#133: Atos România – corupție asezonată cu management iresponsabil; Românii vor să învețe la job, dar cursurile sunt degeaba; 7 din 10 angajați muncesc în mediu toxic și 35% dintre șefi sunt epuizați

Bonus: Cu cât ne simțim mai experți, cu atât ne exagerăm potența; Violența psihologică în școli: Statistici optimiste sau raportări nerealiste?; Femeile spun „nu” angajatorilor cu organigrame plate

Oct 03, 2024

Servus. Îți aducem informații și vești importante, care ne arată că schimbarea e, de multe ori, în mâinile noastre și începe cu noi. Dacă ți-e de folos ceea ce facem, trimite mai departe celor cărora crezi că le-ar putea fi util.

Corupția ucide la Atos România: managerii corporației, ajutați de șefa ITM Timiș, au premeditat hărțuirea a sute de angajați.

Soțul șefei ITM Timiș a fost angajat la Atos în aprilie 2024, fix când au început abuzurile care au culminat cu sinuciderea Larisei. Chiar cu câteva săptămâni înainte ca același inspector-șef să semneze senin că „tot ceea ce a făcut firma este perfect legal și în regulă” și să trimită sindicatul la plimbare.

În urma mărturiilor primite de la angajați, documentelor adunate și întrebărilor adresate, a devenit evident faptul că tânăra care s-a sinucis este doar cea mai vizibilă dintre zecile de victime ale unei politici premeditate de hărțuire, abuz și eliminare din organizație, derulată de managementul companiei Atos România, în complicitate directă cu conducerea Inspectoratului Teritorial de Muncă Timiș.

Doru a pus cap la cap informațiile primite și a rezultat un articol amplu de investigație, pe care merită să-ți faci timp să-l citești până la capăt și să-l dai mai departe. Știm că, în multe alte locuri de muncă din România, oamenii sunt supuși unor programe similare de hărțuire și eliminare din organizații. Dacă îți e greu, ai aici lista actualizată a oamenilor care s-au oferit să ajute – printre ei, avocați specializați în drepturile muncii, consilieri de carieră, psihologi.

Este de datoria noastră, a tuturor, să luăm atitudine publică și să punem presiune pe toate instituțiile, persoanele și organizațiile care pot ancheta și pedepsi lucrurile greșite și ilegale care s-au întâmplat și care, prin deciziile și inițiativele lor, pot schimba în bine această stare de fapt. Trebuie să învățăm să fim cetățeni și să ne implicăm, fiecare dintre noi, în schimbare.

Aici emisiunea Starea Nației de marți seară, unde Doru a vorbit despre acest caz:

Aseară am fost LIVE despre cum oprim managementul iresponsabil, alături de Florentin Iancu, liderul Sindicatului pentru IT Timișoara (SIIT) și cu Nicu Ștefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European. Am dezbătut cazul pe larg și am discutat inclusiv pașii concreți care se pot face din punct de vedere legislativ, pentru ca astfel de situații să nu mai aibă loc pe viitor.

72% dintre angajați au o relație toxică cu locul de muncă.

Doar 28% dintre angajaţii care au joburi de birou au o relație sănătoasă cu jobul lor, iar încrederea în top management rămâne componenta esenţială, conform studiului Work Relationship Index 2024, realizat în 12 țări.

Pe lângă asta, există o discrepanţă mare între numărul liderilor care recunosc importanța abilităților umane și cel al liderilor care cred cu adevărat că le vor putea și demonstra. Spre exemplu, în timp ce peste 90% dintre liderii de business recunosc beneficiile empatiei, doar 44% se simt încrezători c-o vor putea oferi în rolul lor. Asta în timp ce 78% dintre angajați ar aprecia mult să simtă că șeful empatizează cu ei, dar doar 28% dintre ei pot spune c-o și simt.

Studiul propune două potențiale soluţii pentru o relație mai bună la job:

Personalizarea experiențelor de lucru: 64% dintre angajaţi ar fi mai implicaţi în a susţine dezvoltarea companiei dacă munca ar fi adaptată nevoilor şi dorinţelor lor, iar 69% cred că acest lucru le-ar îmbunătăți starea de bine. În plus, 87% ar fi dispuşi să renunţe la o parte din salariu pentru a beneficia de metode de lucru personalizate (spații de lucru adaptate nevoilor, acces la tehnologiile preferate şi medii de lucru flexibile).
Utilizarea inteligenţei artificiale: 60% dintre angajați cred că aceasta joacă un rol cheie în echilibrul dintre muncă și timpul liber, 68% că le oferă noi oportunităţi de a se bucura de muncă şi 73% consideră că o mai bună înțelegere a inteligenței artificiale îi va ajuta să avanseze în carieră.

O treime dintre angajații români spun că trainingurile sunt pierdere de vreme.

Majoritatea românilor consideră că dezvoltarea competențelor și recalificarea profesională sunt fundamentale pentru a ține pasul cu cerințele pieței muncii moderne, însă doar 65% dintre angajați văd aplicabilitatea directă în rolurile lor actuale, conform unui studiu recent EY. Mai mult, 7 din 10 angajați și manageri se înscriu în programe de upskilling sau reskilling pentru dezvoltarea personală, și nu pentru avansarea în carieră.

Competențele digitale, inteligența artificială, securitatea cibernetică și tehnologiile verzi rămân abilități esențiale, dar accesul la programele de upskilling adecvate e o provocare. Jumătate dintre participanții la studiu au clasat competențele digitale ca fiind cele mai importante pentru recalificare și creșterea competențelor profesionale, în timp ce 41% au mizat pe soft skills, 39% pe managementul proiectelor, iar 38% pe inteligența emoțională și leadership. De asemenea, 85% dintre respondenți consideră că fiecare profesionist ar trebui să dobândească cunoștințe despre inteligența artificială.

Conform studiului, mai mult de jumătate dintre angajați cred că departamentul HR ar trebui să fie principalul responsabil pentru aceste inițiative. În sectorul tehnologiei informației, 62% dintre angajați preferă ca managementul să se implice direct în formarea abilităților esențiale. În sectorul serviciilor profesionale, însă, 43% dintre oameni cred că responsabilitatea dezvoltării profesionale le revine chiar lor.

Culmea expertului: știe și ce nu există.

Antreprenorii care se aventurează în domenii noi sunt adesea prea încrezători în ei înșiși, iar acest lucru le aduce rezultate mai slabe decât cele așteptate, în vânzări și recrutarea de profesioniști, arată un studiu realizat pe 36.000 de firme din Franța. Altfel spus, cu cât ne simțim mai experți, cu atât suntem mai predispuși să ne exagerăm competențele, iar adevărata expertiză ne ascute capacitatea de a ne defini mai precis limitele competenței.

În plus, mai există un fenomen: „overclaiming” (supraestimare), în care oamenii, mai ales cei care se consideră experți, pretind că știu informații despre subiecte mult în afara competențelor lor. Ce ne arată asta? Că sentimentul expertizei nu e mereu legat de cunoștințe reale.

Pe de altă parte, expertiza bazată pe experiență și cunoștințe solide ajută liderii să-și definească limitele mai corect, evitând supraestimarea propriilor competențe. Un lider adevărat își recunoaște limitele, știe cum să aleagă experții potriviți pentru a completa lacunele și cum să le ofere încredere, pentru a livra cele mai bune rezultate, împreună.

🔎 Meserii sub lupă: Tester de paturi.

Nu mulți dintre noi ne câștigăm pâinea dormind. Dar testerii de paturi da. Aceștia sunt angajați pentru a evalua paturile, saltelele, pernele și alte produse destinate dormitului și pot lucra pentru producători de mobilă, hoteluri sau companii care produc articole pentru somn. Rolul lor presupune evaluarea unor aspecte precum: nivelul de confort, suportul oferit pentru diferite părți ale corpului, calitatea materialelor și durabilitatea, eventualele probleme de design sau funcționalitate.

Salariul mediu al unui tester de paturi este de 58.000 de dolari pe an și poate depinde de mai mulți factori (cerere, competențe, experiență și calificări). Deși nu există cerințe formale privind nivelul educației sau al pregătirii, certificările în testarea produselor sau absolvirea unei facultăți de științe sau design de produs pot îmbunătăți perspectivele de angajare.

Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează.

📜 Scurte și tari (I).

Din 14 octombrie, în fiecare luni, primești o doză consistentă de inspirație și încredere din România remarcabilă. Lansăm un nou proiect multimedia, care aduce în centrul atenției modelele de performanță, oamenii și echipele din România care prin curaj, pasiune și ambiție fac lucruri inedite și au succes internațional. Dă-ne o mână de ajutor și spune-ne: despre ce om, companie, produs sau serviciu din România crezi că ar trebui să scriem și de ce?

___

Sindicatele din Spania au ieșit în stradă pentru reducerea săptămânii de lucru, de la 40 la 37,5 ore. Ei susțin că o astfel de schimbare ar îmbunătăți productivitatea și calitatea vieții angajaților în țara lor, unde timpul de lucru mediu este de 36,4 ore pe săptămână, ușor peste media UE de 36,1 ore. În timp ce guvernul spaniol încearcă să găsească soluții pentru a sprijini această tranziție, angajatorii sunt îngrijorați că măsura va crește costurile și va afecta competitivitatea.

___

Indicele Global al Inovării: Cum stăm? Elveția, Suedia, Statele Unite, Singapore și Regatul Unit sunt cele mai inovatoare economii din lume, în timp ce China, Turcia, India, Vietnam și Filipine înregistrează cea mai rapidă creștere pe ultimii 10 ani. Europa are în continuare cel mai mare număr de lideri ai inovării din top 25 (15 în total, dintre care șapte în top 10). Din cele 39 de economii europene luate în considerare, doar nouă avansează în clasament anul acesta (cu 10 mai puține decât anul trecut). România se află pe locul 48 (versus 47 de anul trecut).

___

Ghidul pentru gestionarea riscurilor psihosociale la muncă: un instrument util, dar ignorat. Încă din 2018, a fost adoptat un ghid pentru evaluarea riscurilor psihosociale la locul de muncă. Acesta oferă inspectorilor instrumente utile pentru a verifica dacă angajatorii asigură un mediu de lucru sigur și sănătos, cu accent pe gestionarea stresului și a epuizării. Ghidul nu e obligatoriu, deși conține recomandări valoroase. Din cauza acestui caracter opțional, însă, este adesea neglijat, iar problemele legate de stres și conflicte la muncă rămân la fel de frecvente.

___

70% din aptitudinile profesionale nu vor putea fi înlocuite de AI prea curând, arată un nou raport Indeed. Dintre cele peste 2.800 de aptitudini luate în vizor, niciuna nu a fost considerată „foarte ușor de înlocuit”. Bucătarii, asistentele și șoferii de autobuz sunt printre cei mai protejați de impactul AI, cu doar 39% din aptitudinile lor fiind vulnerabile la înlocuire. În contrast, joburile din contabilitate sunt cele mai expuse, urmate de cele din marketing și dezvoltare software.

___

Schaeffler România își trimite oamenii în șomaj tehnic, justificând măsura prin necesitatea menținerii competitivității și protejarea locurilor de muncă pe termen lung. Subsidiara grupului german cu afaceri de 16,3 miliarde de euro se confruntă cu o prăbușire a comenzilor, în special în sectorul eolian. Se estimează că peste 1.000 de angajați sunt afectați, însă compania refuză să confirme numărul exact.

___

Suntem pe primul loc în UE la mame minore. Declic a organizat o petiție prin care cere Guvernului să scoată capul din nisip și să aloce fonduri pentru contracepție.

___

Femeile la început de carieră suferă cel mai mult de ageism. 49% dintre femeile sub 30 de ani și 38% dintre femeile peste 60 de ani spun că au experimentat discriminare pe bază de vârstă, conform celei de-a 10-a ediții a raportului McKinsey și LeanIn.Org „Femeile la locul de muncă”. În plus, datele arată că bărbații tineri sunt adesea promovați ținându-se cont de potențialul lor, în timp ce femeile tinere sunt promovate pe baza realizărilor anterioare.

___

Angajații din generația Z sunt concediați tot mai des la doar câteva luni după angajare, conform unui studiu Intelligent.com. 6 din 10 angajatori au renunțat să mai angajeze proaspăt absolvenți, motivele principale fiind lipsa motivației, lipsa profesionalismului și a abilităților de comunicare. Consultanții consideră că problema este în mare parte a sistemului educațional, care prioritizează teoria în detrimentul practicii. Angajatorii sunt încurajați să investească mai mult în formarea noilor angajați. Desigur, nu e calea ușoară, însă le oferă tinerilor o șansă reală de adaptare și reușită în mediul profesional.

___

Mai mulți imigranți în România decât români plecați în străinătate. Ne aflăm într-o perioadă de schimbare demografică interesantă: În 2022, România a avut o creștere a populației rezidente, după trei decenii în care mulți români au plecat în străinătate. Această creștere, de 85.000 de imigranți în plus față de emigranți, indică o tranziție de la o societate axată pe emigrare la una tot mai orientată spre imigrație. Datele provin din studiul Bridging Communities, lansat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.

___

Doru Șupeală, într-un episod de podcast proaspăt apărut: „Cea mai mare parte a lumii manageriale este încă captivă în mentalități din epoca industrială, în care aveam nevoie de o mie de oameni identici care să facă, să execute, să facă aceleași sarcini repetitive. N-aveam nevoie de creierele lor, ci doar de brațele și de mușchii lor! De-asta spun că managerii sunt extrem de depășiți, pentru că cei mai mulți dintre ei stau în paradigma asta militară, că de acolo a venit organizarea industrială, din armată. Nu mai funcționează!”. Dacă preferi varianta scrisă, poți citi aici esențialul.

🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife.

Neurodivergența: Superputerea ignorată de „companiile moderne”.

20% din oamenii de pe glob sunt neurodivergenți, însă foarte puține companii cunosc nevoile și calitățile acestora. Neurodivergența include condiții precum autismul, sindromul Down, dislexia și ADHD. Persoanele neurodivergente au un mod de gândire diferit și pot veni cu idei inovatoare, transformându-se într-un atu competitiv pentru companiile care le înțeleg și valorifică.

În pofida punctelor forte, angajarea persoanelor neurodivergente rămâne o provocare, mai ales din cauza problemelor întâmpinate la interviuri și a barierelor sociale din organizații. Însă, dacă își doresc, companiile pot adopta politici care să susțină incluziunea, precum simplificarea interviurilor și reducerea ambiguității, și pot face mici ajustări, dar însemnate (crearea de spații liniștite de lucru sau oferirea de clarificări, înaintea întâlnirilor fizice).

De multe ori, schimbarea începe cu noi. Dacă începem să-i vedem pe colegii neurodivergenți ca deschizători de minți, și nu ca pe niște excepții la job, putem face un mare pas înainte. Dacă îi tratăm egal și învățăm să le apreciem diferențele, putem face lumea un loc mai bun pentru toți.

35% dintre manageri sunt în burnout. Cum îi ajutăm?

Managerii sunt din ce în ce mai stresați, iar acest lucru are consecințe grave asupra sănătății lor. 67% dintre manageri recunosc că se confruntă cu sarcini complexe, iar 35% sunt în burnout, conform unui studiu recent. În plus, peste jumătate dintre angajatori observă epuizarea managerilor, majoritatea puși în situația de a conduce astfel echipe de peste 10 angajați, prin până la 260 de întâlniri anuale (online și fizice).

Pentru a le oferi concret sprijin managerilor, organizațiile pot:

dezvolta programe de training care să includă leadership și inteligență emoțională;
introduce un program de lucru flexibil și pot reduce numărul de întâlniri, pentru a le permite managerilor să aibă momente de respiro;
crea un plus de siguranță psihologică, pentru ca managerii să poată vorbi despre problemele lor și să ceară ajutor când au nevoie.

Scade numărul de joburi în IT.

Angajările în IT sunt pe o pantă descendentă, conform The Wall Street Journal, și e puțin probabil să-și revină curând. Joburile sunt tot mai puține, în special pentru inginerii software. La nivel global, numărul anunțurilor pentru developeri au scăzut cu peste 30% din 2020 încoace, conform Indeed.

Companiile din IT își schimbă strategia: în loc de creștere cu orice preț, se concentrează pe produse și servicii care generează bani. Au scăzut angajările la nivel de junior și echipele de recrutare și au abandonat proiecte care nu aduceau profituri mari, inclusiv realitatea virtuală și dispozitivele aferente. În același timp, companiile au început să aloce resurse enorme spre AI.

Datele eJobs.ro confirmă tendința și la nivel local. În 2024, sunt disponibile cu 15% mai puține joburi în IT, comparativ cu perioada similară din 2023, în timp ce numărul de candidaturi este similar. IT-ul rămâne cel mai bine plătit domeniu din economie, cu o medie salarială netă de 7.000 lei pe lună, față de 6.300 lei în 2023. Cu toate acestea, așteptările candidaților urcă până la 10.000 lei, creând o prăpastie de 43% între realitate și pretenții.

Femeile se feresc de organizațiile cu flat management.

Organizațiile care au o organigramă pe orizontală – caracterizate prin puține niveluri ierarhice, adoptate frecvent de start-up-uri – pot descuraja femeile să aplice pentru anumite joburi, arată cercetările recente. Deși aceste structuri sunt percepute ca fiind mai echitabile și flexibile, un studiu realizat în SUA, cu peste 8.498 respondenți, arată că femeile simt că întâmpină dificultăți în a se integra, consideră că volumul de muncă este mai ridicat și au mai puține oportunități de avansare.

Într-un experiment care a constat în trimiterea a două mailuri de recrutare similare, prin platforma ZipRecruiter, către 8.167 de posibili candidați, companiile cu ierarhii plate au atras cu 28% mai puține femei, față de cele care n-au menționat acest aspect.

Companiile trebuie să analizeze atent asocierile negative pe care structura organizațională sau cultura le pot avea pentru potențialii candidați, să identifice aceste bariere și să vorbească despre ele, pentru a se asigura că preconcepțiile nu descurajează pe nimeni de la a aplica.

„Violența psihologică în școli a scăzut la jumătate”: a dispărut sau s-a mutat?

Cazurile de bullying au scăzut la jumătate comparativ cu anul trecut, încearcă să ne convingă directorul direcției Siguranță Școlară din Poliția Română, Alexandru Leuțu-Cotroceanu, iar asta s-ar datora unei serii de conștientizări din partea elevilor, părinților și profesorilor.

Totuși, dacă luăm în calcul faptul că violența psihologică a fost subestimată ani la rând și că, potrivit statisticilor europene, România are una dintre cele mai ridicate rate de bullying din școli, o reducere atât de dramatică vine la pachet cu niște întrebări. Datele comparative între anii anteriori ar trebui prezentate transparent pentru a înțelege dacă această scădere este reală sau e doar o consecință a modului în care cazurile sunt raportate și înregistrate. Depinde mult unde ne uităm, nu? De asemenea, rolul rețelelor de socializare în amplificarea fenomenului violenței nu poate fi ignorat – chiar dacă numărul incidentelor raportate scade, există riscul ca violența să devină mai insidioasă, mai greu de identificat și mai prezentă în mediul online.

Ceea ce este evident, însă, e că mediatizarea cazurilor de violență școlară nu este neapărat un lucru negativ. Dimpotrivă, poate acționa ca un catalizator pentru schimbare, promovând bune practici și activități educaționale care să combată, în timp, acest fenomen. Totuși, aceste inițiative ar trebui să fie susținute cu date clare și cu o strategie pe termen lung, nu doar cu „manifestare”.

Minciuna are picioare scurte și concediu medical.

În luna august, 17% dintre cei aproximativ 12.000 de angajați ai uzinei Tesla din Germania au fost în concediu medical, iar la începutul lui septembrie, rata era încă una ridicată, de 11%. Managerii au decis să investigheze 30 de cazuri în care absențele păreau neobișnuit de lungi. Nu a fost vorba de o suspiciune generală, ci de dorința de a evalua starea angajaților și de a vedea cum pot fi ajutați. Angajații aflați în concediu medical nu au primit bine aceste vizite, iar unii dintre ei fie nu au deschis ușa, fie au amenințat că vor suna la poliție.

Pentru a încuraja prezența la muncă, compania a oferit în luna iunie un bonus pentru angajații care au avut puține concedii medicale. Dar nici asta nu a funcționat. Și nici nu au descoperit unde au ajuns cele 65.000 de cești de cafea care au dispărut în vară din fabrică.

📜 Scurte și tari (II).

Paramount Global, una dintre cele mai mari companii de divertisment din SUA, a anunțat concedierea a 15% dintre angajați, ca parte a planului de economisire a 500 de milioane de dolari anual. Divizia de streaming e cea mai afectată, după ce anterior au fost vizați angajații din publicitate. În total, 2.000 de persoane vor fi concediate.

___

Cel mai mare producător de lactate din România, grupul francez Lactalis, închide fabrica din Miercurea Ciuc. Cei 95 de angajați afectați vor primi salarii compensatorii și beneficiile prevăzute în caz de concediere colectivă. Compania va investi în celelalte patru fabrici din România, unde se produc brandurile Zuzu, Albalact, Covalact și LaDorna.

___

Tensiuni majore la Volkswagen. Negocierile cu sindicatul IG Metall privind creșterile salariale s-au încheiat fără rezultat. Sindicatul cere o mărire salarială de 7% și amenință cu greve, în contextul în care Volkswagen intenționează să închidă fabrici și să dea afară oameni. Volkswagen argumentează că presiunea costurilor și concurența internațională, în special din partea Chinei, necesită măsuri urgente de optimizare a investițiilor, însă decizia companiei de a anula un acord de securitate a locurilor de muncă, în vigoare din anii ’90, e văzută ca o greșeală monumentală.

___

Mai apar și vești bune. Compania românească FintechOS, care anul trecut a făcut concedieri, anunță că anul acesta face angajări, după ce a reușit să atragă o finanțare de 60 de milioane de dolari. FintechOS caută acum specialiști în vânzări pentru Europa de Vest și experți în dezvoltare software în România.

___

Bursa din Londra își dorește să lucreze cu specialiști IT din Cluj. London Stock Exchange Group (LSEG), furnizor global de infrastructură financiară, și-a deschis un nou sediu la Cluj.

___

Viața e prea scurtă pentru multă muncă. Dacă vrei să lucrezi doar 24,7 ore pe săptămână, te poți muta în Vanuatu. În această mică țară din Oceania, doar 4% dintre angajați depășesc 49 de ore de muncă pe săptămână. La nivel global, țări precum Bhutan, Bangladesh și Pakistan conduc topul celor cu cele mai multe ore lucrate săptămânal, cu procente de 61%, 47,5% și 40%. În schimb, în Europa, țări ca Olanda (31,6 ore) și Norvegia (33,7 ore) au un echilibru mai bun între muncă și timpul liber.

___

Viața românilor din Diaspora – un demers jurnalistic unic, realizat de jurnaliștii Elena Stancu și Cosmin Bumbuț. Timp de șase luni, cei doi au locuit într-o rulotă, documentând viața unei comunități de români din Diaspora, lângă Bruxelles. Această experiență le oferă cititorilor o privire autentică asupra muncii, gândirii și relațiilor cu cei dragi pentru românii plecați din țară, împinși de un trai greu și de o serie de eșecuri politice care le-au afectat serios viața.

___

După vacanță, mulți români se confruntă cu „monday blues”, o perioadă de acomodare care durează până la o săptămână. Aceasta coincide cu reîntâlnirea cu agresivitatea din mediul online, unde se amplifică discursurile anti-occidentale și teoriile conspirației.

___

Informațiile sensibile de la job ajung în mâinile roboților. 38% dintre angajați împărtășesc date sensibile către AI fără acordul angajatorului, conform unui nou studiu realizat pe un eșantion de peste 7.000 de oameni. Tinerii din Gen Z și milenialii sunt cei mai predispuși să utilizeze chatboți la job, iar peste jumătate dintre angajați spun că nu au primit nicio instruire despre cum să folosească tehnologia în siguranță. Securitatea cibernetică merită tratată cu atenție, deoarece inteligența artificială poate deveni o poartă deschisă scurgerilor de date.

___

3 sfaturi esențiale, extrase din 1.000 de interviuri cu directori executivi: nu te complica, asumă-ți responsabilitatea și ascultă oamenii. Pare simplu, nu?

✨ InSPORation.

Mesaj de interes public: Ia o pauză de la birou, ca să-ți miști mintea.

💡 #Știațică: 28% dintre tinerii din România sunt afectați de utilizarea rețelelor de socializare.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a semnalat că aproape o treime dintre adolescenții români cu vârste între 13 și 15 ani utilizează problematic rețelele de socializare. Această situație poate duce la depresie și anxietate, scăderea încrederii în propria persoană, precum și la cea a performanțelor școlare. De asemenea, un sfert dintre adolescenți accesează zilnic jocuri online, iar 12% au obiceiuri dăunătoare legate de jocuri video. Aceste date ne demonstrează încă o dată câtă nevoie avem să protejăm tinerii în mediul digital.

Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!

Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Ionuț, Lore, Cristina, Tibi și Doru.

Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion. Materialele audio-video sunt pregătite cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech.

Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.

Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.

Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.