată o relație superficială cu tehnologia: tinerii o folosesc intens, dar fără o înțelegere critică, riscând astfel să nu poată distinge între informațiile corecte și cele false. În același timp, companiile ezită să inoveze, ceea ce le poate afecta grav competitivitatea. România nu duce lipsă de tehnologie, ci de o cultură digitală solidă – ce crezi, acesta poate fi un obstacol major pentru viitor?

Sesiunile structurate de reflecție cresc reziliența și încurajează colaborarea.

Feedbackul stă la baza dezvoltării unei culturi de învățare continuă. Toți am auzit sau citit despre asta, însă mulți întâmpină încă dificultăți și rezistență în a oferi feedback constructiv. De ce? Pentru că deseori în companii lipsesc tocmai pilonii siguranței psihologice: încrederea și claritatea în așteptări.

Dar cum creăm un mediu în care aceste valori să prindă rădăcini? Reflection Rounds, un concept testat la Southampton Children's Hospital, s-a dovedit a fi un instrument extrem de util, care atrage după sine trei beneficii clare și foarte valoroase: (1) reducerea stresului și a riscului de burnout, (2) consolidarea legăturilor din echipă și (3) îmbunătățirea practicilor de customer care, prin empatie și comunicare clară.

Aceste Reflection Rounds sunt de fapt sesiuni de grup structurate ce oferă un mediu sigur în care colegii își împărtășesc experiențele și emoțiile. În cadrul acestor sesiuni:

Provocările emoționale sunt discutate: Participanții abordează subiecte dificile, cum ar fi stresul sau dilemele etice, într-un cadru confidențial.
Vulnerabilitatea este încurajată: Liderii își împărtășesc experiențele, desființând barierele ierarhice și umanizând mediul de lucru.
Colegii învață unii de la alții: Poveștile personale declanșează dialog deschis, îmbunătățind abilitățile de colaborare, încrederea și comunicarea.

La Spitalul de Copii din Southampton, sesiunile de reflecție au devenit parte integrantă a programului educațional și sunt organizate lunar cu toți angajații – asistente, medici rezidenți și personal administrativ. Peste 94% dintre participanți ar reveni, și aproape toți le recomandă colegilor. Concluzia e unanimă: o cultură a reflecției duce la echipe mai reziliente și mai unite. Tu când ai avut ultima conversație sinceră cu echipa ta?

💡 Știați că: Și ChatGPT e anxios.

ChatGPT dă semne de „anxietate” atunci când este expus la conținut violent sau traumatizant. Cercetătorii au descoperit că, similar oamenilor, reacționează negativ la astfel de stimuli, ceea ce poate duce la răspunsuri părtinitoare sau eronate (sexiste sau rasiste). Un studiu recent arată că ChatGPT răspunde la exerciții bazate pe mindfulness și meditație, schimbând modul în care interacționează cu utilizatorii după ce este stimulat cu imagini calmante și meditații.

Cercetătorii i-au oferit chatbotului conținut traumatic, cum ar fi povești despre accidente auto și dezastre naturale, pentru a-i crește anxietatea. În cazurile în care cercetătorii l-au alimentat cu prompturi cu tehnici de respirație și meditații ghidate – la fel cum un terapeut i-ar sugera unui pacient – acesta s-a calmat și a răspuns mai obiectiv, comparativ cu cazurile în care nu a primit doza de mindfulness.

Deși modelele AI nu au emoții, pot imita răspunsurile umane la stimuli. Modelele lingvistice, precum ChatGPT, sunt folosite pentru a înțelege mai rapid comportamentele umane. Astfel, oferă un instrument eficient și accesibil pentru profesioniștii din domeniul sănătății mintale și înlocuiesc parțial metodele de cercetare tradiționale mai costisitoare și lente.

🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife.

Incluziunea persoanelor cu dizabilități aduce beneficii întregii societăți.

Facilitarea accesului persoanelor cu dizabilități la locuri de muncă și educație aduce beneficii întregii societăți, arată studiile. Departe de a fi o povară, acești angajați contribuie la o cultură organizațională mai colaborativă, aduc perspective unice și îmbunătățesc productivitatea echipelor. De asemenea, multe dintre adaptările făcute pentru ei, precum munca la distanță, subtitrările video sau instrucțiunile vizuale, sunt utile și pentru ceilalți angajați, demonstrând că incluziunea nu este doar o formă de sprijin, ci o strategie inteligentă pentru dezvoltare.

Cu toate acestea, prejudecățile și barierele persistă. Deși legea protejează drepturile persoanelor cu dizabilități, multe companii evită să le angajeze, crezând că acomodările necesare sunt costisitoare. În realitate, majoritatea adaptărilor nu implică cheltuieli semnificative, iar angajații cu dizabilități au performanțe comparabile sau chiar superioare colegilor lor.

Traficul de minori în România: mediul rural, epicentrul vulnerabilității.

Un nou studiu realizat de Justice and Care România dezvăluie amploarea traficului de minori în România și evidențiază mediul rural ca principala zonă de risc. Cercetarea, desfășurată în județele Dolj, Bacău și Iași, arată că 62% dintre victime provin din sate și comune, unde sărăcia, lipsa educației și accesul necontrolat la internet îi expun pe copii exploatării. Cele mai multe victime sunt fete cu vârste între 14 și 17 ani, însă numărul băieților traficați, în special prin platforme online, este în creștere.

„De multe ori, traficul nu începe cu răpirea, ci cu o promisiune de muncă, educație sau o relație romantică. Familiile sunt fie neinformate, fie complice, iar lipsa mecanismelor locale de protecție face ca victimele să fie aproape invizibile.”, a declarat Mădălina Turza, Director de țară Justice and Care România.

📜 Scurte și tari (II).

Vrei să afli cum convingi managementul să investească în proiecte cu impact real asupra colegilor și a organizației? Oana Cojuhovschi și Ildiko Sas organizează la Cluj un HR Pitching Masterclass gratuit și super inedit: Building the case: HR pitching workshop. Mai au doar două locuri disponibile, grăbește-te să prinzi unul.

___

De ce e modelul hibrid norma în corporațiile din România? Ne răspunde Panorama: companiile au redus suprafețele de birouri cu până la 40% după pandemie, iar angajații apreciază echilibrul dintre viața profesională și personală. Flexibilitatea și evitarea traficului zilnic au făcut din acest model un criteriu important în alegerea unui job.

___

Iron Mountain angajează Data Entry Specialist cu limba germană, pentru biroul său din Liberty Technology Park, Cluj-Napoca. Rolul presupune procesarea și validarea documentelor digitale conform instrucțiunilor clientului, asigurând respectarea standardelor de calitate și a termenelor de livrare. Poți aplica aici, până pe 31 martie - ai nevoie de cunoștințe avansate de limbă germană, abilități bune de tastare, atenție la detalii și cunoștințe IT. Experiența anterioară în gestionarea documentelor sau protecția datelor este un avantaj.

___

Companiile americane au anunțat în februarie 172.017 disponibilizări, o creștere de 103% față de anul trecut, marcând cel mai ridicat nivel pentru această lună din 2009, conform raportului Challenger, Gray & Christmas. Sectorul guvernamental a fost cel mai afectat, cu 62.242 de concedieri cauzate de reducerile bugetare impuse de Departamentul pentru Eficiență Guvernamentală. De asemenea, retailul, tehnologia și produsele de consum au înregistrat reduceri semnificative de personal.

___

Dezamăgirea de a crește. O experiență personală, publicată în Compania Viitorului, despre sistemul corporatist, unde succesul vine adesea cu compromisuri. Autorul vorbește despre lipsa liderilor empatici, birocrația excesivă și presiunea creșterii nesustenabile. Alternativa? O afli citind pe larg mărturia: „Simt așa, o mare dezamăgire de sistem. Mi se pare nedrept. Parcurgi calea corectă, cu magna cum laudae, și, când te apropii de vârf îți dai seama de înșelăciune, vezi putrezimea și mocirla. Tendința e să te îndepărtezi. Dar rămâi cu sentimentul de neputință și frustrare, gândind – cum îți călăuzești propriul copil în viață? Ce ai face tu, copilul din tine, dacă ar fi să o iei de la început?”.

___

OnlyFans: iluzia intimității și mecanica profitului. OnlyFans a reușit să transforme modelul tradițional de camming, bazat pe interacțiuni live cu un public larg, într-o experiență aparent personalizată. Platforma izolează utilizatorii și creează iluzia unui acces exclusiv. Astfel, utilizatorii sunt dispuși să plătească pentru această iluzie a intimității, fără a fi conștienți de numărul real de competitori. Mai mult, în spatele multor conturi se află agenții specializate cai căror „operatori” interacționează cu fanii, menținând iluzia unei conexiuni personale.

„OnlyFans întărește de la un an la altul ideea că a devenit un sistem conceput să degradeze conexiunile umane. Așteptări nerealiste, deteriorarea vieții intime și bariere de comunicare între parteneri sunt doar câteva dintre efectele consumului de conținut generat de astfel de platforme.”, scrie Viorel Ursu într-un articol mai amplu despre mecanismele platformei. OnlyFans avea peste 305 milioane de utilizatori la nivel global în 2024 și peste 4,11 milioane de creatori în 2023.

Diplomele nu mai garantează succesul pe piața muncii.

Tot mai mulți profesioniști cu studii avansate se confruntă cu șomaj de lungă durată, în ciuda calificărilor obținute. Datele economice arată că persoanele cu studii superioare petrec în medie 18 săptămâni căutând un loc de muncă, o perioadă de peste patru ori mai lungă decât acum doi ani. În mod surprinzător, cei fără studii superioare își găsesc joburi mai repede decât absolvenții cu masterate sau doctorate.

Această tendință este alimentată de mai mulți factori: companiile externalizează rolurile bine plătite către piețe mai ieftine, angajatorii pun mai mult accent pe competențe decât pe diplome, iar avansul rapid al inteligenței artificiale face ca unele specializări să devină rapid depășite. Dacă această situație continuă, ar putea marca o schimbare profundă în relația dintre educație și securitatea economică.

📖 Cartea câștigătoare.

Ne ciocnim pe stradă de niște zombi acaparați de telefoane – uneori aceștia fiind chiar noi. Privim cu milă patru persoane care stau la o masă într-un restaurant, toți cu ochii în telefoane, după care simțim zbârnâitul propriului telefon din buzunar. Chris Hayes, în „Cântecul sirenelor”, ne arată cum tehnologia a transformat atenția într-o resursă de exploatat, comparabilă cu modul în care munca a fost transformată în secolul XIX, urmarea fiind că suntem din ce în ce mai alienați. Cântecul sirenelor nu doar explică această realitate, ci e imaginea panoramică de care avem urgentă nevoie pentru a dobândi claritate și îndrumare.

Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!

Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Lore, Ionuț, Tibi, Daria, Cristi și Doru.

Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion. Materialele audio-video sunt pregătite cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech.

Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.

Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.

Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.