#137: 92% dintre angajații remote fac (și) altceva în timpul jobului; ”Culture Carrier” - omul care ține organizația unită; Peste o treime din angajați își spală rufele-n online.
#137: 92% dintre angajații remote fac (și) altceva în timpul jobului; ”Culture Carrier” - omul care ține organizația unită; Peste o treime din angajați își spală rufele-n online.
Bonus: Industria IT, motorul care împinge economia României; 65% dintre angajați consideră munca în echipă cel mai valoros soft skill; Cât ne costă abandonul școlar?
Servus. Începem retoric: Suntem doar niște corpuri din care se extrage munca? Sau putem găsi, dincolo de deadline-uri și productivitate, un sens care să ne hrănească? Explorăm împreună cum ne putem redefini munca, astfel încât să fie mai mult decât un simplu „trebuie”.
Abandonul școlar în România costă economia miliarde și adâncește inegalitățile sociale.
Aproximativ 23.000 de elevi se lasă de școală în fiecare an în România, iar impactul economic al abandonului școlar este uriaș. Practic, dacă renunți la școală, ajungi să câștigi mai puțin, dar și să perpetuezi sărăcia la nivel național. Cei care renunță la educație au câștiguri medii pe parcursul vieții de aproximativ 353.736 de euro, cu aproape 190.000 de euro mai puțin decât cei care au absolvit liceul. La nivel național, numărul mic de absolvenți atrage după sine și scăderea forței de muncă specializate și, implicit, a veniturilor fiscale pentru stat.
Rata abandonului școlar în România se situează la aproximativ 15,6%, printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, unde media este de 9,7%. Această tendință nu doar împiedică dezvoltarea economică, dar contribuie și la inegalitatea socială. În acest context, experții sugerează implementarea unor măsuri mai eficiente, de la programe de sprijin financiar și consiliere educațională, până la reformarea curriculei pentru a face școala mai accesibilă, adaptată nevoilor actuale și reale ale elevilor.
Dorința angajaților: mai puțin tehnic și mai mult uman.
Angajații sunt tot mai interesați de abilitățile umane, precum lucrul în echipă (65%), comunicarea (61%) și leadershipul (56%), conform unui studiu Deloitte, deși doar jumătate dintre ei simt că aceste calități sunt apreciate de șefi la fel de mult ca abilitățile tehnice. De exemplu, codarea și analiza datelor au fost clasate abia pe locul al patrulea.
„Organizațiile care favorizează trainingul tehnic în detrimentul gândirii divergente, agilității emoționale sau rezilienței riscă să încetinească inovația și să aibă angajații nepregătiți în a se adapta la oportunități de piață și a valorifica tehnologia”, spune Anthony Stephan, chief learning officer la Deloitte US.
Soluțiile includ programe de mentorat și activități de consolidare a relațiilor și a inteligenței emoționale, mai ales pentru angajații tineri.
Industria IT continuă să fie „tractor” în economia românească.
Industria IT din România a ajuns la 15,5 miliarde de euro în 2023, cu 12% mai mult decât în 2022, și contribuie semnificativ la economia țării, conform unui studiu ANIS. IT&C aduce direct 7,99% din PIB-ul României și indirect încă 2,74% prin impulsul dat altor sectoare, cum ar fi logistica și serviciile profesionale. La aceasta se adaugă consumul angajaților din domeniu și al industriilor conexe, care contribuie cu 3,42% din PIB.
În prezent, România are 48.405 companii în IT&C, și susține peste 880.000 de locuri de muncă, direct și indirect. Deși angajații IT beneficiază de scutiri de impozit, sectorul este al doilea mare contributor la buget, cu 76.992 lei taxe și impozite per angajat. ANIS avertizează că eliminarea acestor facilități ar putea scădea profitabilitatea companiilor IT cu 26,7%, afectându-le totodată competitivitatea. Un alt aspect îngrijorător este că, deși 78,8% dintre companiile IT&C spun că inovează, doar 5,7% au reușit să lanseze produse noi pe piață.
🔎 Meserii sub lupă: specialist în culori.
Expertul în culori se ocupă cu selecția, analiza și aplicarea paletelor de culori în diverse industrii, cum ar fi designul, moda, grafica sau publicitatea. Acesta are cunoștințe aprofundate despre teoria culorilor, nuanțe și modul în care culorile interacționează între ele.
Atribuțiile unui expert în culori includ analiza și selecția culorilor potrivite pentru diverse proiecte, crearea de palete de culori armonioase, oferirea de consultanță clienților privind utilizarea culorilor în design, marketing sau branding, și testarea culorilor în condiții variate.
Salariul diferă în funcție de experiență, locație și industrie, dar, se situează de regulă între 40.000 și 70.000 de dolari pe an. Datele Glassdoor arată că salariul mediu al unui specialist în culori în Statele Unite este de aproximativ 73.000 de dolari pe an.
Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează.
📜 Scurte și tari (I).
Volkswagen plănuiește să închidă 3 fabrici și vine cu un plan dur de reducere a cheltuielilor. Cel mai mare producător auto din Europa intenţionează sistarea activității în trei uzine din cele 11 din Germania și restructurarea a câteva zeci de mii de locuri de muncă din cele peste 300.000. Planul prevede și o reducere cu 10% a salariilor, înghețarea acestora în 2025 și 2026, precum și externalizarea unor activități. Directorul Thomas Schaefer spune că restructurarea este necesară din cauza creșterii costurilor pentru energie, materiale și personal, a presiunii crescute din partea competitorilor chinezi și scăderii cererii pentru mașini electrice pe piața europeană.
___
Peste 2.300 de români au suferit accidente de muncă în prima jumătate a anului, cu 11,6% mai puţini decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Dintre ei, 43 şi-au pierdut viaţa (în scădere cu 34,8% faţă de 2023). Sectoarele economiei naţionale în care au fost cele mai multe accidente de muncă sunt: comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor, activităţi referitoare la sănătatea umană, transporturi terestre şi transporturi prin conducte și construcţii. Dintre accidentele mortale, cele mai multe s-au produs în sectoarele: silvicultură şi exploatare forestieră, prelucrare lemn, fabricare produse din lemn şi plută, cu excepţia mobilei, construcţii, transporturi terestre şi transporturi prin conducte.
___
Comisia Europeană alocă 16 milioane de euro pentru sprijinirea jurnalismului. Finanțarea este destinată proiectelor care susțin jurnalismul de investigație, protecția reporterilor și dezvoltarea unor noi formate media.
___
Cei mai mari abuzatori sunt managerii HR. „Încă trăim sub umbra comunismului și încă stăm cu sabia deasupra capului. Încă avem frica de a fi autentici, de a spune ceea ce gândim și ceea ce simțim, pentru că suntem pedepsiți pentru asta. Oamenilor le este teamă. Nu mai au încredere unii în ceilalți, în companii, în autorități, în instrumentele pe care le folosește statul, în instrumentele pe care le folosesc managerii. Și atunci, în mod evident, aici recurgem la compromisuri care ne costă inclusiv viața”, scrie Corina Neagu, expert HR și fondator Dare, într-un articol curajos, pe care te încurajăm să-l citești integral.
___
Suntem niște corpuri din care se extrage munca. Est-europenii se confruntă cu acest fenomen: „Erau aleși românii pentru a culege recolta, și nu britanicii, pentru că fizicul lor, corpul lor, și experiența de viață îi fac mai adecvați pentru această muncă. Sunt roluri atribuite în funcție de poziția geografică în care ești.”, a declarat istoricul și antropologul Valer Cosma. În mod ironic, și românii ajung uneori să privească alți muncitori în aceeași manieră limitată. Muncitorii asiatici din România sunt văzuți strict prin prisma muncii pe care o prestează.
___
Bolt își schimbă radical politica de muncă flexibilă și le cere angajaților să revină la birou 12 zile pe lună, după ce CEO-ul Markus Villig a criticat dur tendința oamenilor de a lucra de la distanță din locații exotice. CEO-ul a descris această practică drept „o nebunie” și a numit „o rușine” faptul că mai puțin de jumătate din angajați vin la birou cel puțin două zile pe săptămână. Cu 4.000 de angajați, Bolt își propune să reducă deconectarea și să păstreze echipele unite, sperând că munca la birou va îmbunătăți colaborarea și performanța.
___
Oradea a fost gazda International Deep Tech AI Hackathon 2024, un eveniment dedicat inovației în domeniul inteligenței artificiale. Peste 200 de participanți pasionați de AI s-au reunit weekendul trecut, timp de 48 de ore, pentru a răspunde provocărilor lansate de 8 companii. Brillio România a fost sponsorul principal și a oferit o provocare axată pe dezvoltarea unor soluții inovatoare pentru identificarea recenziilor false. Participanții au avut ocazia să colaboreze, să afle noutăți din industrie și să vină cu soluții, bazându-se pe munca în echipă și creativitate. Evenimentul a inclus și prezentări din partea unor experți de renume și ateliere practice, menite să consolideze rețeaua de conexiuni profesionale și să stimuleze inovația reală în AI.
___
Nu există dovezi clare că rețelele de socializare provoacă probleme de sănătate mintală la tineri, ci că acestea pot agrava dificultățile deja existente. Un studiu realizat de Organizația Mondială a Sănătății a constatat că România are cei mai mulți adolescenți care folosesc excesiv rețelele de socializare, ceea ce a determinat școlile din țară să interzică telefoanele mobile. Însă utilizarea excesivă a acestor platforme poate duce la dependență, deficit de atenție și cyberbullying, iar adolescenții sunt deosebit de vulnerabili la aceste riscuri. Pe de altă parte, rețelele sociale pot oferi suport emoțional și conexiuni sociale, astfel că un consum responsabil al acestora este esențial pentru dezvoltarea sănătoasă a tinerilor.
🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife.
Culture carrier, antidot pentru angajații neimplicați?
Culture carrier este persoana în jurul căreia se dezvoltă cultura unei companii, care reflectă valorile companiei și atrage oamenii prin simpla prezență. Ne putem gândi la acești oameni ca la niște ambasadori ai companiei, bine informați în privința culturii și misiunii acesteia, pregătiți să-și ghideze colegii. Altfel spus, un liant organizațional care face legătura între viziunea conducerii și ceea ce se întâmplă la firul ierbii.
Pentru a înțelege mai bine acest rol, putem folosi cadrul celor patru „i” care influențează și modelează organizațiile, creat de psihologul Hazel Marcus de la Stanford University:
Idei: Un culture carrier înțelege profunzimile și contribuie la modelarea misiunii și a valorilor.
Instituții: Ei au cunoștințe avansate despre operațiuni și se implică activ în politicile și programele companiei.
Interacțiuni: Creează și mențin conexiuni care se aliniază valorilor companiei, intervin și își ghidează colegii atunci când apar nepotriviri.
Indivizi: Îi influențează pe ceilalți din organizație și ajută la atragerea noilor angajați care împărtășesc valorile companiei.
Pentru companiile cu angajați neimplicați, care își doresc creșterea nivelului de loialitate, oamenii cu rol de culture carrier sunt esențiali în a avea echipe unite și bine consolidate. Aceștia creează un mediu de lucru sănătos, în care angajații se simt motivați.
Rezervist în România: ordine primite pe Whatsapp și-n rest, program de voie.
„Toată lumea vine pentru bani. Alt motiv n-am auzit”. Asta spune într-un reportaj realizat de PressOne un tânăr care a petrecut o săptămână de instrucție la o unitate militară după ce s-a înrolat în Armata Română prin programul „Rezervist militar voluntar”.
Mihai (nume fictiv) nu se ferește să descrie sistemul delăsător, influențat de lipsa de personal și de condițiile precare. Mai mult, recunoaște că nu servește țara dintr-o credință personală și că nici nu se vede „murind pentru țară”. Din contră, o face pentru bani și pentru că efortul necesar este minim. Tânărul a fost dezamăgit de timpul petrecut în unitate pentru că nu a avut parte de nicio pregătire militară: „La șapte dimineața trebuia să fim pe platou, aliniați. Venea ofițerul, ne saluta, ne comunica ce trebuia să facem în ziua respectivă, adică nimic și, în rest, program de voie.”
Milenialii americani, maeștri ai multitaskingului.
Ai spălat vreodată rufe în timpul programului de lucru sau ai făcut cumpărături online în timpul ședințelor online? Nu ești singur. 92% dintre angajații din SUA care lucrează de la distanță recunosc că fac altceva în timpul orelor de muncă, milenialii fiind cei mai activi. Aproape jumătate dintre aceștia se uită la televizor sau fac treburi gospodărești.
În contrast, Generația Z este cea mai dedicată muncii, cu doar 13% care admit că fac și alte activități. Mai mult decât atât, tinerii din Generația Z sar adesea peste prânz și se simt de patru ori mai vinovați decât boomerii pentru că nu iau acele pauze. Tinerii se simt presați să pună munca mai presus de sănătate, iar motivele sunt variate – programul aglomerat, plin de întâlniri și teama că nu vor reuși să finalizeze toate sarcinile.
Unii angajatori cred că multitaskingul în timpul orelor de lucru îi face pe angajați mai fericiți și mai productivi. Aceștia pun accent pe rezultate în loc de respectarea strictă a programului. Cu toate acestea, nu toți angajatorii sunt de aceeași părere. Pentru ca lucrurile să funcționeze sub această formă, e nevoie ca toți cei implicați să găsească un echilibru între flexibilitate și responsabilitate, să stabilească așteptări clare și să comunice eficient.
📜 Scurte și tari (II).
Cum te poți feri de abuzurile la job? Doru Șupeală ne reamintește că prevenția este cea mai bună apărare și vine cu sfaturi practice și strategii utile într-un nou articol PANORAMA, atrăgând atenția asupra importanței unui mediu de lucru potrivit: „Uită-te ce fel de organizație este, ce fel de muncă faci acolo și dacă se potrivește personalității tale. Depinde și de vârstă, și de context. De exemplu, când faci un copil și ai focusul pe viața de familie, nu prea mai vrei într-un start-up”.
___
Pentru antreprenori: ocazie de networking cu oameni de succes. Romanian Entrepreneurs Tour 2024, cel mai intens turneu de business din România, susținut de UniCredit Bank, poposește pe 5 noiembrie la Brașov, pe 8 noiembrie la Iași, pe 12 noiembrie la Timișoara și pe 13 noiembrie la Cluj-Napoca. Ai ocazia să afli de la oameni care au reușit noi strategii de business, tactici de dezvoltare și investiții, care te vor ajuta să construiești următoarea companie de succes. Este locul în care înveți cum să-ți crești vizibilitatea și să atragi noi clienți. Este, totodată, o ocazie perfectă pentru networking cu persoane relevante din domeniul tău.
___
Doar 20% dintre angajații americani se simt cu adevărat conectați la cultura companiei. În schimb, majoritatea cred că liderii sunt mai dedicați valorilor organizației decât restul echipei.
___
Nemulțumirile de la job se mută-n online. Un studiu arată că peste o treime dintre angajați, în special cei din generația Z, au postat comentarii negative despre jobul lor, pe platforme precum TikTok, Instagram și Facebook. Deși angajații au dreptul să discute despre condițiile de muncă online, este important să fie conștienți că anumite comentarii pot avea consecințe legale. Companiile încep să implementeze politici de utilizare a rețelelor de socializare, însă nu există o abordare standard. Avocata specializată în dreptul muncii Jill Kahn Marshall subliniază că, pe măsură ce angajații continuă să se plângă online, este esențial ca organizațiile să le ofere canale interne care să le permită să-și exprime nemulțumirile într-un mod constructiv.
___
Muncă grea, drepturi puține. Mulți muncitori asiatici veniți în România pentru salarii mai bune se confruntă cu condiții dure și abuzuri: ture de 15 ore fără plată suplimentară, salarii mici și lipsa accesului la acte legale. Organizațiile non-guvernamentale avertizează că reținerea documentelor de către angajatori îi face vulnerabili și adâncește exploatarea.
___
Doar 1 din 8 tineri români este interesat de politică, deși interesul în rândul acestora crește. Majoritatea nu se simt reprezentați, iar demografia disproporționată, cu doar 9% dintre tineri având drept de vot, amplifică dezinteresul. Un sfert dintre respondenți consideră că dictatura poate fi mai bună decât democrația, iar corupția este văzută ca principala problemă a deceniului următor. 77% dintre tineri își pot identifica orientarea politică pe axa stânga-dreapta, având o tendință spre dreapta. Femeile tinere sunt mai critice față de reprezentarea politică și au orientări progresiste mai frecvent decât bărbații, dar tinerii români au cel mai scăzut nivel de respingere a Uniunii Europene dintre toate țările studiate.
___
Țepele se-ntâmplă și la case mari (de discuri). Daian Man, influencerul din spatele contului „Înjur frumos”, a ridicat un semnal de alarmă în legătură cu colaborarea sa cu Global Records pentru promovarea piesei „Ratat”, interpretată de Delia și Erika Isac. Reprezentanții casei de discuri, care par să propună frecvent colaborări neplătite artiștilor mai puțin cunoscuți, oferind în schimb „vizibilitate online”, nu și-au respectat promisiunea de a publica munca designerului pe profilul Deliei. Ulterior, aceștia au revenit cu scuze și au propus o compensație financiară. Daian a refuzat însă plata, solicitând în schimb mai multă transparență din partea Global Records, cea mai mare casă de discuri independentă din Europa de Est.
___
Reprezentarea femeilor în presa românească: stereotipuri și misoginism. În 2024, presa românească continuă să perpetueze stereotipuri toxice despre femei, de la reducerea lor la simple obiecte sexuale, până la portretizarea exclusiv în roluri tradiționale. Un raport recent arată că femeile sunt încă văzute în ipostaze limitate – mamă, iubită, soție sau, în lipsa acestor roluri, femeie fatală, victimă sau infractoare. Presa tabloidă exacerbează aceste prejudecăți, oferind constant conținut misogin și sexist, departe de o reprezentare echitabilă.
___
Marketingul prin e-mail rămâne una dintre cele mai eficiente forme de marketing digital datorită costurilor reduse, ROI ridicat, automatizărilor și posibilităților de personalizare. E bine de știut că sunt și soluții românești care fac treabă foarte bună, cum este theMarketer, al căror tool e folosit de peste 1.000 de organizații din 14 țări.
🌶️ Sweet & spicy.
Teoria Oului spune că implicarea oamenilor în creație face produsele mai atrăgătoare. De exemplu, mixurile pentru prăjituri s-au vândut mai bine când s-a adăugat cerința de a adăuga un ou, iar consumatorii au simțit că sunt implicați în proces. În cazul produselor bazate pe inteligența artificială, menținerea acestei implicări ajută utilizatorii să se simtă mai conectați și mulțumiți de rezultate.
💡 #Știațică: Muzica la birou poate fi secretul unei zile mai productive.
Cu 9 din 10 angajați care se chinuie să rămână concentrați, iar economia americană pierzând anual 468 miliarde de dolari din cauza lipsei de productivitate, muzica ar putea fi o soluție eficientă pentru a îmbunătăți atenția. Unele studii sugerează că melodiile lente, cu un ritm între 50 și 80 BPM, ajută creierul să intre într-o stare mai concentrată și creativă.
Opiniile sunt totuși împărțite: tinerii din Generația Z se simt mai productivi cu muzică, în timp ce angajații din generația baby boomers preferă liniștea. Pe de altă parte, muzica îți poate distrage atenția de la sarcini importante și poate crea riscuri ce țin de siguranță. Annie Rosencrans, directoare de cultură organizațională la HiBob, spune că depinde mult de tipul de job: în domenii care cer precizie, liniștea este ideală, în timp ce în domeniile creative muzica poate oferi inspirație. Recomandarea este ca muzica să fie ascultată în căști, pentru a nu le afecta concentrarea colegilor pe care muzica (ori stilul preferat de tine) nu-i ajută.
📆 Hacking Week – Ce-am publicat pentru tine zilele trecute:
🎥 (5:53) Ionuț Rada: Cum am trecut peste momentele de eșec?
Muncești din greu, dar tot nu ești apreciat. Ce faci? Renunți? Aflăm de la Ionuț Rada cum putem trece peste un moment de eșec. Bonus: ne zice și cum ne putem păstra consecvența când vine vorba de a face sport.
Și tot Ionuț ne dezvăluie și dacă Gigi Becali e sau nu un lider bun.
___
🎥 (59:35) Ce ROST are sănătatea mintală la locul de muncă, în România?
Te-ai întrebat vreodată cât te costă, de fapt, munca ta? Nu vorbim doar de orele petrecute la birou, ci de prețul pe care-l plătești în sănătate mintală și relații personale.
Un studiu recent realizat de Andra Pintican, expert în HR, și platforma airost.ro pe baza răspunsurilor a 3.568 de angajați, arată cât de adânc sunt înrădăcinate stresul și oboseala emoțională în viețile noastre. Urmărește episodul și vezi în câte dintre aceste realități te regăsești:
___
🎥 (14:47) Cum ne ajută conceptul japonez Kaizen la locul de muncă și în organizații?
Ți s-a întâmplat vreodată să încerci o schimbare majoră și să te trezești că lucrurile revin la fel ca înainte? Ei bine, micile acțiuni zilnice, aparent nesemnificative, ar putea aduce schimbări mai mari în timp decât deciziile abrupte și majore.
___
Joburile false, practică șireată de a „motiva” angajații. Cât de departe ar merge o companie pentru a-și motiva angajații? Unii par să fi ales o strategie controversată: publicarea anunțurilor de angajare false pentru ca angajații să stea în alertă, să muncească mai mult și să-și pună pretențiile-n cui. Ce consecințe poate avea această practică?
Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!
Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Lore, Cristina, Ionuț, Tibi, Flavian și Doru.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion. Materialele audio-video sunt pregătite cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.
✍
Foarte utile informațiile, mulțumim pentru munca de documentare!