#139: White fonting: „fenta” care te pune pe lista neagră a HR-ului; Jocuri fiscale în videochat: 400 de milioane de lei „pierduți” din taxe; 80% din progresul românesc e adus de liderii adaptabili.
Bonus: 50 de milioane de oameni, victime ale sclaviei moderne; Românii, fruntași la ultra full time; Parenting Hack: tranziția de la job la joacă, în 3 pași.
Servus. Azi începem cu o întrebare: are sens munca ta? Noi ți-am pregătit și săptămâna asta conținut proaspăt și aducem în discuție subiecte importante, care să ne ajute să găsim acel sens și să construim împreună un mediu în care să ne simțim cu adevărat bine. Să-ți fie de folos!
Trend periculos: „white fonting” – hack-ul CV-urilor care te poate costa jobul.
White fonting-ul – adăugarea de cuvinte cheie relevante, dar ascunse cu font alb pe fond alb – devine un risc major pentru cei care încearcă să „păcălească” sistemele de triere automată a CV-urilor. În esență, trucul poate funcționa pe termen scurt pentru a atrage atenția algoritmilor de recrutare, ajutând CV-ul să treacă de filtrele ATS (Applicant Tracking Systems), însă riscurile sunt mari.
Motivul pentru care candidații recurg la această practică este simplu: algoritmii ATS sunt programați să prioritizeze CV-urile care conțin anumite cuvinte cheie legate de cerințele postului. De aceea, unii candidați își „îmbogățesc” CV-ul adăugând termeni importanți într-un font alb, astfel încât să fie invizibili pentru ochiul uman, dar vizibili pentru sistem. Totuși, companiile mari au început să stea cu ochii-n patru, considerând această tehnică ca fiind o „scurtătură neetică” – iar odată descoperiți, candidații pot fi automat descalificați. Mai mult, white fonting-ul poate fi perceput drept o încercare de manipulare a angajatorului.
Statisticile arată că ATS-urile sunt folosite de peste 99% dintre companiile Fortune 500, și aproximativ 66% din toate companiile lumii. Deși white fonting-ul poate să crească șansele ca un CV să fie remarcat, unul autentic, bine structurat și adaptat la cerințele postului va cântări mai mult decât un hack riscant – chiar și când atunci când pare că automatizarea „o cere”.
Adaptabilitatea liderilor, asul din mâneca firmelor românești.
Circa 80% din succesul organizațiilor din țara noastră depinde de cât sunt de adaptabili liderii la cerințele flexibile din piața muncii. Din păcate, 57% dintre acestea nu sunt pregătite să facă față acestor schimbări, potrivit studiului Deloitte 2024 Global Human Capital Trends.
Aproximativ 37% dintre companii frânează inițiativele privind pregătirea liderilor din pricina celorlalte priorități ale organizației, 36% din cauza înțelegerii insuficiente a problemei, a riscurilor și oportunităților pe care le implică și 32% din cauza unor alte constrângeri interne.
Pentru mai multe șanse de succes, 67% dintre organizații ar trebui să ia în calcul regândirea modului de lucru, a locului de desfășurare a activității și a angajaților, în concordanță cu evoluțiile tehnologice. Pentru 66% dintre organizații este foarte important ca departamentele de resurse umane să treacă de la funcția operațională la o abordare interdepartamentală.
„Unul dintre aspectele asupra cărora angajatorii din România trebuie să acorde o atenție tot mai mare este cel legat de asigurarea sustenabilității capitalului uman, care presupune ca fiecare om să rămână cu un beneficiu în urma interacțiunii cu organizația. Pentru aproape trei sferturi dintre participanții români la studiu acest aspect este foarte important pentru succesul companiei din care fac parte, însă doar 6% îl abordează cu succes, iar 42% fac progrese reale în această direcție. Așadar, capitalul uman va rămâne în centrul preocupărilor, mai ales în sensul stimulării imaginației și curiozității umane pentru a ține pasul cu inovațiile tehnologice”, a declarat Raluca Bontaș, partener Deloitte România.
Românii și bulgarii, campioni la ultra full time – doar 2% lucrează part-time.
17% dintre angajații din Uniunea Europeană lucrează cu jumătate de normă, procent care reflectă o tendință de echilibrare între job și „acasă”, în cele mai multe țări europene. La coada clasamentului se află România și Bulgaria, unde doar 2% dintre salariați au un contract part-time – și-n care probabil o parte sunt chiar „al doilea job”.
Această diferență apare din mai multe cauze economice și culturale. În Vest, țări precum Olanda și Germania au dezvoltat o cultură a muncii part-time, iar aproape 50% dintre angajați lucrează în prezent așa. Astfel, oamenii au mai multă flexibilitate, fie pentru studii, fie pentru îngrijirea copiilor sau pentru alte activități personale.
În contrast, la noi, salariile sunt mult prea mici pentru a susține un trai decent doar cu jumătate de normă, iar mulți angajați nu-și permit să lucreze mai puțin de 8 ore pe zi. Mai mult, piața muncii din România este orientată către stabilitate – companiile preferă angajări pe termen lung și pe normă întreagă, oferind rar opțiuni part-time. Mentalitatea angajaților contribuie și ea: mulți consideră că un loc de muncă stabil e egal cu un job cu normă întreagă.
Astfel, decalajul dintre România și restul Europei nu reflectă doar diferențe economice, ci și o cultură mai rigidă a muncii, în care siguranța financiară depinde destul de mult de jobul (cel puțin) full time.
Construim împreună viitorul copiilor noștri. Ne vedem la Rethink Summit.
Dacă îți dorești un viitor mai bun pentru tine, copiii tăi și România, e de tine la Summit-ul Rethink 2024. Între 21 și 23 noiembrie, în Poiana Brașov, te așteaptă trei zile de discuții inspirate, alături de 400 lideri, experți și reprezentanți ai societății civile. Vom lucra împreună pentru a găsi soluții reale care să reconstruiască încrederea în democrație și să promoveze o societate bazată pe transparență și dialog. Doru Șupeală va oferi o prezentare care ne va inspira și ne va deschide o nouă perspectivă asupra potențialului nostru.
De ce să participi? Pentru că vei întâlni oameni ca tine – dornici de schimbare. Vei avea acces la perspective valoroase, dezbateri reale și oportunitatea de a contribui la un viitor mai bun pentru România. Folosește codul RETHINK_POZITIV24 pentru o reducere de 50% la bilete și alătură-te unei comunități care luptă pentru schimbare.
🔎 Meserii sub lupă: Degustător de mâncare pentru animale.
Deși poate părea surprinzător, degustătorul hranei pentru animele (în special a celor destinate câinilor și pisicilor) are un rol important în industrie, fiindcă el asigură, în definitiv, calitatea produselor: evaluează gustul și textura (de cele mai multe ori, fără să înghită produsul), analizează mirosul și aroma, calitatea și gradul de siguranță (colaborează cu echipele de control al calității). Apoi, oferă feedback pentru îmbunătățiri (care contribuie la ajustarea rețetelor sau a proceselor de fabricație).
În Statele Unite, degustătorii de mâncare pentru animale câștigă, în medie, între 28.000 și 32.000 de dolari pe an, în funcție de locul unde-și desfășoară activitatea și cerere. În Marea Britanie, salariul anual estimat este de aproximativ 30.997 de lire.
Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează.
📜 Scurte și tari (I).
Cum să delegi sarcini în mod eficient. Iată 9 sfaturi care te vor ajuta să redistribui din responsabilități și să oferi încredere echipei.
___
Peste 11.000 de copii de școală și grădiniță învață în frig la Focșani, pentru că Primăria nu a plătit facturile. Condițiile improprii au atras nemulțumirea părinților și a cadrelor didactice, care pun presiune pe autoritățile locale pentru a găsi soluții urgente. Între timp, elevii și preșcolarii continuă să îndure condițiile vitrege, ceea ce le poate afecta atât sănătatea, cât și calitatea actului educațional.
___
Australia va interzice reţelele de socializare pentru tinerii sub 16 ani. Asta a declarat săptămâna trecută prim-ministrul Anthony Albanese, promițând să ia măsuri drastice împotriva firmelor de tehnologie care nu reuşesc să protejeze tinerii utilizatori. „Aceasta este (o măsură) pentru mame şi taţi. Reţelele de socializare fac mult rău copiilor şi am decis să pun capăt acestui lucru. Giganţii tehnologici şi reţelele de socializare trebuie să se asigure că utilizatorii au vârsta potrivită, mai degrabă decât părinţii care sunt îngrijoraţi la culme de siguranţa online a copiilor lor”, spune acesta. Noile legi vor fi prezentate liderilor statelor şi teritoriilor australiene înainte de a fi prezentate Parlamentului la sfârşitul lunii noiembrie.
___
Procesul decizional – un aspect rareori abordat în interviuri, dar deosebit de important. Un studiu realizat în 11 țări a scos la iveală faptul că un sfert dintre directori au acceptat funcții fără să discute, măcar o dată, despre modul în care se iau deciziile în companie. Mai mult, 63% dintre aceștia și-au dorit la un moment dat să demisioneze, din cauza frustrărilor legate de procesul decizional. Poate n-ar strica puțină transparență, încă de la interviu.
___
România ocupă locul 41 în clasamentul global al țărilor pregătite pentru adoptarea inteligenței artificiale, din 174 de țări analizate - semn că mai avem de lucru în privința infrastructurii digitale și a competențelor tehnologice pentru a ține pasul cu cei mai avansați. Singapore domină clasamentul, fiind lider la nivel mondial în adoptarea și implementarea IA, urmată de țări nordice (Danemarca și Țările de Jos).
___
Salariul mediu brut din România a depășit salariile medii din Grecia, Ungaria și Bulgaria și s-a apropiat de cel din Polonia. Cu tot cu taxe, prime și bonificații, un angajat român a câștigat, în medie, în tot anul 2023, 17.700 de euro, dar suma este încă la o treime din media UE. Potrivit Eurostat, anul trecut, salariul mediu corespunzător unei norme întregi de muncă calculat la nivelul Uniunii Europene a fost de 37.900 de euro, în creștere cu 6,5% față de 2022.
___
Nervii de la job: cum îmblânzim furia și gestionăm emoțiile? „Ce m-am enervat azi la job”, „nu mi se pare corect că eu am primit mai puțin decât alții”, „iar și-a vărsat azi nervii asupra noastră”. Vorbim cu prietenii și familia despre ce ne doare, dar la muncă ne e teamă, ezităm și ne lipsește siguranța. Trecem prin stări de furie și anxietate, stăm și fierbem în suc propriu, iar asta nu ne ajută deloc. Exploziile necontrolate cu consecințe grele sunt cu atât mai probabile cu cât încercăm să ne abținem. Adela Moldovan, doctor în psihologie și psihoterapeut, ne oferă un ghid care ne ajută cum să facem față furiei și cum să dibuim ce se ascunde în spatele ei.
🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife.
Feedbackul bun e cel care nu se ascunde după note.
Evaluările „narative” sunt percepute drept mai echitabile și mai motivante decât cele numerice, arată un studiu recent. Spre deosebire de niște cifre reci care îi lasă pe oameni cu impresia că sunt „notați” ca la școală, feedbackul narativ oferă exemple concrete și le oferă angajaților o viziune clară asupra punctelor forte și ariilor de îmbunătățire. De aceea, companii precum Adobe și Goldman Sachs au renunțat complet la evaluările bazate pe note.
Cercetătorii au descoperit că evaluările numerice sunt considerate acceptabile și corecte atunci când sunt legate de bonusuri financiare. De altfel, atunci când evaluările sunt favorabile, clare și pozitive, nu mai contează la fel de mult modul în care acestea sunt oferite.
În schimb, feedbackul corectiv poate genera rezistență sau frustrare, mai ales când nu este specific, nu este axat pe comportamente punctuale și conține multe componentele numerice. Studiul recomandă liderilor să se bazeze mai puțin pe note și mai mult pe discuții personale atunci când își evaluează oamenii. Deși e nevoie de efort, asta vine cu plus de loialitate și satisfacție. Aici găsești niște sfaturi bune despre cum oferi feedback negativ într-un mod corect.
🚸 Parenting Hack: 3 trucuri pentru a-ți reconecta mintea de la birou la familie (și invers) în doar 10 minute.
Când ai și copii și carieră, timpul intră la apă, iar tranziția dintre rolul de profesionist și cel de părinte poate părea (și mai) dificilă. Practica de „încadrare a rolurilor” te ajută să fii prezent și productiv în fiecare etapă. Uite cum arată tranzițiile pentru mine și niște „trucuri” ușor de aplicat:
Dimineața – conectează-te cu copilul: Înainte de a lăsa copilul la creșă, profit de acest timp pentru a ne conecta prin activități simple care pe noi ne încarcă: ne gâdilăm și furgărim prin casă în timpul îmbrăcatului, cântăm pe drum sau ne uităm pe geam la ce vedem pe traseu. Astfel, când o las pe Luna la creșă, știu că am avut parte de momente de calitate importante pentru liniștea mea, care mă ajută să mă simt mai puțin vinovată raportat la timpul petrecut împreună.
În drum spre muncă – fă-ți rutina de intrare în rolul profesional: După ce am lăsat copilul, încep „pregătirea mentală” pentru ziua de lucru chiar din mașină. Îmi revizuiesc lista de to-do pregătită de seara și îmi fac un mic plan pentru ziua respectivă, totul în drumul de 15 minute spre birou. Dacă lucrezi de acasă, rutina este și mai importantă! După ce copiii pleacă spre grădiniță, ia-ți 10-15 minute pentru a-ți „schimba rolul”. Prepară-ți cafeaua, citește știrile din industrie, îmbracă-te într-o ținută confortabilă (chiar dacă rămâi acasă) – aceste mici gesturi îi semnalează creierului că începe ziua de lucru.
Finalul zilei – găsește ritualul de „dezbrăcare” din rolul profesional: La încheierea programului, fie că sunt la birou sau acasă, am grijă să închid ziua de muncă printr-un mic ritual. Închid laptopul, pregătesc o gustare sau o mică activitate de relaxare pentru mine. Acest moment marchează trecerea înapoi la rolul de părinte, astfel încât să pot fi complet prezentă pentru familia mea.
Creează-ți propriile „trucuri” pentru a naviga între muncă și familie, astfel încât să fii prezent și conectat în fiecare rol pe care îl joci în fiecare zi. Asta înseamnă să le cauți – ca să afli ce merge.
***
Rubrica Parenting Hack e scrisă de Oana Cojuhovschi – consultant de business, inițiatoarea programului „Parenting-Friendly Organisations” și autor al cărții „Din sala de ședințe, la locul de joacă”. Din fiecare rol, Oana rămâne dedicată misiunii sale: aceea de-a ajuta angajatorii să construiască culturi organizaționale incluzive de sprijin pentru familii, astfel încât toți să trăim și să muncim mai bine și mai fericiți.
Videochatul în România: industrie de miliarde, taxe scăpate printre degete.
ANAF a identificat o evaziune fiscală de aproape 400 de milioane de lei în perioada 2022-2024, sumă nedeclarată de un grup de aproximativ 270 de persoane implicate în activități de videochat. Conform Direcției Antifraudă, „modelele” au realizat venituri semnificative prin platforme online internaționale, însă nu și-au declarat câștigurile în conformitate cu obligațiile fiscale românești. E important de subliniat că aceste 400 de milioane de lei nu reflectă valoarea reală a industriei de videochat din România, ci doar sumele pentru care nu s-au plătit taxe în cazul acestor 270 de persoane.
Industria de videochat din România este mult mai vastă, cu sute de mii de persoane implicate și încasări de ordinul miliardelor de euro generate anual. Numărul mare de modele active și firme în acest sector plasează România printre cele mai mari piețe din lume în acest domeniu. O directivă europeană recentă impune tuturor persoanelor care colaborează cu platforme online internaționale să-și declare veniturile la Fisc, ceea ce accentuează nevoia de conformare în rândul angajaților din videochat.
Pentru o privire de ansamblu mai fidelă realității, am purtat o discuție sinceră în podcastul Hacking Work cu Maria Boroghină - să o urmărești, dacă ești curios cam cât din economia României se învârte în această zonă.
Poreclele la job – coeziune reală sau sursă de disconfort?
Răspunsul e „depinde”. Nouă din zece angajați americani au fost porecliți la locul de muncă sau au avut colegi porecliți. Când angajații își porecleau șeful, aceștia se simțeau mai în siguranță și mai bine conectați, iar liderul era perceput ca fiind mai orientat spre comunitate. În schimb, când șeful îi punea o poreclă unui angajat, efectul era opus: angajații se simțeau mai puțin în siguranță, iar liderul părea mai distant și mai puțin empatic.
Factorul care face diferența e cultura organizațională. În locurile cu ierarhii stricte, folosirea poreclelor de către manageri nu e văzută cu ochi buni, și amplifică diferențele de statut și autoritate. În mediile mai flexibile, poreclele au un caracter inofensiv. Dacă sunt folosite într-un mod adecvat, acestea pot contribui la un mediu de lucru mai prietenos, însă angajații și angajatorii trebuie să înțeleagă și să simtă când și cum e potrivit să le folosească.
Dintre profit și planetă, aleg profitul.
Majoritatea investitorilor recunosc că performanța de mediu și cea socială (ES) sunt importante, dar comparativ cu alți factori care influențează profitul, acestea nu sunt prioritare. Mai mult, doar 23% dintre investitori ar fi dispuși să sacrifice chiar și o mică parte din profit pentru o performanță ES mai bună.
Pe de altă parte, 85% dintre investitori, chiar și o mare parte dintre cei care se consideră sustenabili, recunosc legătura strânsă dintre o performanță de mediu și socială bună și succesul financiar pe termen lung. Mai mult, sunt convinși că firmele care se ocupă de mediu și societate sunt mai bine conduse și sunt mai rar predispuse problemelor financiare.
Există o tendință clară de creștere a interesului pentru investițiile responsabile. Factorii care influențează deciziile de investiții includ mandatele investiționale, credințele personale ale investitorilor, presiunea publică și a acționarilor, dar și dorința de a gestiona riscurile asociate cu schimbările climatice.
🌶️ Sweet & spicy.
Cum e cu formarea profesioniștilor acolo unde-i cu adevărat nevoie?
📜 Scurte și tari (II).
Două burse de studiu la Transilvania Executive Education MBA, o singură competiție. Transilvania Executive Education și Banca Transilvania au pus la cale o competiție pentru două burse parțiale de 50% la TEE Executive MBA – Management General, program acreditat de Universitatea Buckingham. Fiecare bursă valorează 19.000 euro și acoperă 50% din taxa de studiu. Programul începe pe 8 februarie 2025 și include 12 module, printre care Leadership, HR, Marketing, Finanțe și Transformare digitală, susținute de profesori din Europa și SUA, pe parcursul a 18 luni. Candidații trebuie să aibă cel puțin trei ani de experiență profesională într-o poziție de management și să cunoască limba engleză. Poți aplica până pe 30 noiembrie.
___
Sărăcia menstruală: Femeile din estul Europei muncesc de trei ori mai mult decât femeile din Vest pentru a achiziționa produsele de igienă feminină necesare într-o lună. O femeie din România care câștigă salariul minim trebuie să muncească peste 3 ore pentru absorbantele lunare, în timp ce o britanică muncește 18 minute, dacă produsele menstruale sunt calculate la un preț mediu de 42 de lei. În țări precum Irlanda, Franța, Spania sau Belgia este nevoie de mai puțin de o oră de muncă pentru aceleași produse. În Est, doar Slovacia și Polonia prezintă o situație similară. Cele mai dezavantajate sunt femeile din Republica Moldova și Albania, care trebuie să muncească 5 ore și 42 de minute, respectiv 6 ore și jumătate, pentru a-și „câștiga” produsele menstruale necesare pentru o lună.
___
Stellantis trimite acasă 1.100 de angajați de la o fabrică Jeep din SUA. Măsura vine pe fondul vânzărilor slabe de autovehicule, dar și cu scopul reducerii costurilor operaționale și aferente producției.
___
Aproape 50 de milioane de oameni sunt victime ale sclaviei moderne. Vorbim despre diverse forme de exploatare în care oamenii sunt privați de libertate și constrânși să muncească sau să se căsătorească împotriva voinței lor. Dacă oamenii aceștia s-ar strânge la un loc, ar fi a 30-a cea mai populată țară din lume. Majoritatea celor exploatați sunt în muncă forțată, frecvent în sectoare precum construcții și producție. Fenomenul nu se întâmplă doar în țări sărace, ba chiar 15% dintre victime se află în țări cu venituri mari.
___
Newyorkezii ar putea beneficia de concediu plătit atunci când animalele lor de companie au nevoie de îngrijire medicală, fie pentru consultații preventive, fie pentru diagnosticarea și tratarea unei boli sau a unei accidentări.
___
Câinii au atins o „a treia etapă de domesticire”, arată un studiu care le analizează adaptările la viața urbană modernă. Cercetătorii explică faptul că, în această etapă, câinii dezvoltă abilități de socializare și comunicare superioare: au învățat să recunoască mai bine expresiile faciale, intonațiile vocale și să răspundă la emoțiile stăpânilor, cu empatie și anticipând reacțiile umane. Adaptarea include și o sensibilitate sporită la sunete și mișcări comune mediului, cum ar fi semnele de circulație, zgomotele din transportul public și semnalele auditive de avertizare.
💡 #Știațică: Inteligența artificială ne face mai conștienți de impactul ecologic al centrelor de date.
Inteligența artificială va determina o creştere de 160% a cererii pentru centre de date până în 2030, conform Goldman Sachs. Aceasta ar putea afecta obiectivele de decarbonizare ale Europei, deoarece cipurile specializate pentru AI cresc necesarul de energie al acestor centre. Cipurile puternice necesită multă putere de calcul şi produc mai multă căldură, solicitând apă mai rece pentru o răcire eficientă.
Răcirea prin lichid este văzută ca fiind mai eficientă decât cea prin aer, dar cerinţele pentru temperaturi scăzute ale apei vin cu provocări pentru sustenabilitatea centrelor de date europene. Mai mult, scăderea temperaturilor apei este „incompatibilă” cu Directiva privind eficienţa energetică a UE, care impune raportarea consumului de energie al centrelor de date mari.
📆 Hacking Week – Ce-am publicat zilele trecute:
🎥 (04:34) Andra Pintican: Cinci adevăruri din piața muncii din România.
Stresul e noua normalitate, pauzele sunt un lux, iar relațiile de la job ne afectează sănătatea mintală. Dar fără cea din urmă, niciun job nu merită efortul. E timpul să trecem de la frica de a ne pierde locul de muncă și să ne luăm viața în propriile mâini. Dacă te gândești să-ți faci ordine printre priorități, acest video e pentru tine:
Ce ne-a învățat societatea despre muncă? Că trebuie să fie grea, fără pauze și că trebuie să ne sacrificăm pentru succes? Dar oare asta ne aduce și fericirea? Suntem programați să credem că valoarea noastră depinde de cât de mult muncim, nu de cât de bine trăim. Ce ar fi dacă am pune sănătatea și echilibrul pe primul loc? Află de la Andra Pintican.
___
Trei concepte japoneze care îți pot îmbunătăți viața personală și cariera. Fiind ușor de integrat în viața de zi cu zi, te vor ajuta să afli cum pașii mici și conștienți pot aduce schimbări durabile, oferindu-ți o viață mai echilibrată, creativă și împlinită. Vezi aici care sunt acestea.
Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!
Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Lore, Cristina, Ionuț, Tibi, Flavian și Doru.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion. Materialele audio-video sunt pregătite cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.