#153: Gen Z a crescut mare și aduce viteză în piața muncii; Un sfert de milion de români părăsesc țara anual; Autocompasiunea, remediu pentru burnout.
Bonus: Sportul crește productivitatea și reduce absenteismul la muncă; Cele mai importante patru criterii în alegerea unui job nou; Umorul - angajatul lunii?
Servus. Exercițiu de imaginație: cum ar arăta ziua ta la muncă dacă succesul s-ar măsura în zâmbete împărtășite cu colegii tăi? Ar fi o zi „productivă”? Noi am fost harnici cu știrile din piața muncii și ți-am făcut o selecție cu de toate. Ca să-ți fie de folos, inițiază discuții la job pe subiectele care te-au inspirat.
Generația Z schimbă cultura corporate, iar angajatorii trebuie să țină pasul.
Un raport global realizat de compania de HR și salarizare Deel arată că salariile Gen Z au crescut cu 9% anul trecut, iar rata concedierilor involuntare a fost de doar 36%, cea mai scăzută dintre toate generațiile analizate. Studiul s-a bazat pe date de la peste 35.000 de companii din 150 de țări.
Angajatorii oferă tot mai multă flexibilitate, oportunități de dezvoltare și un mediu de lucru axat pe inovație, iar specialiștii subliniază că tinerii din această generație sunt extrem de adaptați tehnologic, economisind până la 10 ore pe săptămână prin utilizarea AI.
În plus, angajații din această generație pun accent pe echilibrul între viața profesională și personală, sustenabilitate și transparență. Anul acesta, se estimează că Gen Z va reprezenta 27% din forța de muncă, iar asta „forțează” angajatorii să își adapteze strategiile la noile așteptări.
România: un aeroport al migrației – unii vin, alții pleacă.
Pentru al doilea an consecutiv, România a înregistrat în 2023 un fenomen rar în istoria sa recentă: numărul imigranților l-a depășit pe cel al emigranților. Trendul a fost alimentat în principal de numărul imigranților din Ucraina și al angajaților din Asia. În ultimii 4 ani, câte 100.000 de oameni din state non-UE au primit dreptul de a munci în România (o treime provine din Nepal). O noutate a anului 2025 este faptul că acești angajați vor putea să devină șoferi de taxi sau de ride-sharing.
Dar acest trend al migrației a fost cauzat și de un număr tot mai mare de români care decid să se întoarcă acasă, unul dintre motive fiind creșterea salariilor în mai multe sectoare. Conform Indexului Locurilor de Muncă pentru anul 2024, un studiu realizat de OLX România, IT-ul rămâne pe primul loc, cu salarii de peste 11.500 de lei net lunar, urmat de transporturile aeriene și extracția petrolului. La polul opus, cei care lucrează în fabricile de îmbrăcăminte, prelucrarea lemnului sau în HoReCa rămân cu salarii mult sub media națională, de puțin peste 3.000 de lei.
Deși România devine mai atractivă pentru imigranți și românii care revin acasă, este încă departe de a fi un magnet pentru profesioniști, iar diferențele economice față de statele occidentale rămân semnificative. România are al 4-lea cel mai mic salariu minim brut din UE, de 743 euro pe lună. Doar Letonia (700 euro), Ungaria (675 euro) și Bulgaria (477 euro) sunt sub noi.
Rămâne de văzut dacă acest trend privind numărul mai mare al imigranților decât cel al emigranților a fost doar un accident statistic sau chiar începutul unei schimbări reale, pentru că în continuare aproximativ 250.000 de români părăsesc țara anual, iar datele preliminare sugerează că România începe să piardă din nou locuitori.
Probleme la Astra Rail Industries: 2200 de angajați îngrijorați cer lămuriri șefilor despre continuarea producției.
Producția la Astra Rail Industries este afectată de o amânare neașteptată a unei comenzi majore de vagoane pentru transport de sare, decizie care creează incertitudine în rândul celor 2.200 de angajați ai companiei. În fabrica de la Arad, unde lucrează aproape 800 de oameni, oamenii s-au adunat astăzi în curtea unității pentru a cere explicații, după ce au aflat că lansarea în producție a fost amânată cu șase luni, fără un motiv clar. Reprezentanții sindicatului au discutat cu ei, iar ulterior angajații au revenit în secții.
În acest moment, Astra Rail Industries execută doar comenzi mai vechi de cisterne și boghiuri, însă întregul plan de afaceri al companiei depinde de această comandă amânată. Dacă proiectul este blocat mai mult timp sau anulat, există riscul ca societatea să nu poată asigura locuri de muncă pentru toți angajații săi. Se speculează că amânarea ar putea avea legătură cu noile politici economice ale administrației Trump, însă oficial nu a fost oferită nicio explicație clară. Problema ne-a fost semnalată de unul dintre urmăritorii Hacking Work, iar Doru urmărește situația îndeaproape și va reveni cu actualizări. Dacă ai informații suplimentare, scrie-ne.
📜 Scurte și tari (I).
Sportul reduce absenteismul și crește productivitatea la locul de muncă.
Introducerea sportului în rutina zilnică poate reduce absenteismul cu 25% și crește productivitatea cu până la 10%, arată studiile. În acest context, MedLife lansează LevelUp, primul abonament medical din România care combină prevenția medicală cu acces nelimitat la o rețea de peste 550 de săli de fitness prin intermediul SanoPass. Destinat IMM-urilor și start-up-urilor, LevelUp oferă și servicii de nutriție, monitorizare a stresului, sănătate dentară și înfrumusețare, răspunzând astfel nevoii companiilor de a-și menține echipele sănătoase și performante.
___
Micii antreprenori, mari incertitudini. Un sondaj realizat de NFIB (Federația Întreprinderilor Independente din SUA) arată că incertitudinea micilor antreprenorilor a crescut brusc în ianuarie, ajungând la a treia cea mai mare valoare înregistrată vreodată. Cele mai mari îngrijorări sunt inflația și lipsa forței de muncă. Doar 20% dintre ei plănuiesc investiții în următoarele șase luni, o scădere semnificativă față de luna decembrie. Iar atunci când oamenii de afaceri devin precauți cu investițiile, și economia începe să tremure.
___
Ești nefericit la job? Panorama îți spune ce trebuie să știi înainte de a face o mișcare bruscă.
___
Sergey Brin, cofondator Google, crede că 60 de ore de muncă pe săptămână sunt rețeta productivității. Într-un memo intern, el a recomandat angajaților care lucrează la Gemini, modelul de AI al companiei, să petreacă cel puțin 60 de ore la muncă și, ideal, să fie zilnic la birou. Specialiștii în productivitate spun însă că lucratul non-stop nu înseamnă mai multe rezultate, ci doar mai multe greșeli, mai puțină motivație și epuizare garantată.
___
Microsoft închide Skype în mai 2025. Utilizatorii vor fi redirecționați către Microsoft Teams, aplicația principală pentru videoconferințe și colaborare pe care o promovează.
___
Românii sunt tot mai nemulțumiți pe măsură ce se apropie alegerile, arată un raport realizat de sociologul Barbu Mateescu, la cererea Fundației Konrad Adenauer. Studiul IRES descrie o stare de spirit sumbră în 2025, cu oameni îngrijorați, dezamăgiți și chiar disperați, mai ales în mediul rural. Printre principalele motive de frustrare se numără scăderea nivelului de trai, lipsa de încredere în clasa politică și sentimentul că țara nu este condusă în interesul cetățenilor. De asemenea, sănătatea, educația și justiția sunt criticate pentru ineficiență și corupție.
___
Ce își doresc cu adevărat angajații de la un job nou? Un studiu Gallup, realizat pe un eșantion de peste 10.000 de angajați din SUA, arată că cele mai importante patru criterii în alegerea unui nou loc de muncă sunt: echilibrul timp liber-muncă, salariu și beneficii mai bune, stabilitate și siguranță, dar și un job potrivit abilităților lor. Tu ce apreciezi cel mai mult la locul tău de muncă?
Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.
Liderii care practică autocompasiunea iau decizii mai bune și evită burnoutul.
Sindromul impostorului, perfecționismul și autocritica excesivă sunt obstacole comune pentru lideri. Cercetările demonstrează că autocompasiunea, definită ca tratarea propriei persoane cu aceeași bunătate oferită unui prieten, ajută la gestionarea stresului, reducerea burnoutului și luarea unor decizii mai echilibrate. Liderii care practică autocompasiunea au o mai bună reglare emoțională, iau decizii mai etice și creează echipe mai unite, bazate pe siguranță psihologică. În schimb, cei care sunt excesiv de autocritici sunt mai predispuși să caute vinovați și să facă alegeri impulsive.
Pentru a cultiva autocompasiunea, specialiștii recomandă mindfulness, stabilirea unor limite sănătoase și acceptarea eșecurilor ca parte a experienței umane. Liderii care învață să fie mai blânzi cu ei înșiși nu-și îmbunătățesc doar propria stare de bine, ci creează și un mediu de lucru mai productiv și mai empatic, în jurul lor.
Exercițiu. Tiwalola Ogunlesi, life coach, autoarea cărții Confident and Killing It și fondatoarea companiei cu același nume, ne îndeamnă să recunoaștem și să celebrăm propriile victorii cât mai des și detaliat. Pentru a face acest lucru, propune următorul exercițiu: Ia o foaie de hârtie, împarte-o în două și notează: 1. Tipul victoriei – Este o realizare mică sau una majoră? 2. Descrierea victoriei – Ce acțiuni ai făcut pentru a ajunge aici? Apoi, pentru a ne descoperi adevăratul potențial, ne invită să reflectăm asupra a două întrebări esențiale: Ce anume din ceea ce am făcut mă face să mă simt capabil(ă)? și Dacă versiunea mea mai tânără mi-ar privi viața acum, ar fi mândră de mine?
🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife.
Poate umorul să ne facă jobul mai plăcut?
În contextul stresului profesional, șefii ar putea apela la un aliat neașteptat: umorul. Nu este vorba doar de a face pe cineva să râdă, ci de a folosi „umorul inteligent” – un tip de umor care este inclusiv, ușor de înțeles și care nu țintește niciodată persoanele. Cercetările arată că umorul poate reduce stresul, îmbunătăți munca în echipă și transforma chiar și cele mai plictisitoare întâlniri în discuții captivante.
Umorul poate fi un instrument puternic de conexiune și vindecare la locul de muncă, spune expertul în bunăstarea angajaților Heather Lamb. Acesta ajută la construirea relațiilor și la reducerea stresului, făcând mediul de lucru mai plăcut. Cheia este să folosești umorul cu grijă și să eviți orice poate face pe cineva să se simtă exclus. Jason Massey, CEO-ul Ndustrial, consideră că umorul poate ajuta la comunicarea adevărurilor dificile și la stimularea creativității.
2025: anul tensiunilor pe piața muncii – angajații vor mai mult, firmele dau mai puțin.
Mai mult de jumătate dintre angajații români (55%) se așteaptă să primească un salariu mai mare anul acesta, arată un sondaj eJobs realizat în februarie 2025, dar doar 10% au primit și confirmarea șefilor - semn că nu se grăbesc să îl ofere. În paralel, potrivit Ghidului Salarial Hays de această dată, 65% dintre angajatori spun că vor majora salariile, dar puțini iau în calcul o creștere mai mare de 10%. Cu alte cuvinte, optimismul angajaților ar putea fi rapid zdrobit de precauția firmelor, mai ales în contextul economic instabil.
Discrepanțele nu se opresc aici: 48% dintre angajați se gândesc să-și schimbe jobul, însă 82% dintre companii vor să angajeze. Sună bine? Doar în teorie. Firmele sunt mai preocupate să-și țină angajații actuali și să automatizeze procese, decât să ofere pachete mai atractive. În 2025, principalele griji ale companiilor sunt păstrarea angajaților actuali (52%), adaptarea structurilor organizaționale (46%) și automatizarea (34%).
În plus, aproape un sfert dintre angajatori vor să reducă munca remote, fără să ia în calcul și dorințele oamenilor. Și asta, în contextul în care doar 55% dintre angajați s-au declarat mulțumiți cu actualul loc de munca (în scădere cu 10% față de anul precedent), iar jumătate vor să-și schimbe jobul invocând, înainte de toate, lipsa oportunităților de avansare (63%) și remunerația insuficientă (30%).
📜 Scurte și tari (II).
România, în fruntea clasamentului UE la utilizarea aplicațiilor AI de către tineri. Peste 65% dintre tinerii români au folosit aplicații bazate pe inteligenta artificiala în ultimele 12 luni – cel mai mare procent din UE, potrivit celui mai recent sondaj Eurobarometru. În comparație, media europeană se situează la 57%, iar cele mai scăzute rate de adopție sunt în Cipru (44%) și Ungaria (47%). Cel mai frecvent motiv pentru care tinerii români apelează la instrumente AI este organizarea și productivitatea personală (29%), urmat de comunicare și traduceri (28%), divertisment (27%), studiu și cercetare (26%) și ajutor la teme (24%).
___
Damen Mangalia concediază 200 de angajați și prelungește șomajul tehnic pentru alți 1.000. Șantierul Naval Damen Mangalia, aflat în insolvență, a concediat peste 200 de angajați în ultima zi din februarie, iar 1.000 de salariați rămân în șomaj tehnic până pe 31 mai. Liderul sindical Laurențiu Gobeajă acuză un blocaj care durează de un an și jumătate, fără soluții din partea statului român (acționar majoritar cu 51%) sau a companiei olandeze Damen (care deține restul de 49%).
___
Starbucks concediază 1.100 de angajați din birouri, fără a afecta personalul din cafenele. Compania are 361.000 de angajați și peste 21.000 de locații la nivel global, inclusiv în România.
___
DBS, cea mai mare bancă din Singapore, va elimina 4.000 de posturi temporare și contractuale în următorii trei ani, înlocuindu-le cu inteligență artificială. CEO-ul Piyush Gupta susține că reducerea vine prin „uzură naturală”, fără concedieri directe, și că banca va crea 1.000 de locuri de muncă noi legate de AI. DBS folosește deja peste 800 de modele AI în 350 de procese interne, iar impactul economic estimat depășește 1 miliard de dolari până în 2025. Banca are azi între 8.000 și 9.000 de angajați temporari și un total de 41.000 de salariați.
___
Microsoft a scos afară cinci angajați dintr-un eveniment intern cu CEO-ul Satya Nadella, după ce aceștia au protestat împotriva vânzării de servicii AI către armata israeliană. Protestatarii purtau tricouri cu mesajul „Codul nostru ucide copii, Satya?”, făcând referire la o investigație Associated Press care arată că AI-ul Microsoft și OpenAI a fost folosit pentru selectarea țintelor de bombardament în Gaza și Liban. Securitatea i-a scos pe protestatari din sală, iar Nadella nu a reacționat. Microsoft a declarat că susține exprimarea opiniilor, dar nu tolerează „întreruperi ale activității”. Nu a precizat însă nici dacă angajații vor fi sancționați.
___
Specialiștii în securitate cibernetică sunt epuizați și nemulțumiți de job. Un studiu recent din SUA arată că 2 din 3 angajați din domeniu nu și-ar recomanda angajatorul, iar aproape jumătate dintre manageri plănuiesc să-și schimbe jobul în următorul an. Este un risc major, care poate deveni breșa perfectă pentru hackeri.
___
Ce este burnoutul autist și cum poate fi gestionat? Ne răspund cei de la Neurodivers: „Burnoutul autist nu e doar oboseală — e o formă de epuizare profundă. Apare când ai fost prea mult timp forțat să te adaptezi la un mediu care nu ține cont de nevoile tale. Pentru recuperare, ar fi util să-ți acorzi timp, să reduci presiunea, să te odihnești și să ai parte de un mediu safe și de oameni care îți respectă ritmul.”
🌶️ Sweet & spicy.
📆 Ce-am mai muncit:
🎥 (01:40:07) LIVE: FERICIREA LA MUNCĂ: Chiar contează sau e doar un moft? În caz că ai ratat LIVE-ul de Luni, găsești AICI înregistrarea.
___
✍🏻 Manifesto: Merităm să fim fericiți la muncă. Petrecem o treime din viața noastră la muncă. E mult, nu? Și totuși, mulți dintre noi acceptăm ca aceste ore să fie pline de stres, frustrare și epuizare, de ce? Hai să vezi cum ar arăta munca dacă am pune fericirea în centrul ei.
___
🎥 (01:40:07) CONFERINȚELE HACKING WORK: Adela Moldovan - Lupta cu incertitudinea. Dacă nu ai ajuns la eveniment, găsești AICI înregistrarea cu insight-uri valoroase despre ce poți face atunci când viitorul pare neclar.
___
✍🏻 Cum te dă afară o firmă americană? 550 de oameni, din care aproape 40 de români, concediați în 3 minute de ședință online. Ce simți că ar trebui spus, discutat, analizat, dezbătut?
___
✍🏻 Parenting Hack: „Iar îți iei medical?” – replici care combat discriminarea părinților la job. Când vine vorba de angajați care sunt sau urmează să devină părinți, în multe companii persistă mituri și prejudecăți care nu doar că sunt discriminatorii, dar pot și să limiteze dezvoltarea unei organizații. Oana Cojuhovschi, autor și consultant Parenting-Friendly Organisations ne oferă ghidaj în cum să reacționăm potrivit la cinci dintre cele mai comune gânduri ale managerilor, pentru a ne păstra și demnitatea și joburile.
Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!
Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Lore, Ionuț, Tibi, Daria, Cristi și Doru.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion. Materialele audio-video sunt pregătite cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.
Stii ce nu inteleg eu? De ce niciodata nimeni nu vorbeste despre munca in industria Farma? Este o piata imensa cu 'jdemii de sefi si angajati. Sunt companii care intra in Romania, care pleaca din Romania, companii romanesti sau multinationale, care se cumpara, se vand, se unesc, care angajeaza sau restructureaza. In care salariile pot fi foarte mici, bune sau foarte bune.
Ok, probabil nu veti gasi statistici pe OLX, dar cu siguranta gasiti pe LinkedIn. Si in industria asta sunt angajati nemultumiti, este nevoie de joburi, se cauta joburi. Si aici sunt HR-i praf sau foarte buni. Etc, etc... ati inteles ideea...