#151: O firmă de IT din România plătește circa 9000 de euro daune pentru epuizarea unui angajat; Softurile de urmărire nu motivează, dialogul da; Liderii care inspiră nu dau ordine, ci oferă speranță.
Bonus: Recrutarea în 2024 – mai rapidă, dar cu echipe mai mici și candidați mai exigenți; Concedieri, restructurări, incertitudine – cum ne pregătim pentru viitor; AI ne poate atrofia mintea.
Servus. Burnoutul nu e de neglijat, iar ignorarea nu-l face să dispară. Nu-i de ignorat nici acest newsletter care te ține informat săptămână de săptămână. Ia-ți un moment pentru tine, mai elimină din distrageri, fă-ți o cafea sau un ceai și pune-te la curent cu noutățile din piața muncii. Apoi trimite și altora ce ți-a plăcut mai mult. Să fie cu folos!
Premieră în România: Firmă IT din Cluj condamnată pentru epuizarea profesională a unui angajat.
Tribunalul Cluj a hotărât acum câteva luni că o corporație trebuie să plătească daune morale și materiale unei foste angajate pentru epuizare profesională. Dosarul de judecată cu numărul 2064/117/2022 a fost judecat de secția civilă a Tribunalului Cluj, iar procesul a fost câștigat de Anja Mărginean-Cosma.
Betfair România Development, companie de dezvoltare de aplicații digitale din industria pariurilor sportive, care are la Cluj peste 2000 de angajați, a fost obligată să despăgubească o fostă angajată din departamentul HR cu 7.500 de euro plus cheltuieli medicale de aproape 6.700 de lei.
Motivul? Mediul de lucru a condus-o pe angajată la burnout. Acel fenomen pe care unele multinaționale îl pun pe seama „lipsei de reziliență” a angajaților, dar pe care instanța l-a recunoscut ca fiind real și extrem de dăunător.
Întreaga poveste a acestui caz și o analiză a consecințelor acestui proces, în articolul de blog.
Dacă tot îți urmărești angajații, măcar fă-o cu rost.
Supravegherea pasivă a angajaților poate cu ușurință să reducă performanța, să deterioreze relațiile dintre angajați și manageri și chiar să ducă la întârzierea rezolvării sarcinilor, fentarea lor și la știrbirea nivelului de implicare, la modul general. Știm asta și înțelegem de ce – nimănui nu-i place să fie urmărit.
Dar, dacă chiar vrei să monitorizezi munca angajaților tăi, mai există o modalitate. Implică mai mult efort din partea companiei, dar măcar nu-ți îndepărtezi angajații cu mâna ta. Monitorizarea bazată pe interacțiune (întâlniri regulate și dialog deschis) stimulează colaborarea, oferă claritate și crește nivelul de implicare. Cu alte cuvinte, o conversație utilă despre dificultățile întâmpinate și obiective, în locul unui soft de urmărire, poate face diferența între un angajat motivat și unul care simte că-i sufli în ceafă.
Supravegherea trebuie să fie o stradă cu dublu sens. Mai puțin control pasiv și rigid, mai multă comunicare reală și flexibilitate. De asemenea, n-ar strica ca angajatorii să explice clar de ce și cum sunt mai atenți la oameni în anumite perioade, astfel încât aceștia să o perceapă ca pe un sprijin, nu ca pe o metodă de control.
Ai primit vestea că azi e ultima ta zi la muncă. Cum reacționezi?
Trăim vremuri în care ne este frică de incertitudine, de schimbare, de viitorul pe care nu-l putem controla. Tot mai multe companii concediază, restructurează echipe sau impun revenirea la birou cinci zile pe săptămână, iar angajații se întreabă: „Ce urmează? Sunt și eu pe listă?”. Dar cum putem face față acestei frici? Cum transformăm nesiguranța într-o oportunitate de creștere? Și mai ales, cum ne pregătim pentru viitor, fie că vorbim despre carieră, fie despre antreprenoriat?
Dacă ești în Cluj pe 24 februarie, te așteptăm la Conferințele Hacking Work să discutăm despre cum navigăm prin acest val de incertitudine, alături de: Adela Moldovan, doctor în psihologie, psihoterapeut, autor și trainer în cadrul Asociației Multiculturale de Psihologie și Psihoterapie și al Asociației Imago România, trainer în cadrul PsyLife și manager PsyLife.
🔎 Meserii sub lupă: food stylist.
Un food stylist este un profesionist care pregătește mâncarea pentru a arăta impecabil în fotografii, reclame, emisiuni sau filme. Nu se ocupă doar de gătit, ci și de aranjarea vizuală a preparatelor, folosind diverse tehnici pentru a face mâncarea să pară cât mai apetisantă.
De exemplu, în industria publicitară, un food stylist poate folosi trucuri precum aplicarea uleiului sau a glicerinei pentru a face alimentele să pară mai proaspete, folosirea piureului de cartofi în locul înghețatei sau chiar utilizarea lipiciului pentru a fixa anumite elemente. Salariul mediu anual al unui food stylist în Statele Unite este de 77.237 de dolari, dar în general variază între 69.089 și 87.103 de dolari.
Mai jos, Zoe Hegedus explică cum a pregătit mâncarea pentru filmările peliculei „Midsommar”:
📜 Scurte și tari (I).
Ce își doresc oamenii de la liderii lor? Mai puține ședințe inutile și mai multă speranță, conform unui sondaj Gallup realizat în 52 de țări. Pe baza răspunsurilor la două întrebări simple – (1) Ce lider are cea mai pozitivă influență asupra vieții tale de zi cu zi? și (2) Care sunt cele trei cuvinte care descriu cel mai bine impactul acestui lider în viața ta? – au reieșit patru calități esențiale pe care oamenii le apreciază la liderii lor. Speranța este cea mai importantă – 56% dintre descrierile pozitive sunt legate de ea, iar pe locul doi se află încrederea (33%), urmată de compasiune (7%) și stabilitate (4%).
___
Companiile tech RebelDot, dotLumen și Blankfactor angajează. Dacă știi pe cineva care știe pe cineva care are nevoie, dă-i de știre.
___
36% dintre liderii din România (peste 617.000) sunt femei, în timp ce 25% dintre companiile din România sunt deținute de femei, potrivit datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului. Uniunea Europeană a stabilit o directivă care prevede ca, până în iunie 2026, 40% dintre funcţiile de director non-executiv din companiile cotate public să fie ocupate de femei sau ca acestea să reprezinte cel puţin 33% din totalul funcţiilor de conducere. În judeţele Galaţi şi Tulcea, ponderea femeilor în poziţii de conducere a depăşit pragul prevăzut de UE.
___
Retailerul olandez Action intră pe piața din România cu magazine la București și Cluj. Cu peste 2.650 de locații în 12 țări și o cifră de afaceri de 11 miliarde de euro în 2023, retailerul, concurent direct pentru Pepco și Kik, a început recrutările, oferind salarii începând cu 3.300 lei net, la care se adaugă cazare, transport și mese în deplasări, dar și revizuiri salariale anuale. Caută persoane cu experiență în retail sau fast-food, care cunosc limba engleză și sunt dispuse la deplasări.
___
Dacă îți cauți job sau ești recrutor și cauți oameni buni, #marțeacu3joburibune poate fi ziua ta norocoasă. Abonează-te, ca să primești săptămânal lista publicată de colega noastră Ioana.
___
O listă utilă pentru cei interesați de joburi remote.
___
Bani pentru planuri mărețe, mai simplu și mai la îndemână: produsele de finanțare UniCredit Consumer Financing sunt disponibile și în sucursalele Alpha Bank România din toată țara. De-acum poți accesa Creditul de Realizări Personale și cardurile de credit UniCreditCard Principal și Premium și prin rețeaua Alpha Bank România. Creditul de Realizări Personale, fără garanții ipotecare, are acum un plafon majorat la 250.000 lei (de la 200.000 lei), cu dobândă fixă și rambursare flexibilă între 1 și 5 ani, ideal pentru achiziții, renovări sau refinanțare. Cardurile UniCredit oferă până la 9 rate fără dobândă în primele 6 luni și beneficii prin ShopSmart, cu cashback și reduceri la peste 100 de parteneri. Toate produsele pot fi contractate rapid, digital, cu semnătură electronică gratuită, ceea ce simplifică accesul la finanțare pentru proiectele tale.
___
Chevron va concedia între 15% și 20% din totalul angajaților de la nivel global până în 2026, adică aproximativ 8.000 de oameni. Compania spune vrea să reducă costurile și să simplifice operațiunile, dar realitatea e că se confruntă cu probleme serioase: întârzieri în proiecte, un proces cu Exxon Mobil care blochează o achiziție importantă și presiuni asupra prețului petrolului. Angajații afectați pot opta pentru pachete compensatorii până în primăvară, însă restructurarea subliniază o tendință mai largă în industrie.
___
Porsche va renunța la 1.900 de angajați în Germania, din cauza scăderii cererii pentru mașini electrice și după ce vânzările pe piața chineză au scăzut cu 28%. Concedierile vor viza fabrica din Zuffenhausen și un centru de cercetare de lângă Stuttgart și vor avea loc treptat, până în 2029. Porsche speră ca o parte dintre angajați să aleagă demisia voluntară, în schimbul unor pachete compensatorii atractive.
___
Ce trebuie să știi despre un PFA: Mini-ghid pentru începători, oferit de Panorama.
Cum să-ți motivezi echipa și să construiești performanță pe termen lung?
E întrebarea care frământă orice lider bun. Și chiar dacă NU, nu trebuie să ai toate răspunsurile, trebuie să știi unde să le cauți. De cinci ani încoace, Talent Academy aduce în România un program de dezvoltare dedicat liderilor de business, ținut de profesorul britanic Andrew Taylor. Peste 100 de antreprenori, manageri și specialiști HR au plecat până azi de aici cu răspunsuri clare și imediat aplicabile în activitatea lor.
Talent Academy e un micro-MBA unde discuți deschis despre ce te doare și din care iei ce ai cu adevărat nevoie, unde studiile de caz sunt rupte din dificultăți reale, iar soluțiile vin atât din expertiza internațională, cât și din experiența participanților.
În 2025, programul revine în București, Cluj, Iași și Timișoara, cu grupe restrânse, ca să te bucuri de interacțiune autentică și atenție personalizată. La final, primești certificare internațională de la University of Buckingham, dar, mai important, pleci cu instrumente concrete care să-și facă munca mai ușoară și cu încrederea că poți face lucrurile mai bine.
Vrei să fii liderul de care echipa ta are nevoie? Înscrie-te acum la micro-MBA – dacă aplici mai devreme beneficiezi de un tarif special.
Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.
Obiceiuri de dimineață, ca să începi ziua cu chef indiferent cum și de unde muncești.
Diminețile pot fi grele, mai ales atunci când alarma sună de parcă ar avea ceva personal cu tine. Însă, cu mici ajustări, primele ore ale dimineții pot redeveni momentele dulci de tihnă pe care le merităm de fapt. Iată câteva obiceiuri care îți pot transforma startul zilei, simple și utile chiar și atunci când te pregătești să mergi la birou:
Somnul dulce mult aduce. Fără odihnă suficientă (7,5-9 ore), următoarea zi vei avea dificultăți în a avea claritate și energie. Dacă știi că ai un program fix de dimineață, asigură-te că te culci puțin mai devreme.
Cinci minute de mindfulness. Înainte să te cufunzi în agitația zilei, respiră adânc, observă ce te înconjoară și găsește un motiv de recunoștință. Te vei simți mai prezent și mai liniștit.
Expunerea la lumină naturală. Ritmul circadian și energia sunt influențate de expunerea la lumină. Dr. Huberman recomandă să ieșim la soare în prima oră după trezire sau să facem mișcare lângă o fereastră.
Scrie ce ai pe suflet. „Morning pages”, tehnica Juliei Cameron, presupune să notezi liber, fără filtru, tot ce-ți vine în minte. Acest exercițiu funcționează ca un detox mental și ajută la claritate.
Un corp sănătos, o minte voioasă. Nu trebuie să fugi la maraton în fiecare dimineață, dar 15 minute de mișcare – yoga, stretching, plimbare (poate chiar până la birou) – ajută la concentrare și dispoziție pe durata întregii zile. Cu cât îți crești temperatura corpului mai devreme, cu atât vei fi mai alert.
Dacă diminețile îți par grele, încearcă aceste obiceiuri și adaptează-le stilului tău. Și da, cafeaua rămâne esențială – dar merită savurată cu zâmbetul pe buze!
Recrutarea în 2024: Mai rapidă, dar cu echipe mai mici și candidați mai exigenți.
În 2024, procesele de recrutare au durat în medie 36 de zile, comparativ cu 46-48 de zile în anii anteriori. Echipele de recrutare din România sunt cu 15-20% mai mici decât cele internaționale și încă funcționează cu mai puțini oameni decât înainte de pandemie. Totodată, 34% dintre candidați își doresc un proces de angajare mai rapid, iar 30% se plâng de lipsa transparenței.
Cele mai frecvente motive pentru care ofertele sunt refuzate includ salariul nesatisfăcător (43%), primirea unei oferte mai bune (8%) și lipsa opțiunii de lucru remote sau hibrid (7%). Aceste date fac parte din cel mai recent studiu Mingle, bazat pe analiza a 65 de companii, și oferă o perspectivă asupra tendințelor și problemelor recrutării în România. Raportul complet poate fi descărcat gratuit.
🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife.
Cine are grijă de cei care au grijă de oameni?
Pentru profesioniștii HR din Statele Unite, presiunea nu a fost niciodată mai mare: gestionarea revenirii la birou, interpretarea unor reglementări în continuă schimbare, menținerea echilibrului într-un climat tensionat – toate acestea pe fondul unor bugete restrânse și al unui interes tot mai mare pentru inteligența artificială generativă. Rezultatul? Aproape jumătate dintre profesioniștii HR se confruntă cu anxietate cel puțin o dată pe săptămână, arată studiile. Iar când oamenii care ar trebui să ofere sprijin sunt epuizați, întreaga organizație are de suferit.
Într-o realitate care ne învață zi de zi că HR-ul trebuie să fie mediator, strateg, terapeut și expert legal în același timp, nu-i de mirare că acest rol devine copleșitor. Dar înainte de a-i ajuta pe alții, primul care trebuie să-și pună masca de oxigen e chiar salvatorul. Soluțiile pe care le avem la îndemână constă în rețele de sprijin profesional, zile dedicate sănătății mintale și acces la servicii specializate de consiliere.
📜 Scurte și tari (II).
Încrederea excesivă în AI poate duce la o scădere a gândirii critice, spune un studiu recent. Cercetătorii au descoperit că, atunci când oamenii se bazează prea mult pe inteligența artificială, își exersează mai puțin capacitatea de analiză, sinteză și luare a deciziilor. Cu alte cuvinte, AI ne poate face munca mai ușoară, dar și mai superficială. Microsoft confirmă acest risc: folosirea AI fără discernământ ne „atrofiază” mintea. Ca să prevenim asta, trebuie să fim atenți să nu ne pierdem obiceiul de a verifica informațiile, de a ne pune mintea la contribuție și de a lua decizii pe baza propriului raționament. Tehnologia e un instrument, nu un substitut la propria gândire.
___
Cele mai sigure țări pentru expați în 2025, conform raportului Global Peace Index 2024 și World Risk Report, care evaluează riscuri politice, criminalitate, terorism, dezastre naturale, acces la servicii medicale și securitate digitală sunt: Islanda, Irlanda, Austria, Noua Zeelandă, Singapore, Elveția, Portugalia, Danemarca, Slovenia și Malaezia.
___
Cât de mult costă sănătatea mintală ignorată, la job? Un articol despre burnout, anxietate, reacții extreme la locul de muncă.
___
Ești prima oară într-un rol de manager sau urmează să fii promovată/ă? Programul First Time Manager ți s-ar potrivi perfect. Dar până atunci, uite niște recomandări de la Corina Neagu care sigur îți vor folosi:
___
1 din 4 copii români suferă de dureri de spate, arată un studiu la care au participat aproape 6.000 de elevi de școală primară. Doar 30% dintre participanți stau corect în bancă, 46% țin corect telefonul și doar 41% țin corect caietul pe bancă. Mai mult, 53% dintre elevii de școală primară consideră ghiozdanul prea greu și doar 52% fac sport. Deși copiii cunosc, în teorie, ce înseamnă o postură corectă, mulți dintre ei stau incorect în bancă, în fața telefoanelor mobile sau a altor device-uri.
___
2024 a fost anul cu cel mai mic număr de elevi din sistemul de învățământ din ultimii 30 de ani, iar în ultimul deceniu numărul elevilor a scăzut cu 280.000, conform Ministerului Educației și INS. Trendul descendent este pus pe seama scăderii populației și a migrației românilor spre vest.
___
Gen Z + AI = BFF. Tinerii folosesc inteligența artificială pentru sarcini administrative și rezolvarea problemelor mai des decât colegii mai în vârstă, arată un raport al firmei Randstad. Mai concret, tinerii folosesc AI pentru cercetare juridică, redactare de documente, verificarea contractelor, brainstorming, transcrierea întâlnirilor sau organizarea informațiilor. Un studiu realizat de Microsoft și LinkedIn arată că AI ar putea accelera ascensiunea profesională a tinerilor: 71% dintre lideri preferă să angajeze un candidat mai puțin experimentat, dar cu competențe în AI, decât un candidat mai experimentat, dar fără astfel de competențe.
___
În următorii trei ani, 92% dintre companii vor investi mai mult în inteligența artificială. Totuși, deși aproape toate firmele folosesc AI, doar 1% dintre lideri cred că aceasta este complet integrată în procesele lor și aduce rezultate semnificative. Găsești și alte informații utile în raportul Superagency in the workplace: Empowering people to unlock AI’s full potential.
___
Economia Uniunii Europene în 2024: o vizualizare a PIB-ului celor 27 de state membre. Germania, Franța și Italia rămân cele mai mari economii din UE, datorită forței industriale, centrelor financiare și capacității de producție. România se situează pe locul 12 și reprezintă 2% din PIB-ul total al Uniunii.
📆 Ce-am mai muncit:
🎥 (01:50:19) De ce îți este FRICĂ, acum, la muncă? Greșeli? Deadlineuri imposibile? Teama că nu vei fi apreciat pentru eforturile tale sau că vei fi concediat? Am discutat sincer și aplicat despre ce simțim și cum facem față acestui val de nesiguranță profesională, alături de: Andreea Chiru-Maga – psihoterapeut la MIND CARE MedLife, psiholog cu peste 10 ani de experiență clinică, psihoterapeut de orientare integrativă și specialist în anger management și Vlad Guluță – psiholog la Penitenciarul de la Gherla, psihoterapeut în cadrul clinicii PsyLife din Cluj și autorul cărții Carieră cu SENS – un ghid practic pentru toți cei care își caută drumul în zona profesională.
___
✍🏻 Unde câștigă IT-iștii mai bine? Un angajat din IT din Elveția câștigă în medie un salariu brut de 9.400 Euro/lună, în timp ce unul din România câștigă 4.666 Euro/lună. Dar comparația nu este completă dacă nu luăm în calcul și alți factori. Colegul nostru, Tibi Grecu, a analizat comparativ sistemul de taxare al veniturilor din cele două țări, dar și costul vieții (chiria, coșul de cumpărături sau o masă la restaurant) pentru un trai similar în București, Cluj, Timișoara, Berna, Zurich sau Lucerna, într-un articol pe care-l poți citi aici.
🌶️ Sweet & spicy.
Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!
Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Lore, Cristina, Ionuț, Tibi și Doru.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion. Materialele audio-video sunt pregătite cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.
Iti multumesc pentru ca te-ai gandit si la cei cu PFA-uri. Nu prea sunt bagati in seama. De cele mai multe ori, discutiile “serioase” se concentreaza doar pe SRLuri, cu cat mai mari cu atat mai importante!
Hai, sa fim bine!