#147: „Demisia din răzbunare”: angajații care pleacă lăsând haos în urma lor; Europenii au cea mai mare încredere în medici și oameni de știință; România își sabotează industria IT.

Bonus: Petiție pentru sănătatea mintală la locul de muncă; Cultura organizațională nu se reglează din pizza; Echipele mici și autonome sunt viitorul în era digitală.

Jan 23, 2025

Servus. Avem „Eat, Pray, Love” acasă și sună cam așa: „Mâncăm, Muncim, Clacăm”. Iar apoi citim că există relații sănătoase între muncă și viața personală, așa că încercăm să le multiplicăm. Am făcut pentru tine o selecție cu știri dulce-amărui din piața muncii care să te ajute să obții o imagine cât mai clară a ce ai de făcut - trimite-o și altora.

Fenomenul „revenge quitting” câștigă tot mai mult teren.

65% dintre angajați se simt blocați în rolurile lor, arată un raport Glassdoor, în timp ce un studiu realizat de CrashPlan dezvăluie că unul din 6 angajați a fost martor la distrugerea intenționată a datelor companiei, deodată cu plecarea unui coleg. Generația Z este de două ori mai predispusă la astfel de acțiuni, iar mulți dintre cei care recurg la aceste gesturi spun că lucrează frecvent peste program și sunt deja în căutarea unor noi oportunități de job.

Liderii HR încearcă să combată „demisia din răzbunare” în care angajații demisionează brusc ca reacție la experiențele negative avute în marile corporații. Soluțiile includ programe anti-burnout, oportunități de creștere profesională și politici flexibile de muncă. În același timp, companiile sunt încurajate să își protejeze mai bine datele, având în vedere că doar 43% oferă soluții de backup eficiente. Așadar, prevenția este esențială, iar empatia și dialogul pot face diferența între un angajat implicat și unul care pleacă lăsând haos în urma lui.

*Sursa: DALL-E 3, după un prompt Hacking Work*

Autogol economic: România pune bețe în roate unei industrii de succes.

După eliminarea parțială a facilităților fiscale în 2023, noile schimbări anunțate la finalul lui 2024 și aplicate brusc de la 1 ianuarie 2025 au creat un climat de incertitudine și frustrare. Peste 80% dintre companiile din IT resimt un impact negativ al acestor măsuri, iar 81,6% consideră creșterea taxelor ca fiind cea mai mare amenințare, arată un sondaj realizat de ANIS. Costurile cu oamenii au crescut, recrutările au fost sub așteptări, iar multe firme își reevaluează strategiile pentru 2025.

Sindicatele din IT le cer angajatorilor să acopere diferențele salariale apărute pentru angajați, dar pe zi ce trece crește numărul companiilor care anunță că nu vor compensa creșterile de taxe pentru angajați.

Experții avertizează că fără predictibilitate fiscală și politici publice coerente, România riscă să piardă un sector esențial pentru economia sa, întrucât companiile s-ar putea orienta spre țări mai stabile.

Doru a avut aseară o discuție amplă cu Dragoș Pătraru referitor la acest subiect:

📆 Ce-am mai muncit:

🎥 (01:05:10) Cultura organizațională nu se reglează din pizza – Rețeta unei culturi sănătoase:

Angajați care nu dărâmă ușa când li se termină programul de lucru.
Lideri care își asumă că trebuie să fie un exemplu și oferă direcție oamenilor pe care-i au în grijă.
Echipe care știu să lucreze împreună și nu se clatină la prima adiere de vânt.

Adrian Florea, expert în cultură organizațională și fondator Trend Consult, ne spune că putem avea o cultură organizațională sănătoasă dacă suntem dispuși să depunem niște efort. Începe cu acest episod:

Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează.

📜 Scurte și tari (I).

Sănătatea Mintală la Muncă: Un Angajament pentru Viitor este un manifest inițiat de Andra Pintican, care ne invită să semnăm o petiție adresată Ministerului Muncii. Scopul inițiativei este de a oferi companiilor îndrumare concretă pentru sprijinirea angajaților în protejarea sănătății mintale. „Manifestul este un angajament colectiv care invită indivizii și organizațiile să integreze sănătatea mintală ca pilon de bază în cultura organizațională”, declară Andra, subliniind importanța acestui demers pentru viitorul locurilor de muncă. Poți semna și tu AICI.

___

Familiile monoparentale din România suferă financiar mai mult decât toate cele din Europa de Vest. Un părinte singur din România trebuie să muncească mai multe ore pe săptămână pentru a ieși din sărăcie, însă costul creșterii a doi copii este la fel de mare ca pentru o familie cu ambii părinți. Conform unui studiu realizat de Institutul Friedrich Ebert Stiftung (FES), între 2018 și 2022, costul mediu pentru creșterea a doi copii mici în România era de 10,8% din salariul mediu în ambele tipuri de familii. Comparativ, în alte 35 de țări analizate de OCDE, familiile monoparentale cheltuiesc, în medie, doar 8,6% din salariul mediu, iar familiile nucleare, 13,6%.

___

De ce sunt angajații nefericiți la job și cum s-a schimbat în ultimii ani relația românilor cu munca? O întrebare la care Panorama pare că a găsit răspunsul: Problema pare să fie adesea legată de lipsa unui sens profund în ceea ce fac oamenii, combinată cu teama de a pierde stabilitatea financiară dacă își caută un job mai satisfăcător. Pandemia a fost un moment de cotitură în cultura muncii, iar conflictele între generații sugerează că regulile jocului ar putea fi rescrise în viitorul apropiat.

___

Roboții împart lumea-n două (sau mai multe). Un studiu realizat de Ipsos arată percepții contrastante privind impactul inteligenței artificiale asupra pieței muncii. Chinezii sunt cei mai optimiști: 77% sunt de părere că inteligența artificială va crea noi șanse în muncă. La polul opus se află maghiarii (24%), germanii și polonezii (29%). În timp ce Asia domină clasamentul optimiștilor, Europa rămâne mai precaută și sceptică față de potențialul AI de a transforma piața muncii. România se situează pe locul 19 din 33, cu 35% dintre respondenți încrezători că inteligența artificială va duce la crearea de noi locuri de muncă.

___

41% dintre angajatorii lumii intenționează să reducă numărul angajaților în următorii 5 ani din cauza automatizării, conform Forumului Economic Mondial. Tendința reflectă teama că anumite competențe se vor „demoda”, iar angajatorii vor prefera soluții bazate pe roboți, automatizare și modele lingvistice, considerate mai rapide și mai eficiente din punct de vedere al costurilor. Totuși, 51% dintre angajatori intenționează să ofere oamenilor oportunități de recalificare pentru a ocupa noi roluri.

___

UniCredit Bank a fost desemnată Angajator de Top în România de către Top Employers Institute, autoritatea globală în strategii de resurse umane. La nivel european, grupul UniCredit a primit aceeași certificare pentru al 9-lea an consecutiv, datorită recunoașterii în țări precum Austria, Germania, Italia, Serbia, Bosnia și Polonia. Titlul confirmă eforturile UniCredit de a oferi un mediu de lucru incluziv, dezvoltare continuă și bunăstare pentru angajați.

___

Milenialii (angajații cu vârsta cuprinsă între 28-43 de ani) vor pierde cele mai multe locuri de muncă din cauza inteligenței artificiale, potrivit unui studiu realizat de Chadix - 38% dintre liderii de afaceri confirmă riscul asupra carierei lor. Gradul mare de vulnerabilitate e dat de faptul că milenialii ocupă într-un procent mai mare roluri de mijloc în industrii precum marketing, suport administrativ și finanțe, adică unele dintre cele mai ușor de automatizat. Oricare din restul generațiilor sunt mai puțin expuse: Generația Z (cu un risc confirmat de aproximativ 25%), Generația X (cu 20%) și Baby Boomers (cu 10%). Experții subliniază că soluția stă în dezvoltarea abilităților unice, precum creativitatea și gândirea strategică, care rămân greu de înlocuit de tehnologie.

🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife.

Mai puțin înseamnă mai mult: echipele mici și autonome sunt viitorul muncii.

Automatizarea aduce schimbări profunde în structurile organizaționale, iar conceptul „podding” poate fi o alternativă la ierarhiile tradiționale. Această metodă presupune organizarea echipelor în grupuri mici și autonome, fiecare având un lider responsabil pentru coordonare și aliniere. Spre deosebire de modelele ierarhice, podding-ul permite o mai mare flexibilitate și descentralizare a deciziilor.

Conceptul valorifică modul natural în care oamenii lucrează cel mai bine: cercetările arată că echipele mici (5-15 membri) stimulează colaborarea prin siguranță psihologică și încredere, încurajează adaptabilitatea și creativitatea și reduc oboseala.

Un alt factor-cheie este impactul inteligenței artificiale asupra middle-managerilor. Automatizarea sarcinilor administrative îi ajută să fie mai concentrați pe inteligența emoțională și dezvoltarea echipei. În acest fel, podding-ul ajută la tranziția către un leadership centrat pe oameni, adaptat digitalizării.

Spune-mi ce profesie ai, ca să-ți spun câtă încredere am în tine.

Din 21 de profesii diferite, europenii au cea mai mare încredere în medici și oameni de știință. Politicienii sunt însă cei mai lipsiți de încredere, în ciuda unei creșteri de 6% a nivelului de încredere din 2018 încoace, conform unui studiu Ipsos la care au participat 23.000 de adulți din 32 de țări.

În Olanda, 73% dintre respondenți au încredere în medici - cel mai mare procent dintre țările UE - urmată de Franța și Spania, cu 66%. Oamenii de știință și profesorii se bucură, de asemenea, de niveluri ridicate de încredere, în special în Spania și Olanda.

Pe de altă parte, politicienii, influencerii și miniștrii sunt percepuți ca fiind cei mai puțin de încredere. În Polonia, doar 8% dintre respondenți au încredere în politicieni, urmată de Spania cu 10% și Ungaria, Italia și România cu 11%.

Încrederea în aceste profesii diferă și în funcție de generații. Persoanele născute între 1946 și 1964 au mai multă încredere în poliție, comparativ cu milenialii (cei născuți între 1981 și 1996). Între timp, 20% dintre cei din Generația Z au încredere în influenceri, spre deosebire de doar 9% dintre seniori.

La nivelul țării noastre, lucrurile stau cam așa:

🚸 Parenting Hack: Rămâi pasiv când un copil e abuzat, sau nu?

Băiatul meu, Vlad (16 ani), mi-a povestit recent despre un prieten cu un tată alcoolic. Într-o ieșire la schi, acest tată și-a amenințat copilul de față cu alți adulți, iar ei n-au intervenit. Vlad m-a întrebat dezamăgit: „De ce nu fac nimic adulții?”

Adevărul trist e că unii părinți preferă să nu judece, temându-se să nu fie la rândul lor criticați când, sub presiunea stresului de la serviciu sau a problemelor de zi cu zi, țipă și ei la copii. Și totuși, astfel de situații nu sunt „doar o treabă de familie”.

Eu aleg să mă bag. Ori de câte ori văd un copil lovit sau certat agresiv, intervin cu empatie: „Nu vreți să respirați adânc un pic? E posibil să regretați mai târziu.” Mi se pare important să arăt că există alternative la violență.

De ce să intervii?

Oferi un model de acțiune – Arăți că nu ești de acord cu abuzul și că există soluții mai bune.
Protejezi o persoană neajutorată – Copiii n-au mereu voce; noi, adulții, trebuie să-i apărăm.
Oferi empatie – Uneori, e suficient să asculți și să sugerezi o pauză; stresul acumulat de la job și viața agitată pot împinge oamenii la gesturi pe care le regretă ulterior.

Fii un exemplu pentru copilul tău. Următoarea dată când vezi un gest abuziv, amintește-ți că poți face diferența. Copiii învață din acțiunile noastre, nu doar din cuvinte.

Rubrica Parenting Hack e scrisă de Oana Cojuhovschi – consultant de business, inițiatoarea programului „Parenting-Friendly Organisations” și autor al cărții „Din sala de ședințe, la locul de joacă”. Din fiecare rol, Oana rămâne dedicată misiunii sale: aceea de-a ajuta angajatorii să construiască culturi organizaționale incluzive de sprijin pentru familii, astfel încât toți să trăim și să muncim mai bine și mai fericiți.

😠 Șefu’ care taie chefu’: Europa inechitabilă – directorii sunt de peste 100 de ori mai bine plătiți decât angajații.

Directorii executivi ai celor mai mari 100 de companii europene sunt plătiți, în medie, de peste 100 de ori mai bine decât ceilalți angajați, spun studiile. În cifre, vorbim de o remunerație medie de 4,147 milioane de euro pentru directori, comparativ cu doar 37.863 de euro pentru un angajat cu normă întreagă.

Această diferență nu este doar o problemă de echitate, ci are consecințe negative profunde asupra economiei și a încrederii în instituțiile democratice. Salariile mici alungă candidații, iar angajații nemulțumiți de bani și de lipsa de control asupra condițiilor de muncă sunt mai predispuși să-și piardă încrederea în democrație.

Confederația Europeană a Sindicatelor (ETUC) subliniază importanța negocierilor colective și a contractelor de muncă. Secretarul general al ETUC, Esther Lynch, spune că salariile echitabile ar stimula competitivitatea, ar rezolva problemele legate de lipsa forței de muncă și ar direcționa mai multe resurse către economie. Crezi că diferența asta e justificată?

📜 Scurte și tari (II).

Meta a anunțat că va concedia 5% din forța totală de muncă (aproximativ 3.600 de angajați), concentrându-se pe cei cu performanțe scăzute, conform unui memoriu intern accesat de Business Insider. Mark Zuckerberg a explicat că decizia face parte dintr-un plan mai amplu de îmbunătățire a managementului performanței și că angajații afectați vor fi notificați pe 10 februarie. În plus, Meta a început restructurarea unor inițiative, precum eliminarea echipei de diversitate, echitate și incluziune, și a renunțat la verificatorii de conținut independenți (fact-checkers), adoptând un model bazat pe notele comunității, similar cu platforma X.

___

Raportul Industriei de Recrutare 2025 e o recapitulare utilă a anului trecut realizată de eJobs, cu cifrele, topurile și concluziile relevante de pe piața muncii. Îl poți descărca de AICI.

___

Succesul în găsirea unui nou job nu ține de câte CV-uri trimiți, ci de câte discuții porți, spun cercetătorii de la Harvard. Networkingul te ajută să găsești oportunități mai bune și să eviți joburile care nu ți se potrivesc, mai ales acum, când multe CV-uri sunt generate automat și aplicațiile sunt filtrate de AI. Angajatorii au mai multă încredere în recomandări și preferă candidați veniți din rețelele lor, aceștia având șanse de peste 4,5 ori mai mari să fie angajați.

___

În 2023, am avut cea mai mică natalitate din ultima sută de ani. Cu toate acestea, stăm mai bine decât UE la rata natalității. Cu 9,4 născuți la mia de locuitori, ne situăm printre țările cu o rată a natalității mai ridicată decât media europeană (în UE, în anul 2022, rata natalității a fost de 8,7 născuți la mia de locuitori). Mortalitatea rămâne ridicată din cauza bolilor cardiovasculare și a cancerului, accentuate de un stil de viață nesănătos și acces limitat la servicii medicale, mai ales în zonele rurale. Mortalitatea infantilă este printre cele mai mari din UE, din cauza lipsei îngrijirii prenatale, iar îmbătrânirea populației contribuie la scăderea demografică.

___

De 10 luni la rând avem cea mai mare inflație din UE. Rata anuală a inflaţiei în luna decembrie 2024 comparativ cu luna decembrie 2023 a fost de 5,14%, arată datele INS. Pentru anul 2024, rata medie a modificării prețurilor a fost de 5,6%, în timp ce media în UE a fost de 2,7%. În interval de un an, dintre toate produsele alimentare, cel mai mult s-au scumpit margarina, fructele proaspete, legumele şi conservele de legume, citricele şi alte fructe meridionale și berea. La mărfuri nealimentare, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la detergenți, tutun, țigări și combustibil.

___

Sistemul fiscal românesc în 2025. Digitalizarea fiscală, intrarea în Schengen, litigiile fiscale, prețurile de transfer, impozitul minim global BEPS 2.0 sau impozitele directe, precum IMCA și ICAS, sunt doar câteva dintre temele care vor modela peisajul fiscal anul acesta. Iată ce ar trebui să știe antreprenorii.

___

15.000 de polițiști au protestat împotriva Ordonanței „Trenuleț”. Polițiști, polițiști de penitenciare și rezerviști militari au ieșit în stradă și au cerut Guvernului revenirea la plata pentru orele lucrate în weekend şi sărbători legale, plata majorării pentru orelor suplimentare și indexarea pensiilor militare cu rata medie a inflaţiei.

___

Câteva mituri despre liderii introvertiți adunate de WE ARE HR.

🌶️ Sweet & spicy.

💡 Știați că: Bună dimineața la cafeluță e benefică?

Persoanele care beau cafea au cu 16% mai puține șanse de a muri din orice cauză și cu 31% mai puține șanse de a muri din cauza bolilor cardiovasculare, arată un studiu care a analizat obiceiurile a peste 40.000 de americani pe parcursul a 19 ani.

Dar contează când bei cafea, nu e suficient doar să o bei (mai ales pe stomacul gol). Consumul de cafea dimineața a avut un impact pozitiv mare asupra sănătății cardiovasculare și a longevității. Având în vedere rezultatele promițătoare și riscurile scăzute, cercetătorii sunt de părere că a bea cafea dimineața poate fi un obicei benefic, deși atrag atenția asupra diferenței dintre corelație și cauzalitate.

Studiul se alătură altor cercetări care au evidențiat beneficiile cafelei, precum reducerea accidentelor vascular cerebral, a diabetului și bolilor neurologice, datorită compușilor chimici și antioxidanților pe care îi conține.

Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!

Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Lore, Cristina, Ionuț, Tibi, Flavian și Doru.

Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion. Materialele audio-video sunt pregătite cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech.

Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.

Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.

Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.