#135: Amazon, strâns cu legea – plătește 200.000 lei unui angajat; Numărul românilor descurajați în a-și găsi un job s-a dublat; Pauza de toaletă nu scapă de ceasul elvețian.
Bonus: Concedierile nu fac casă bună cu încrederea; 7 din 10 tineri sunt motivați de dezvoltarea profesională; 40% dintre americani trag chiulul de la birou.
Servus. Pentru noi, săptămâna asta e încărcată de energie pozitivă, sperăm că și pentru tine. Îți oferim o ediție consistentă de vești din piața muncii, care te va ajuta să te păstrezi la curent cu noutățile. Să-ți fie de folos, dă-o mai departe și altora!
Precedent important în protecția angajaților: Amazon, forțat să plătească daune în România.
Un angajat al Amazon Development Center România din Iași a câștigat un proces important, obținând daune morale de 200.000 lei din partea gigantului american, în urma acuzațiilor de hărțuire morală. Instanța a decis, de asemenea, anularea programului abuziv de îmbunătățire profesională (Pivot), care, în loc să ajute angajații să-și crească performanțele, a fost folosit ca metodă de presiune pentru a-i forța să plece. Acest verdict confirmă oficial că practicile de „concediere tăcută” nu sunt doar lipsite de etică, ci și ilegale.
Decizia nu este însă definitivă, iar Amazon a anunțat că va face apel. Reprezentanții companiei susțin că oferă un mediu de lucru sigur și că PIP-urile sunt menite să sprijine angajații cu performanțe scăzute. Totuși, angajații pun un semn de egalitate între PIP și plecarea din firmă, iar datele financiare arată clar o scădere a numărului lor: de la 4.234 în 2022, la 3.770 în 2023.
Decizia instanței reprezintă un precedent important pentru piața muncii din România și transmite un mesaj puternic: nicio corporație nu e mai presus de lege, indiferent de puterea sa globală.
Costurile, fața nevăzută a concedierilor.
În contextul economic actual, concedierile (uneori forțate) continuă să afecteze industria IT, peste 141.000 de locuri de muncă fiind eliminate în 2024 la nivel global numai în acest sector. Și deși concedierile aduc beneficii pe termen scurt, angajatorii se îmbată cu apă rece: cercetările confirmă impactul negativ asupra moralului și implicării angajaților rămași.
După concedieri, companiile întâmpină o prăbușire a încrederii: angajații își pun cu 17% mai puțin baza în companie, cu 12% mai puțin în oportunitățile de carieră și cu 10,5% mai puțin în liderii lor. Mai mult, reclădirea implicării oamenilor durează între 18 și 24 de luni, astfel că poate afecta performanța pe termen lung.
Dacă totuși nu ai de ales și ești nevoit să dai oameni afară, ține cont de câteva lucruri de bun simț:
Fii sincer și deschis. Nimeni nu vrea să trăiască în incertitudine. Spune-le lucrurilor pe nume, pentru ca angajații să știe exact ce se întâmplă și ce urmează.
Fii realist în așteptări și ajută-ți echipa să se concentreze pe ce e cu adevărat important.
Arată-le respect și omenie celor care pleacă. Fii corect, plătește-le salariile compensatorii fără a-i forța pe ei să demisioneze și dă-le puțin timp să proceseze schimbările prin care trec. Contează enorm pentru ei să simtă că nu sunt doar o cifră într-un Excel.
Doru a scris un articol consistent în care a arătat, mai detaliat, cât te costă când îți pleacă un angajat.
4 din 10 americani trag chiulul de la birou: „zic ca tine, fac ca mine”.
Dintre angajații care sunt obligați să fie prezenți la birou între una și trei zile pe săptămână, doar 61% respectă în totalitate politica RTO, conform Resume Builder. Restul de 39% găsesc modalități creative de a fenta regulile. Unii le cer ajutorul colegilor dându-le cardurile de acces pentru a-i ponta atunci când merg la birou, iar alții profită de zilele libere pentru a face să pară că au mers la birou în numărul de zile impuse. Cea mai comună metodă rămâne cea prin care angajații merg la birou, dar pleacă imediat după ce se pontează, își beau cafeaua și mai schimbă o vorbă între ei.
Ce i-ar convinge pe oameni să meargă mai des la birou? 66% dintre angajați ar fi mai deschiși să respecte aceste reguli dacă ar primi o mărire de salariu. De asemenea, mulți ar aprecia sprijinul companiei în acoperirea costurilor de transport sau a prânzului. Cert e că, dacă nu-și doresc să piardă talente valoroase în favoarea celor care oferă mai multă libertate, firmele ar trebui să mizeze pe flexibilitate și să-și echilibreze așteptările cu preferințele angajaților.
🔎 Meserii sub lupă: Bibliotecarul AI.
Poate nu ai auzit încă de ea, dar această profesie care face legătura între expertiza umană și învățarea automată e una dintre cele mai noi și căutate poziții la nivel internațional, conform unui raport Korn Ferry. Mai mult, abilitățile necesare pentru acest rol – colectarea, organizarea și analizarea datelor – se transformă în atuuri în era inteligenței artificiale generative. Acești experți au și un rol important în prevenirea riscurilor asociate erorilor de conformitate. Fiecare informație incorectă poate duce la probleme legale sau financiare, iar asta face ca perspicacitatea umană să fie esențială.
Rolul bibliotecarului cuprinde, de asemenea, „traducerea” datelor complexe, generate de AI, în informații clare și utile. De exemplu, pentru profesioniștii HR cu echipe globale, bibliotecarii AI pot oferi acces rapid la informații actualizate despre legile privind munca la nivel internațional, ori specific, pe fiecare regiune în parte.
Dacă vrei să înveți despre AI de la unul dintre cei mai buni: profesorul INSEAD Philip Parker susține azi masterclassul „Modern AI – How can Small Companies Compete with Big Tech”, de la ora 18.00, la Hotspot Skyhub București. Membrii comunității Hacking Work au intrarea gratuită și încă mai ai timp să te înscrii - doar introduci codul AI100 pe pagina de plată. Să ne spui și nouă apoi cum a fost!
Servus, București! Hai la Întâlnirile Hacking Work & PozitiVești – luni, la Cafeneaua Nației!
Ne vedem la București, luni, 21 octombrie, de la ora 18.00, cu toți prietenii proiectelor noastre, pentru o discuție deschisă și relaxată despre muncă, idei și provocări, dar și despre orizonturile de oportunitate ale României oamenilor buni.
O parte din echipa Hacking Work, în frunte cu Doru Șupeală, vom fi acolo pentru a afla la prima mână care vă sunt preocupările, să primim feedback, propuneri și să răspundem la toate întrebările voastre.
📅 Când? Luni, 21 octombrie, 18:00 – 20:00.
📍 Unde? Cafeneaua Nației, Bulevardul Lascăr Catargiu 7 (lângă Piața Romană, vis-a-vis de ASE).
Avem doar 30 de locuri disponibile, așa că înscrie-te rapid!
Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează.
📜 Scurte și tari (I).
Noi mărturii din infernul MDPI: abuz psihologic, epuizare, comportamente de peșteră și demisii forțate. Toate aceste discuții confirmă modul în care proprietarul chinez și managerii din China impun un regim de lucru bazat pe suprasolicitare și abandonarea oricăror standarde de lucru decente.
___
Românii, printre cei mai fericiți europeni. Cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății Mintale, Eurostat ne-a amintit cum stăm cu bunăstarea: în 2023, cetățenii UE și-au evaluat satisfacția medie a vieții la 7,3 din 10. România s-a clasat printre cele mai fericite țări, alături de Slovenia, Austria și Belgia, cu un scor de 7,7. Finlanda conduce clasamentul cu 7,8, în timp ce Bulgaria rămâne la coada listei, cu 5,9.
Pentru alte vești bune din România, te așteptăm în PozitiVești - locul de unde îți poți lua inspirație cât cuprinde, zi de zi.
___
Tot mai multe corporații non-IT deschid centre de tehnologie în România. 13 mari companii non-tech şi-au deschis centre IT în România în ultimii ani. În 2023 aveau împreună un număr mediu de peste 11.240 de specialiști. Printre acestea se numără Deutsche Bank sau Lidl, iar recent JTI a anunțat deschiderea unui hub IT în București, ce va găzdui peste 140 de specialiști și va deservi operațiuni la nivel global.
___
Beneficiile care contează. Uite ce-i ajută pe angajați să se simtă conectați și motivați la locul de muncă, conform unui studiu recent: beneficiile pentru sănătatea mintală, concediul de maternitate, asigurarea medicală de grup și asigurarea dentară. Deși bonusurile de performanță și cele de sfârșit de an rămân relevante, angajații prioritizează sănătatea mintală. Pont pentru (unii) angajatori: mai puțină pizza și mai multe beneficii reale.
___
Flexibilitatea cognitivă este esențială în mediul profesional, contribuind la succesul personal și organizațional. Angajații care o dezvoltă se adaptează mai ușor la schimbări, gestionează mai bine stresul și colaborează eficient. Companiile care investesc în programe de dezvoltare a flexibilității cognitive, cum ar fi trainingurile de rezolvare a problemelor și sesiuni de coaching pentru dezvoltarea abilităților de adaptabilitate, observă o creștere semnificativă a satisfacției și angajamentului angajaților (Hedlund, 2020).
___
Peste 90% dintre copiii din Generația Z sunt fericiți, dar se luptă cu anxietatea. Conform unui sondaj Walton Family Foundation și Gallup, 9 din 10 copii s-au simțit fericiți și bucuroși în ziua precedentă, însă mulți se confruntă și cu stres, anxietate, tristețe și singurătate. Aproape 60% dintre părinți au fost foarte stresați, iar 40% s-au simțit îngrijorați. Viitorul copiilor pare să constituie pentru părinți o grijă majoră. Și deși discuțiile despre sănătatea mintală și rețelele de socializare sunt dificile pentru părinți, copiii le consideră foarte utile.
___
1 din 5 îngrijitori din Anglia sunt acum bărbați, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată. Cifrele arată că imigrația reduce criza de personal din domeniul asistenței sociale: rata locurilor de muncă vacante în acest domeniu a scăzut de la 10,6% în 2021-2022 la 8,3%.
___
TikTok concediază sute de angajați pentru că va modera conținutul de pe platformă cu ajutorul inteligenței artificiale. Două surse familiare cu această problemă au declarat anterior pentru Reuters că peste 700 de locuri de muncă au fost reduse în Malaezia, pentru ca TikTok să declare ulterior că a fost vorba de fapt de 500.
___
Concediată printr-un mesaj pe WhatsApp, în timpul concediului. Hai să vezi de ce nu-i moral, etic și mai ales, legal.
___
Sănătatea mintală recunoscută în concediile medicale? Europarlamentarul Nicu Ștefănuță a cerut Ministerului Muncii să recunoască oficial problemele de sănătate mintală, precum stresul, anxietatea și depresia, ca motive valide pentru concediul medical. El subliniază că aceste probleme afectează capacitatea de muncă la fel ca bolile fizice, dar sunt adesea ignorate din cauza stigmatizării. Ștefănuță a solicitat și măsuri legislative pentru sprijinul sănătății mintale la locul de muncă, inclusiv programe de consiliere și campanii de conștientizare. Tu ce crezi despre propuneri?
🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife.
Cele 5 fundamente ale liderului bun, conform psihologiei.
Cameron Nott, psiholog și consultant în leadership, propune cinci piloni esențiali pentru orice lider modern și eficient: integritate, influență, agilitate, empatie și conștientizare de sine.
Integritatea e fundația încrederii: Liderii onești, transparenți și autentici câștigă respectul echipei și creează un mediu în care oamenii se simt în siguranță să își exprime ideile și să își asume riscuri.
Influența se referă la puterea networkingului și a comunicării: Liderii buni construiesc relații solide și le folosesc pentru a progresa. O comunicare bună nu se referă doar la oratorie, ci și la capacitatea de a articula viziunea în mod clar și de a inspira.
Agilitatea înseamnă adaptarea rapidă la schimbare: Liderul bun nu are are doar curajul de a se adapta la schimbare, ci și instinctul de a provoca schimbarea. Agilitatea cere o minte deschisă spre noi oportunități de învățare și este esențială în special în industriile care se schimbă datorită tehnologiei.
Empatia presupune construirea unor echipe incluzive: Empatia în leadership înseamnă să asculți cu adevărat și să pui în valoare diversitatea de perspective din echipă. Este un mit că trebuie să alegem între empatie și eficiență; dimpotrivă, empatia ajută liderii să creeze un mediu de lucru colaborativ.
Conștientizarea activă de sine este cheia pentru creștere personală: Este fundația pe care se construiesc celelalte atribute. Un lider bun își cunoaște atât punctele tari, cât și punctele slabe. Este un proces continuu de autoevaluare și dezvoltare personală, esențial pentru a rămâne relevant și eficient pe termen lung.
Un studiu ce-a inclus peste 58.000 de lideri, prezentat în cartea The Five Talents That Really Matter, completează aceste idei, arătând că liderii de succes își dezvoltă talentul prin cinci dimensiuni esențiale: stabilirea direcției (ghidarea organizației în situații complexe), valorificarea energiei (sprijinirea angajaților), exercitarea presiunii (impulsionarea schimbării), creșterea conectivității (prioritizarea colaborării) și controlul traficului (implementarea regulilor pentru performanță, păstrând flexibilitatea). Aceste abilități, combinate cu fundamentele psihologice prezentate de Nott, formează un portret complet al unui lider modern și eficient.
Descurajarea este mai mult decât o stare de spirit.
România are aproximativ 100.000 de persoane cu vârstă de muncă care s-au pensionat, conform Institutului Național de Statistică. Și mulți nu pentru că și-au dorit să stea degeaba, ci pentru că nu au văzut altă soluție.
Numărul celor descurajați în a-și găsi un job s-a dublat în ultimii ani. Descurajații sunt oamenii care, în ultimele patru săptămâni, au căutat un loc de muncă folosind metode pasive sau cei care nu au căutat deloc, din alte motive: au crezut că nu există joburi disponibile sau nu au știut unde să caute, nu se simt pregătiți profesional, ori și-au pierdut încrederea că-și vor găsi de lucru din cauza vârstei. Dintre „descurajați”, cei mai mulți au între 35-49 de ani, fiind urmați de cei peste 50 de ani.
Din păcate, există puține informații concrete despre numărul celor descurajați – cine sunt aceștia sau cum reușesc să se descurce. Unii trăiesc din economii, alții își cumpără vechime în muncă și trag de ei câțiva ani până reușesc să se pensioneze. Revenirea la cursurile de recalificare sau formare profesională pentru dobândirea noilor abilități e o variantă la care puțini se gândesc.
Punctul slab principal constă în percepția că generațiile mai în vârstă sunt depășite de rapiditatea schimbărilor tehnologice, iar această idee e susținută în România și de date – suntem pe ultimele locuri în ceea ce privește învățarea pe parcursul vieții de adult.
Întrebarea e: cum îi ajutăm să se reintegreze în piața muncii și cum ne ajutăm să nu-i pierdem?
Angajații elvețieni merg la toaletă pe banii și pe timpul lor.
Un tribunal elvețian a decis că angajații trebuie să cronometreze pauzele pentru baie. Hotărârea a venit în urma unui caz în care un producător de ceasuri a refuzat să plătească angajații pentru timpul petrecut la toaletă, considerând că acest timp nu face parte din orele de lucru.
Argumentul invocat de companie este că pauzele nu ar fi esențiale pentru refacerea forței de muncă, cum sunt pauzele de masă sau cele de relaxare (așa cum e definită pauza). Tribunalul a fost de acord cu faptul că sistemul de monitorizare folosit nu identifică motivele pauzelor ci doar durata, deci nu se încalcă dreptul la viața privată.
📜 Scurte și tari (II).
Sunt român, petrecăreț de meserie. Aproape jumătate dintre români organizează petreceri acasă o dată la câteva luni, iar 12% fac asta lunar sau chiar mai des, conform unui studiu recent. Tinerii preferă să sărbătorească prieteniile și relațiile, în timp ce restul românilor se bucură mai mult de zilele de naștere (88%), Crăciun, Paște (80%) sau Revelion (58%). Petrecerile acasă sunt nelipsite de vin, bere și mâncare gătită, iar sărbătorile religioase sau naționale sunt acompaniate de băuturi spirtoase și preparate tradiționale.
___
65% dintre tineri sunt foarte motivați de dezvoltarea profesională, mai mult decât generațiile anterioare, spune un studiu recent. Aceștia pun accent pe învățarea de noi abilități și sunt interesați de inteligența artificială. 70% vor experiențe de învățare personalizate prin AI, deși mulți sunt sceptici în privința preciziei acesteia. Abilitățile „soft”, precum comunicarea și gândirea critică, sunt considerate esențiale pentru succesul profesional de către 80% dintre tineri. Nu ne rămâne decât să le spunem „Hai că poți!” și să le dăm o șansă.
___
Două zile libere în plus (cel puțin) pentru bugetari. Zilele de 3 ianuarie și 2 mai 2025 vor fi zile libere, conform unui proiect de hotărâre de Guvern inițiat de Ministerul Muncii. Astfel, angajații de la stat vor reveni la muncă anul viitor abia pe 8 ianuarie, iar de Ziua Muncii se va face punte cu weekendul. Pe lângă asta, angajatorii din sistemul public și privat vor fi obligați să le acorde angajaților două zile libere plătite pe an, pentru consultații medicale preventive, la cerere. În caz contrar, riscă să plătească amenzi de până la 2.500 lei pentru fiecare abatere.
___
Câte luni de salariu îți trebuie pentru a achiziționa un apartament de două camere în România? În medie, ai nevoie de 82 de luni de muncă pentru a cumpăra un apartament cu două camere de 55 mp, ceea ce înseamnă puțin sub 7 ani.
___
Starea climei: România, sub presiunea încălzirii globale. Raportul climatic 2024 prezintă rezultatele cercetării comune a 11 autori specializați, cu privire la fenomenele extreme, seceta și riscurile economice asociate, oferind totodată soluții concrete pentru adaptare și atenuarea efectelor.
___
Spune-mi cum te cheamă, ca să îți pot spune ce note vei lua la teste. O analiză a 30 de milioane de note date de o mare universitate arată că lucrările corectate mai târziu primesc note mai mici, comentarii adesea negative și mai multe contestații. Mai mult, studenții cu nume de familie care încep cu litere din a doua parte a alfabetului sunt dezavantajați și primesc constant note mai slabe. Această problemă este mai gravă în domeniile sociale și umaniste decât în științe și inginerie. Pentru a îmbunătăți situația, universitățile ar trebui să alterneze ordinea evaluării lucrărilor și să aibă mai mulți evaluatori, pentru a le reduce oboseala.
___
Laureat Nobel pentru economie: Aruncăm bani pe fereastră pentru iluzia productivității. Profesorul Daron Acemoglu, unul dintre laureații Premiului Nobel pentru economie din acest an, crede că inteligența artificială nu se va ridica la înălțimea așteptărilor și nu va genera nicio revoluție economică. Conform calculelor sale, doar un mic procent din totalul locurilor de muncă – 5% – este pregătit să fie preluat sau, cel puțin, ajutat în mare măsură de inteligența artificială în următorul deceniu. Vești bune pentru angajați, dar proaste pentru companiile care investesc miliarde de euro în această tehnologie, așteptându-se la o „minune” a productivității.
___
Om trăi și om vedea: România promite integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii până în 2027. Ministerul Muncii țintește ca cel puțin 55% din totalul persoanelor cu dizabilități să fie angajate în următorii 3 ani, iar 4% din personalul companiilor și instituțiilor publice cu peste 50 de angajați să fie din această categorie. Angajatorii vor primi o subvenție de 450 de euro pe o perioadă de 18 luni, în încercarea de a stimula angajările permanente. Vedem dacă rămân la fel de „angajați” să se țină de promisiune și după alegeri.
🌶️ Sweet & spicy.
💡 #Știațică: Prea mult bine ne face suspicioși.
Atunci când primesc oferte foarte generoase, oamenii tind să devină suspicioși și să caute „capcana”, conform unui studiu recent. În experiment, cercetătorii le-au propus participanților să mănânce un fursec - fie gratuit, fie să fie plătiți pentru asta. Deși pare contraintuitiv, majoritatea au acceptat fursecul gratuit, iar cei care au fost plătiți au refuzat. De ce? Oamenii au fost îngrijorați că fursecul pe care erau plătiți să-l mănânce ascundea ceva: poate nu-i bun, cineva a scuipat pe el sau e otrăvit, ori li se va cere ceva în schimb ulterior.
Studiul a inclus și alte experimente: într-unul, participanții trebuiau să aleagă între joburi de șofer de tir plătite normal (sau ușor peste medie) și joburi plătite foarte generos. Când salariul depășea sume realiste, oamenii au început să își imagineze scenarii dubioase, precum transporturi ilegale sau condiții periculoase.
Această precauție arată că, de multe ori, deciziile noastre nu sunt influențate doar de rațiuni economice, ci și psihologice, menite să ne protejeze.
📆 Hacking Week – Ce-am mai publicat pentru tine:
Ikigai: harta împlinirii la job și acasă. „Dacă-ți place ce faci, nu vei munci o zi în viața ta.” - îți sună cunoscut? Poate că nu-s multe zile în care nu simți chiar deloc că muncești, dar să fii pasionat de ceea ce faci sigur ajută. Ți-am pregătit un ghid valoros pentru a descoperi echilibrul de la intersecția dintre ce iubești, ce știi să faci, cu ce poți fi de folos și ce-ți va aduce bani.
Glossingul: realitatea fardată ori hainele cele noi ale împăratului de corporație. Ai simțit vreodată că nimeni de la job nu vede elefantul din birou? Glossingul („cosmetizarea realității”) e o formă de pozitivitate toxică tot mai des întâlnită în companii. Acest comportament implică minimalizarea sau ignorarea de-a dreptul a situațiilor negative și expunerea lucrurilor pozitive, în schimb.
___
„Un lider care poate să inspire o comunitate sau să conducă un popor trebuie să aibă empatie”, spunea Sabin Sărmaș la Cluj Business & Technology Club #5. Vezi aici, pe larg, ce înseamnă o viziune sănătoasă de leadership.
Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!
Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Lore, Cristina, Ionuț, Tibi, Flavian și Doru.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion. Materialele audio-video sunt pregătite cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
___
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.