#144: Peste 3 milioane de români trăiesc în alte țări din UE, dar trimit bani în țară; Politica de revenire la birou alungă angajații competenți; Gen Z evită interacțiunile cu colegii mai în vârstă.
Bonus: Pentru o cultură sănătoasă la locul de muncă, evitați favoritismul; 22% dintre copiii români suferă de sevraj psihologic când nu au acces la telefon; Cât câștigă un „elf” în Laponia?
Servus. Ce ați primit de la Secret Santa? Poate o carieră cu sens? Mai multă comunicare cu colegii? Sau poate un pic de apreciere de la șefi? A fost un an cu de toate, dar am păstrat dorința de a produce conținut care să vă facă munca și viața mai bune. Să vă fie de folos până la anul, când ne regăsiți tot aici, pe 9 ianuarie, cu următoarea ediție!
Suntem țara din UE cu cei mai mulți cetățeni plecați peste graniță. Cum o duc românii care lucrează în străinătate?
Datele oficiale arată că în jur de 3,2 milioane de români trăiesc acum în alte țări din UE, cei mai mulți în Italia (34%, conform datelor Băncii Naționale), deși numărul real este probabil mai mare. Aceste estimări se bazează pe sumele de bani trimise în țară de românii din străinătate. Dintre aceștia, 76% sunt persoane apte de muncă (cu vârste între 15 și 64 de ani), ceea ce afectează semnificativ piața muncii din România.
Exodul specialiștilor este o problemă majoră pentru economia și societatea românească. În fiecare an, zeci de mii de români, în special tineri cu vârste între 20 și 40 de ani, aleg să plece definitiv din țară. Fiecare absolvent de facultate care emigrează reprezintă o pierdere de aproximativ 50.000 de dolari pentru România, bani investiți în educația lui timp de 16-20 de ani, fără posibilitate de recuperare.
Pornind de la o postare de pe platforma Reddit, am scris un articol cu mărturii ale românilor din diaspora privind munca lor – ce, cum și unde lucrează, ce salariu au, cât reușesc să economisească și dacă, per total, duc o viață mai bună în străinătate.
Zeții așteaptă, seniorii ezită – Cine face primul pas în comunicare?
Unul din cinci tineri din generația Z de la nivel global nu a avut nicio conversație directă cu o persoană peste 50 de ani la locul de muncă, în ultimul an. Deși această generație este dezinvoltă, evită adesea interacțiunile cu colegii mai în vârstă. Diferențele de stil de viață – lipsa unui partener, a copiilor sau a altor interese comune – îi fac pe tinerii din generația Z să simtă că nu au suficiente puncte de conexiune cu colegii mai experimentați.
Lacunele în comunicare pot afecta cariera Zeților, deoarece discuțiile directe cu managerii sau colegii seniori cresc șansele de promovare sau mărire salarială. Deși tinerii cred că o mai bună colaborare intergenerațională le-ar îmbunătăți productivitatea și învățarea, 64% dintre ei așteaptă ca cealaltă parte să facă primul pas.
Responsabilitatea cade și pe umerii generațiilor Baby Boomer și X – aproximativ 40% dintre angajații de peste 55 de ani nu au vorbit cu un coleg din generația Z în ultimul an. Soluțiile ar fi ca aceștia să-și împărtășească unii altora cunoștințele, să se asculte unii pe ceilalți și să fie deschiși spre colaborare.
🔎 Meserii sub lupă: elful lui Moș Crăciun.
Ca elf în Laponia, ești un ghid, un entertainer, o creatură magică. Altfel spus, mâna dreaptă a lui Moș Crăciun. Pe lângă asta, elfii le oferă oamenilor informațiile de care au nevoie, spun povești, se joacă, fac trucuri și se asigură că oaspeții știu unde, ce și când au de făcut. E musai să fie persoane vesele și sociabile, care știu să distreze și să fie în preajma copiilor. Se adaptează rapid la diverse situații, au abilități bune de conducere a grupurilor și iubesc să cânte colinde.
Meseria de elf nu-i ușoară – e nevoie și de pregătire, în care elfii învață să cânte, să ghideze clienții, să conducă grupurile și se familiarizează cu locul. Primul-ajutor și protecția împotriva frigului sunt, de asemenea, foarte importante. Elfi lucrează de obicei de la sfârșitul lunii noiembrie până la începutul lunii ianuarie. Companiile precum Lapland Safaris oferă salarii de 1581 euro pe lună.
Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează.
📜 Scurte și tari (I).
Aproape jumătate dintre victimele traficului de persoane sunt exploatate prin muncă forțată. Cel mai recent raport ONU arată că principalele forme de abuz asupra victimelor traficului de persoane sunt munca forțată (42%) și exploatarea sexuală (36%). Copiii și femeile sunt cele mai expuse riscului, iar factori precum sărăcia, conflictele armate și schimbările climatice contribuie semnificativ la această problemă, ceea ce subliniază necesitatea unor măsuri mai eficiente de protecție a victimelor.
___
70% dintre americani cred că nu sunt plătiți suficient pentru calitatea sau volumul muncii lor, iar peste jumătate afirmă că veniturile lor nu acoperă cheltuielile lunare, fiindu-le dificil să țină pasul cu creșterea costului vieții. Cu toate acestea, 63% dintre aceștia spun că este puțin probabil să își caute un nou loc de muncă în următoarele șase luni deoarece consideră că este greu de găsit unul potrivit.
___
Top 5 cele mai căutate joburi online în UE. Managerii de vânzări, marketing și dezvoltare au avut cea mai mare rată a anunțurilor de angajare online (OJAR) în 2023, cu 26,6%, conform Eurostat. Următoarele poziții în clasament au fost ocupate de muncitorii din producție (22,4%) și alți angajați din vânzări (17,6%). Managerii din comerțul cu amănuntul și en-gros (16,8%) și angajații din suport administrativ (16,7%) completează topul.
___
Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează că mesajele primite pe SMS sau prin aplicații de mesagerie, cum ar fi WhatsApp, care promit joburi online bine plătite, sunt fraude. Acestea au scopul de a colecta informații sensibile de la utilizatori, iar specialiștii recomandă să nu răspundeți la astfel de oferte și să evitați furnizarea datelor personale.
___
În 2023, Uniunea Europeană a cheltuit 381,4 miliarde de euro pentru cercetare și dezvoltare, cu 57,9% mai mult față de 2013. Cele mai mari intensități de R&D au fost înregistrate în Suedia (3,6%), Belgia și Austria (3,3%), iar cele mai scăzute în România (0,5%), Malta (0,6%) și Cipru (0,7%).
___
Săptămâna de lucru a angajaților de la stat din Tokyo va fi redusă la patru zile începând din aprilie. Măsura îi sprijină pe părinți, în special pe mamele care lucrează, și urmărește să crească natalitatea. De asemenea, părinții cu copii mici pot pleca mai devreme de la muncă, dacă acceptă o reducere salarială.
___
1 din 8 europeni continuă să muncească după pensionare, dar motivele sunt foarte diferite. În Danemarca, mulți pensionari lucrează din pasiune (61%), în timp ce în România, majoritatea o fac pentru că nu pot trăi doar din pensie (54,3%). La nivel european, 36,3% dintre pensionarii activi aleg să muncească pentru a rămâne activi, dar în țări precum Cipru, Bulgaria și România, nevoile financiare sunt principalul motiv.
___
Schimbări fiscale record în 2024: câte o modificare la fiecare două zile, adică 178 de schimbări fiscale în 11 luni. Și uite așa, antreprenorii au ajuns să stea mai mult cu ochii pe legi decât pe propriile afaceri, în acest an. Mediul de afaceri critică instabilitatea legislativă, care afectează strategiile și investițiile pe termen lung. Tu cum ai resimțit toate aceste modificări?
🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase oferite de MedLife.
22% dintre copiii români suferă de sevraj psihologic fără acces la telefon: suntem pe primul loc în Europa la consumul problematic de social media.
Un studiu al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) arată că 22% dintre copiii și adolescenții români cu vârste între 11 și 15 ani au un consum problematic de social media, procent dublu față de media europeană. România ocupă astfel primul loc în Europa, depășind Malta (18%) și Bulgaria (17%). Cercetătoarea Diana Tăut, investigator principal pentru România în studiul OMS, descrie fenomenul ca fiind unul alarmant, mai ales pentru că mulți adolescenți experimentează stări de anxietate, nervozitate și insomnii atunci când nu au acces la telefon sau social media.
Acest comportament problematic interferează grav cu viața de zi cu zi a copiilor, ducând la scăderea performanțelor școlare, probleme în socializare și sentimente constante de inutilitate. În lipsa unui acces responsabil la tehnologie, adolescenții devin vulnerabili la manipulare, cyberbullying și conținut dăunător. De asemenea, timpul excesiv petrecut online este corelat cu sedentarismul și problemele de sănătate mintală.
„I-am abandonat în spațiul virtual și asta și pentru că am fost conștienți de pericolele mediului fizic, dar nu și de pericolele mediului virtual. Ecranele au devenit o soluție destul de facilă pentru calmarea copiilor, pentru educație, pentru liniștire, pentru a mânca, să nu mai facă crize de furie, să-și ocupe timpul liber, să-și alunge plicitiseala. Părinții se simt mai liniștiți să știe că ai lor copii sunt în fața unui ecran, în camera lor, decât că umblă pe străzi sau umblă prin cartier sau se expun unor pericole fizice. Dar cu siguranță nu e corectă această cale.”, concluzionează Diana Tăut.
Ce se poate face? Cercetătoarea subliniază că părinții joacă un rol central: alfabetizarea digitală a adulților și copiilor, monitorizarea activității online și stabilirea unor limite clare sunt esențiale. Totodată, reglementările mai stricte pe rețele și încurajarea unor activități alternative, cum ar fi sportul și hobbyurile, pot reduce impactul consumului excesiv de social media.
Cum să-ți dai cu stângu-n dreptul: cere-le angajaților să semneze condica de prezență la birou.
Politica de revenire la birou (RTO) alungă angajații competenți și experimentați, conform unui studiu realizat în SUA. Pe baza analizării a 54 de companii care au implementat RTO între 2020 și 2023, se observă o creștere cu 14% a plecărilor. Înlocuirea acestor angajați este dificilă, iar timpul necesar pentru ocuparea posturilor rămase neocupate crește cu 23%, în timp ce rata de angajare scade cu 17%.
Mai mult, există costuri ascunse. Conform studiului, formarea noilor angajați necesită, în medie, 33 de ore și costă mai bine de 1.250 de dolari per persoană, la care adăugăm perturbările în operațiunile zilnice. De exemplu, peste 70% dintre angajații Amazon ar lua în considerare demisia dacă li s-ar impune să lucreze cinci zile pe săptămână de la birou.
Cei care aleg să plece sunt exact angajații cu opțiuni mai bune pe piața muncii, cei mai valoroși pentru companii. Femeile, mai ales cele cu responsabilități familiale, sunt deosebit de vulnerabile la astfel de politici și preferă să caute locuri de muncă mai flexibile. Așadar, munca remote poate fi chiar un avantaj competitiv important, prin care companiile câștigă pe termen lung atunci când le oferă angajaților libertatea de a muncii în funcție de stilul de viață și nevoile lor.
V-am întrebat și pe voi ce credeți că se ascunde în spatele revenirii la birou, iar cei mai mulți considerați că nevoia de control, micromanagementul și concedierile mascate sunt intențiile reale ale angajatorilor, nu îmbunătățirea productivității.
Tu ce părere ai despre asta? Scrie-ne pe larg în comentarii.
📜 Scurte și tari (II).
Câte ore lucrăm pe săptămână, în medie, în funcție de țară. În primele 10 țări din clasament oamenii lucrează peste 48 de ore de lucru săptămânal, patru dintre cele primele cinci aflându-se în regiunea Asia-Pacific: India (56 ore), Bhutan (53,3 ore), Cambodgia (49,5 ore) și Uganda (50,3 ore). Noi ne aflăm pe la mijlocul clasamentului, cu 39,8 ore lucrate săptămânal, în timp ce olandezii lucrează cel mai puțin – 29,8 ore.
___
O companie fintech nu mai angajează oameni pentru că AI poate face tot. CEO-ul Klarna, spune că inteligența artificială poate prelua toate rolurile umane, motiv pentru care a oprit recrutările încă din 2023. Compania suedeză a scăzut deja de la 4.500 de angajați la 3.500, economiile salariale fiind redistribuite către angajații existenți. Un raport McKinsey estimează că 12 milioane de americani vor trebui să-și schimbe ocupația până în 2023, pe măsură ce AI evoluează. OECD a avertizat încă de anul trecut că peste un sfert din locurile de muncă din țările membre sunt amenințate de această tehnologie. Banca Central Europeană a ajuns însă la o concluzie puțin diferită, spunând că va fi amenințat mai degrabă nivelul salariilor decât locurile de muncă propriu-zise.
___
Bosch ar putea concedia între 8.000 și 10.000 de angajați în Germania din cauza unor planuri recente de reducere a personalului. Frank Sell, care conduce consiliul de întreprindere al diviziei de soluții de mobilitate a companiei, a declarat că aceste măsuri au creat o atmosferă insuportabilă. Reprezentanții muncii și sindicatele vor dezvolta un plan de acțiune pentru 2025, pentru a preveni proteste similare celor de la Volkswagen.
___
Românii sunt pe primul loc în UE la numărul de conturi deschise la mai multe bănci, 60% dintre cetățeni având relații cu cel puțin două instituții financiare, conform studiului European Retail Banking Radar. Prin comparație, jumătate dintre europeni preferă să lucreze cu o singură bancă, procentul fiind cel mai ridicat în Austria (77%). Băncile digitale și fintech-urile câștigă tot mai mult teren – una din cinci persoane care și-a schimbat banca în ultimii cinci ani a optat pentru o astfel de instituție. Cu toate acestea, băncile tradiționale rămân atractive datorită încrederii, siguranței și accesului direct la sucursale sau consilieri.
___
62% dintre americani cred că guvernul federal ar trebui să asigure acoperirea de sănătate pentru toți cetățenii, cel mai mare procent din ultimul deceniu, arată un sondaj Gallup. Această schimbare reprezintă o creștere semnificativă față de 2013, când doar 42% susțineau acest punct de vedere.
___
101 femei vor intra în noul Parlament al României, adică nici un sfert din numărul total de parlamentari – 465, conform Snoop. Astfel, femeile reprezintă 21,7% din numărul total de aleși, sub media europeană de 25%.
___
Favoritismul la locul de muncă este o sabie cu două tăișuri. CEO-ul Airbnb, Brian Chesky, susține că, atunci când managerii evidențiază performanța celor mai buni angajați, poate inspira echipa să își ridice standardele. Totuși, experții avertizează că favoritismul bazat pe loialitate, nu pe performanță, duce la toxicitate, demotivare și chiar plecări masive. Aproape jumătate dintre angajații dintr-un sondaj TalentLMS spun că eliminarea favoritismului poate reduce cultura toxică. Managerii care acordă tratament special „favoriților” – ignorându-le greșelile sau oferindu-le oportunități exclusive – subminează încrederea echipei și arată că efortul și rezultatele nu sunt răsplătite. Într-un mediu sănătos, liderii ar trebui să recunoască meritele, nu doar loialitatea.
___
Inteligența artificială amenință veniturile creatorilor din industria muzicală și audiovizuală. Aceștia ar putea pierde între 20% și 25% din venituri în următorii patru ani din cauza expansiunii inteligenței artificiale generative. Piața AI, estimată să crească de la 3 miliarde la 64 de miliarde de euro până în 2028, favorizează marile companii tehnologice, în timp ce veniturile și drepturile creatorilor vor fi grav afectate (dacă autoritățile nu intervin). Australia și Noua Zeelandă sunt exemple de „așa da” și au adoptat politici care protejează creatorii.
___
Elon Musk a devenit primul om din istorie cu o avere estimată la 400 de miliarde de dolari, conform Bloomberg. Creșterea recentă a avut loc datorită evaluării SpaceX, care a ajuns la 350 de miliarde de dolari după un acord de cumpărare a acțiunilor insider. CEO-ul Tesla și SpaceX l-a depășit astfel pe Jeff Bezos cu 140 de miliarde de dolari.
💡 Uite ce fain:
Nu ai nevoie (chiar) de 10.000 de pași pe zi pentru a te păstra sănătos. Studiile recente arată că beneficii semnificative pentru sănătate, precum reducerea riscului de boli cardiovasculare și al mortalității, apar la doar 2.000-8.000 de pași pe zi. Totuși, e important să nu fii sedentar, să țintești o alimentație echilibrată și trei ore de activitate fizică moderată pe săptămână.
📆 Ce-am mai publicat zilele trecute:
🎥 (37:54) Salariul nu mai e suficient pentru motivație. Ce beneficii vor oamenii?
Oamenii își doresc mai mult decât bani: vor să se simtă văzuți, apreciați și sprijiniți. Descoperă cum salariul emoțional și beneficiile extrasalariale care chiar contează pot transforma o echipă obișnuită într-una performantă. Ștefan Toderiță de la Edenred România îți aduce idei practice și inspiraționale pentru a crea un mediu de lucru în care angajații vin cu drag la muncă și dau tot ce au mai bun.
___
🎥 (07:59) De ce să lucrezi cu oameni tineri?
„Angajez pentru mindset și atitudine. Skillurile se pot învăța”. În acest episod Ionuț ne spune de ce lucrează el cu tineri, de ce crede că fiecare companie ar trebui să aibă în echipele lor cel puțin 15-20% tineri și care este rolul unui manager aici.
Ionuț Andrei este CEO al agenției de publicitate v8 interactive, Ionuț îi conduce pe cei peste 40 de oameni din echipa sa cu o viziune neconvențională: nu mai mult, ci mai bine.
📖 Cartea câștigătoare.
Vrei să faci o schimbare de carieră sau ai în jurul tău tineri la început de drum? Jurnalul „Carieră cu sens”, scris de psihologul Vlad Guluță și publicat la editura Jocurile Minții, coordonată de Raluca Anton, este cel mai amplu ghid de carieră de pe piața din România.
Cele 200 de exerciții graduale și îndrumări teoretice înțelept structurate, ne ajută să ne punem întrebări, ne aduc claritate, reduc confuzia și incertitudinea legate de profesie. 🎁 Avem și-un pont pentru oamenii din comunitatea noastră: 10% reducere la achiziționarea cărții, cu codul HACK10. Să-ți fie de folos!
Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!
Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Lore, Cristina, Ionuț, Tibi, Flavian și Doru.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești. Dacă ai ajuns până aici, cel mai probabil ești un fan adevărat, așa că ne poți susține aici.
Legat de modificarile fiscale… in tara asta, ajunsa asa cum a ajuns, oamenii de afaceri, in specual cei MARI, ar trebui sa fie mai vocali, mai prezenti. Nu se fac auziti sau vazuti. De ce?
Legat de intorcerea la birou… da, de acord cu majoritatea. Nevoie de control a unor manageri incompetenti, care nu au incredere in ei si in oameni. Ceea ce intr-o ierarhie e cam… trist.
Referitor la politicile back to office, ar mai fi de luat în considerare și interesele investite în piață imobiliarelor, mai ales cele comerciale. Și multe companii își investesc profitul în imobiliare, atât pentru a reduce taxele dar și pentru ca au fost o investiție buna de-a lungul secolelor. Este un efect economic domino ce nu poate fi ignorat. Mai ales ca astfel de decizii vin de la consiliul de investitori, nu de la managementul mic al companiei. Bineînțeles, nevoia de micromanagement și concedierile mascate sunt și ele motive des întâlnite. O piatra, mai multe păsări,gen.