#146: Primele reacții ale companiilor din IT la eliminarea facilităților fiscale; Doar 2 din 10 angajați pricep cu adevărat ce semnează la job; Concedierile mascate: fie lucrezi de la birou, fie pleci
Bonus: 4 milioane de români trăiesc departe de casă și până și străinii își iau tălpășița; Angajatorii nemți își bagă detectivi privați să fileze angajații aflați în concediu medical.
Servus. Știm că timpul e prețios pentru toți. Tocmai de-asta am făcut noi sinteza celor mai importante știri și noutăți din piața muncii, care să te ajute să lucrezi cu mai mult sens. Dacă ți-e de folos ceea ce facem, trimite mai departe celor cărora crezi că le-ar fi util.
În România, eliminarea facilităților fiscale împarte țara în două.
IT-iștii români pot ajunge să câștige în 2025 mai puțin decât anul trecut, chiar și dacă le-a fost mărit între timp salariul. În urma eliminării scutirilor și facilităților acordate anterior angajaților din acest sector, pierderile din salariul net al fiecărui angajat din IT se vor încadra între 650 și 1125 de lei, pentru cei care au un salariu brut de 10.000 de lei. Pierderea este chiar mai mare (1125 lei) pentru angajații care nu plăteau până la 31 decembrie 2024 contribuția la Pilonul 2 de pensii, care acum devine obligatorie.
Află pe larg cum afectează concret noile modificări fiscale veniturile nete ale angajaților, care sunt variantele de rezolvare a problemei și care sunt companiile care compensează pierderile financiare, din articolul scris de Doru Șupeală.
Pregătim un articol similar și pentru sectorul construcțiilor, așa că dacă ai informații clare despre oricare dintre domeniile afectate de eliminarea facilităților fiscale, trimite-le pe ioana@hackingwork.ro sau tibi@hackingwork.ro și le vom include în articolul dedicat.
4 milioane de români trăiesc departe de casă și nici străinii nu stau prea mult la noi.
România ocupă locul 14 la nivel global în clasamentul țărilor cu cei mai mulți emigranți, cu 4 milioane de cetățeni care trăiesc în afara granițelor, conform raportului World Migration Report 2024. Majoritatea românilor emigrați se află în Italia, Spania și Germania, unde lucrează în special în construcții, agricultură și servicii. La nivel global, India conduce clasamentul, cu 17,8 milioane de emigranți, urmată de Mexic (11,1 milioane) și Rusia (10,7 milioane).
Fenomenul e mai concentrat în Europa și Asia, care găzduiesc împreună 60% din imigranții lumii. În timp ce alte țări, precum India sau Mexic, au înregistrat o creștere constantă a numărului de emigranți din cauza populațiilor mari, situația României vorbește despre o problemă diferită: migrația e determinată de sărăcie și de o piață a muncii, per total, instabilă.
Nici muncitorii străini nu prea stau: 6 din 10 pleacă repede la „mai bine”. Pentru a ne acoperi deficitul, resimțit mai ales în construcții, HoReCa și livrări, țara noastră încearcă să devină o destinație atractivă pentru muncitori non-UE. În 2024, s-au emis 100.000 de permise de muncă pentru cetățeni străini, însă aproximativ 65.000 dintre ei au părăsit țara până la sfârșitul anului. Asta ne arată că România e încă percepută drept o țară de tranzit, o rampă de lansare către Europa de Vest, și că avem probleme în a integra, loializa și păstra oamenii, în ciuda deficitului major.
Pentru 2025, autoritățile estimează că vor angaja alți 100.000 de muncitori străini, însă fără soluții clare pentru a le reduce migrarea.
Viitorul locurilor de muncă în 2025: Transformările pieței muncii până în 2030.
Schimbările tehnologice, incertitudinea economică și schimbările demografice vor schimba mult felul în care arată piața globală a muncii. Raportul "Future of Jobs 2025" adună perspectivele a 1.000 de angajatori din 55 de economii și analizează modul în care aceste tendințe vor afecta locurile de muncă și abilitățile necesare.
Creșterea accesului la tehnologie aduce o transformare majoră, cu 60% dintre angajatori care se așteaptă ca noile tehnologii să le schimbe afacerea în următorii cinci ani. În plus, schimbările climatice și îmbătrânirea populației par să genereze cereri ridicate pentru profesii în domeniul energiei regenerabile și al sănătății.
Până în 2030, experții prevăd că numărul locurilor de muncă va crește cu aproximativ 78 milioane, net, și că lucrurile se vor schimba major. Joburile în tehnologie și sectorul ecologic vor fi mai multe, în timp ce numărul celor administrative va scădea. Angajatorii vor trebui să se concentreze pe recalificarea angajaților pentru a acoperi noile cerințe ale pieței.
🔎 Meserii sub lupă: Scafandru pentru mingi de golf (golf ball diver).
Un astfel de scafandru recuperează mingile pierdute în lacurile și iazurile terenurilor de golf. Această meserie implică scufundarea în ape deseori tulburi, pline de noroi sau vegetație, pentru a aduna mingile pentru a fi revândute. Scafandrii trebuie să fie bine pregătiți, să aibă echipament de scufundare adecvat și să fie atenți la posibile pericole, printre care animale sălbatice (aligatori) și obiecte ascuțite.
Pe lângă scufundări, acești scafandrii sunt responsabili de întreținerea echipamentului, colaborarea cu angajații terenului, curățarea și ambalarea mingilor recuperate și negocierea contractelor. Salariul mediu anual ajunge în Statele Unite la 52.312 de dolari și poate crește în funcție de experiență și zonă (ex. 94.183 dolari în Fort Lauderdale, Florida).
Glenn Berger, din videoul de mai jos, colecta între 1,3 și 1,7 milioane de mingi pe an:
Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează.
📜 Scurte și tari (I).
WPP le cere celor 114.000 de angajați să lucreze 4 zile pe săptămână la birou. WPP, gigantul britanic din publicitate, a impus o nouă regulă pentru angajații săi: le cere să revină la birou patru zile pe săptămână, începând cu aprilie 2025. Până acum, compania avea un sistem hibrid, iar unii angajați lucrau doar o zi pe săptămână de la birou. Conform unui mesaj trimis de CEO-ul Mark Read, această schimbare este menită să îmbunătățească colaborarea și performanța echipelor. Deși se va oferi flexibilitate pentru cazuri speciale, toți angajații WPP vor trebui să urmeze noile reguli, cu excepția celor care au contracte de muncă remote deja stabilite.
___
Cea mai mare bancă americană își aduce oamenii complet la birou. Și JPMorgan Chase renunță oficial la opțiunile de muncă remote. În prezent, aproximativ 40% dintre angajați lucrează deja full-time de la birou, însă asta se vrea a fi norma, din martie 2025. Decizia reflectă viziunea CEO-ului Jamie Dimon, care a criticat frecvent munca la distanță pentru lipsa de colaborare și productivitate. JPMorgan, cu peste 293.000 de angajați la nivel global, se aliniază astfel altor companii mari, în revenirea completă la modelul pre-pandemic de lucru, în ciuda rezistenței oamenilor. Cei care nu respectă politica vor putea fi penalizați în evaluările de performanță.
___
Peste 700 de angajați ai McDonald’s din Marea Britanie acuză compania de hărțuire sexuală și condiții de muncă nesigure. Organizația sindicală avertizează că multe victime sunt tineri cu vârste sub 18 ani, iar plângerile denotă o cultură de toleranță față de comportamentele abuzive. Gigantul francizor are aproximativ 170.000 de angajați în Marea Britanie, dintre care mulți lucrează pe salariu minim.
___
Angajările au încetinit în România: avem o creștere anuală de doar 0,7% în numărul de salariați, raportat în octombrie 2024 vs. aceeași lună din 2023, conform datelor INS. Mai mult, creșterea anuală a fost sub 1% în 15 județe, în timp ce județele Olt, Brăila, Satu Mare, Teleorman și Gorj au raportat chiar scăderi. Pe de altă parte, județele cu cele mai mari creșteri sunt Ilfov (+5,2%), Giurgiu (+4,2%) și Iași (+2,9%). Totuși, piața muncii din România rămâne lentă, cu un declin al ofertelor de muncă de aproximativ 10% față de acum un an, conform declarațiilor CEO-ului eJobs, Bogdan Badea. Principalele industrii afectate includ producția și IT-ul.
___
Uneltele AI ar putea influența deciziile pe care le iei. De câteva decenii trăim o perioadă în care atenția este moneda de schimb pe internet. Rețelele sociale fac tot posibilul să ne țină cât mai mult timp pe platformele lor ca să ne poată servi reclame. În acest context, s-ar putea să fim martorii unei tranziții spre o economie bazată pe intenție, arată un studiu realizat de cercetători de la Universitatea Cambridge. În lipsa unor reglementări, inteligența artificială ne va înțelege, prognoza și manipula intențiile, iar ulterior va putea vinde informațiile companiilor care pot profita de pe urma lor.
___
1 din 6 angajați din Marea Britanie renunță la mese pentru a-și putea acoperi cheltuielile, din cauza prețurilor mari la mâncare, energie și alte lucruri esențiale.
🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase oferite de MedLife.
„Ți-ai luat concediu medical? Îl trimit pe Sherlock Holmes să verifice dacă ești bolnav”
Numărul joburilor de detectivi privați este în creștere în Germania, iar una dintre principalele lor misiuni este să urmărească angajații aflați în concediu medical. Aceștia sunt contractați de angajatori pentru a verifica dacă angajații sunt cu adevărat bolnavi sau doar pretind, pentru a evita munca. Detectivii pot urmări activitățile persoanelor suspectate, cum ar fi dacă merg la cumpărături, fac sport sau participă la alte activități care contrazic starea de boală declarată.
Creșterea cererii pentru astfel de servicii vine pe fondul absenteismului tot mai mare și al presiunii financiare asupra firmelor. Rata absenteismului „e de două ori mai mare decât în alte țări europene”, a declarat directorul Mercedes.
Cum facem să schimbăm asta? Iată câteva idei pentru angajatorii care vor oameni sinceri și loiali:
Oferă-le programe de wellbeing – pauze, sprijin psihologic, echilibru muncă-viață.
Fii deschis la comunicare: oamenii vor spune mai ușor ce îi deranjează dacă se simt înțeleși.
Dă-le flexibilitate – un program adaptat nevoilor specifice poate face minuni.
Investește în prevenție: de exemplu, workshopuri despre sănătate fizică și mintală.
Găsește soluții etice pentru verificare, fără să instalezi atmosfera de suspiciune continuă.
Recompensează loialitatea și comportamentul corect – funcționează mai bine decât orice metodă de control.
Doar 20% dintre angajați înțeleg cu adevărat termenii contractului de muncă.
La job, oamenii semnează diverse acorduri și documente legale, dar nu sunt întotdeauna pe deplin informați sau conștienți de ceea ce semnează. În timp ce 52% dintre angajatori consideră că noii angajați au înțeles termenii contractului, doar 20% dintre angajați au aceeași opinie, spun studiile. Mai mult, angajații care nu se simt pe deplin informați sunt mai predispuși să părăsească echipa, să aibă percepții negative despre jobul lor și relații tensionate cu managerii.
Pentru a preveni aceste situații, liderii, managerii și specialiștii HR trebuie să îmbunătățească transparența și să preia rolul de „translator” în comunicarea termenilor contractuali. În plus, un mediu în care angajații se simt confortabil să pună întrebări și să solicite explicații (fără a se teme de repercusiuni) este esențial.
În cazul impunerii unor condiții de muncă mai restrictive, angajatorii au responsabilitatea de a explica clar motivele acestor măsuri și de a le permite angajaților să facă alegeri informate.
Ce înseamnă să fii adolescent în România?
Activitatea elevilor români se împarte între materii prea încărcate, neadaptate realității, și profesori care nu reușesc să le inspire dorința de a învăța, conform unui studiu recent. Mulți liceeni percep programa ca fiind inutilă pentru viața de zi cu zi sau pentru viitoarele lor cariere. Doi din zece liceeni au fost victime ale bullyingului, iar una din cinci victime spune că experiența a dus la pierderea încrederii în sine și în ceilalți, dar și la izolare socială.
Per ansamblu, 63% dintre elevi sunt fericiți, în timp ce 17% sunt nefericiți.
Studiul reflectă și aspecte pozitive:
Aproape 90% dintre liceeni practică activități fizice săptămânal sau zilnic;
93% dintre liceeni consideră că părinții îi tratează corect și le respectă opiniile;
94% dintre elevi sunt mulțumiți sau foarte mulțumiți de bunurile materiale deținute;
Majoritatea liceenilor sunt mulțumiți de echipamentele IT, biblioteci și sălile de sport din unitățile lor de învățământ.
Rămâne să vedem dacă dorințele și așteptările liceenilor incluse în raport ajung și la urechile adulților.
📜 Scurte și tari (II).
Valul de concedieri continuă și în 2025 în România. O strategie de concediere va fi rechemarea oamenilor la birou, sub pretextul că nu mai sunt productivi lucrând de acasă. O justificare superficială, menită să provoace demisii voluntare pentru a evita concedieri directe, în condițiile în care toate domeniile, cu mici excepții, vor avea de suferit în urma recesiunii și a modificărilor fiscale. Doru a vorbit pentru Adevărul despre principalele tendințe de pe piața muncii în 2025, cele mai apăsătoare probleme ale companiilor și angajaților, deopotrivă, și cele mai des întâlnite forme de sabotaj mascate în soluții. Doru subliniază că această abordare riscă să ducă la pierderea oamenilor valoroși și la scăderea calității muncii.
___
Companiile se orientează tot mai mult către recrutarea bazată pe abilități, ca răspuns la deficitul de talente și evoluțiile tehnologice. În 2025, această abordare ar putea deveni norma. Conform experților, angajatorii caută abilități specifice, mai ales în domeniul marketingului digital, și nu doar experiență anterioară. Inteligența artificială are un rol important în recrutare, iar companiile se concentrează mai mult pe ce pot face candidații, nu pe ceea ce au studiat.
___
Și companiile americane concediază, pe fondul măsurilor de reducere a costurilor și al impactului inteligenței artificiale. Printre companiile americane care au anunțat că vor concedia se numără Microsoft, care reevaluează angajații cu performanțe slabe, BlackRock, Ally și The Washington Post. Un sondaj al Forumului Economic Mondial arată că 41% dintre companii se așteaptă să reducă numărul angajaților în următorii cinci ani.
___
Femeile resimt mai frecvent și mai intens sindromul impostorului decât bărbații, conform unui nou studiu. Analizând 115 dimensiuni ale efectului cu peste 40.000 de participanți, femeile au obținut scoruri mai mari decât bărbații în acest fenomen. Diferența variază în funcție de domeniu, este mai mică în Asia decât în Europa și America de Nord și depinde de metoda de evaluare folosită. Aceste descoperiri subliniază importanța cercetării diferențelor de gen și a sprijinirii celor afectați de acest sentiment.
___
Românii pot investi din nou în titluri de stat Tezaur. Titlurile de stat asigură o dobândă neimpozabilă de până la 7,8% și pot fi achiziționate online sau fizic, între 13 ianuarie și începutul lunii februarie, prin contul SPV al persoanelor fizice, Trezorerie sau Poșta Română.
___
Companiile japoneze își „vânează” talentele din Generația Z direct din facultate. În Japonia, companiile oferă beneficii atractive pentru a atrage tinerii absolvenți, pe fondul îmbătrânirii rapide a populației. Studenții din Generația Z primesc oferte de muncă încă înainte de absolvire, iar pachetele includ plata datoriilor pentru studii și locuințe subvenționate. Conform unui raport din 2024, peste 40% dintre studenții care termină facultatea în martie au deja cel puțin o ofertă de angajare.
___
Tinerii din Japonia renunță la orele lungi de muncă, reducând fenomenul „karoshi”. Tinerii angajați din Japonia aleg acum un echilibru între muncă și timpul liber, reducând numărul orelor lucrate. De la 1.839 de ore pe an în 2000, numărul acestora a scăzut la 1.626 în 2022, o scădere de 11,6%. Această schimbare este condusă de tinerii din generația Z, care pun mai mult accent pe calitatea vieții decât pe muncă excesivă. În urma acestei tendințe, Japonia speră să vadă o scădere a fenomenului „karoshi”, moartea cauzată de epuizarea prin muncă. Deși generațiile mai în vârstă se opun acestei schimbări, tinerii beneficiază de salarii mai mari și condiții de muncă mai bune.
💡 Uite ce fain: Fără echilibru, nici viziunea nu stă în picioare.
Liderii care își prioritizează starea de bine au o capacitate mai mare de a gândi strategic și de a inspira echipele. Cercetările arată că vitalitatea – definită ca un echilibru între energia fizică, psihologică, emoțională și spirituală – este esențială pentru performanța de vârf. Liderii epuizați iau decizii mai lent, sunt mai puțin creativi și au dificultăți în avea o perspectivă de ansamblu, iar acest lucru pune bețe în roate atât echipelor, cât și organizației.
Ce pot face liderii? În primul rând, să fie atenți la starea lor de bine și să nu o ignore, să devină modele pentru echipele lor și să creeze o cultură organizațională care pune accent pe echilibru.
📆 Ce-am mai publicat zilele trecute:
🎥 (10:52) Viteza schimbării TE OBLIGĂ să rămâi deschis la învățare.
Cum te poți trezi de azi pe mâine în afara pieței? Dacă ești lider și închizi ochii la inovație, mergi înainte cu sentimentul că schimbările vin când ești tu pregătit și crezi că adaptabilitatea e un moft, afacerea ta va pierde trenul.
Oana Preda, Head of People & Culture la UniCredit Bank România, ne explică cum să nu rămânem înțepeniți, într-o lume în care singura constantă rămâne schimbarea.
___
🎥 (11:03) Suferă echipele când muncim de la distanță? Cu cât ți se impune mai mult un lucru, cu atât vei fi mai tentat să mergi pe varianta „zic ca tine, fac ca mine”. Nimănui nu-i place să se muleze pe un șablon rigid, mai ales când e vorba de unde, când și cum muncește – doar auzim frecvent de companii care-și constrâng angajații să se prezinte la birou. Care-s soluțiile? Una dintre „rețetele” care funcționează, și care e și implementată, ne-a dezvăluit-o Oana Preda, Director pe zona People and Culture la UniCredit Bank România, într-un nou video.
📖 Cartea câștigătoare.
Cum îți crești brandul și vânzările când atenția e noua monedă de schimb? Gary Vaynerchuk ne explică de ce succesul în social media nu mai depinde de numărul de urmăritori, ci de capacitatea de a crea conținut relevant, care prinde. Cu peste două decenii de experiență în marketing, Vaynerchuk oferă strategii clare pentru branduri, creatori și companii care vor să se adapteze rapid și să prospere în peisajul digital de azi. În plus, e un instrument de lucru și actualizare bun pentru cei care cred că prezența pe rețelele de socializare e demodată.
Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!
Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Lore, Cristina, Ionuț, Tibi, Flavian și Doru.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești. Dacă ai ajuns până aici, cel mai probabil ești un fan adevărat, așa că ne poți susține aici.