#129: Fă performanță și primești găleți de feedback inutil; Școala vine cu strictețe: nu iartă nici ținutele extravagante, nici telefoanele; Frica naște trenduri: japonezii demisionează prin agenții.

Bonus: Butterfly effect – cum ne lovește închiderea fabricilor germane; Hărțuirea morală, lucrare semnată de directorul Muzeului Național de Artă; 6 din 10 tineri americani ascultă de Mercur retrograd

Sep 05, 2024

Servus. Ți-am pregătit și săptămâna asta informații proaspete și interesante din piața muncii, culese cu grijă și scrise cu entuziasm. Să-ți fie de folos!

Angajații de top, recompensați cu clișee, exagerări și feedback inutil.

Angajații care performează primesc feedback mai sărac decât colegii lor, arată un nou studiu realizat de Textio, pe baza a 23.000 de evaluări anuale. Deși aceștia primesc, în medie, de 1,5 ori mai mult feedback, de multe ori el este plin de clișee, exagerări și apropouri la trăsăturile personale, în loc să fie concentrat pe acțiuni specifice și realizări concrete. Conform analizei, 27% dintre frazele comune evaluărilor de performanță ale angajaților de top sunt problematice.

Această tendință afectează în mod disproporționat femeile cu performanțe ridicate, care primesc cel mai slab calitativ feedback dintre toți angajații. În cazul lor, remarcile sunt axate mai degrabă pe elemente din personalitatea lor și prea puțin pe realizări, iar asta îl face neaplicabil și inutil în dezvoltarea lor profesională.

Problema are consecințe serioase și asupra loialității angajaților: cercetările arată că persoanele care primesc astfel de evaluări au mai multe șanse să plece din firmă în maxim un an. Așadar, angajatorii care se confruntă cu probleme de fluctuație a angajaților ar trebui să privească critic calitatea feedbackului pe care îl oferă. Evaluările necorespunzătoare nu doar că subminează echitatea și sabotează recrutarea, dar afectează și performanța generală a organizației.

*Sursa: Sursa: DALL-E 3, după un prompt Hacking Work*

Volkswagen ar putea închide fabrici în Germania. Cum se simte asta în România?

Gigantul auto german ia în considerare închiderea unor fabrici în Germania, un pas fără precedent în cei 87 de ani de existență, pe fondul concurenței agresive din partea producătorilor chinezi de vehicule electrice și al mediului economic tot mai tensionat.

Dacă această decizie devine realitate, efectele nu vor fi resimțite doar în Germania, ci și în România, unde industria auto și sectorul IT, strâns legate de lanțul european de aprovizionare, ar suferi pierderi majore. Reducerea cererii din partea unui jucător de talia Volkswagen riscă să atragă după sine scăderi drastice de investiții și pierderi de locuri de muncă. Mai mult, o posibilă relocare a producției în afara Europei ar putea avea efecte devastatoare pentru poziția României în lanțul global de aprovizionare, cu consecințe economice grave, pe termen lung.

Agențiile specializate în demisii, salvarea japonezilor din plasa șefilor abuzivi.

Să pleci la timp de la serviciu sau să-ți iei liber poate fi destul de complicat în Japonia, țara în care 12 ore de lucru sunt considerate o zi normală de lucru. Mai mult, renunțarea la locul de muncă este considerată de către angajatori drept „lipsă de respect”, și a devenit o problemă atât de mare încât oamenii apelează la agenții specializate care să le vină în ajutor.

Pentru un tarif de aproximativ 150 de dolari, aceste agenții oferă servicii de mediere, negociere cu angajatorii și recomandări legale, în cazul în care apar dispute juridice. Acestea reprezintă o soluție pentru angajații care nu au curajul să se confrunte cu organizațiile, de teama repercusiunilor sau a umilinței publice.

Shiori Kawamata, director de operațiuni la agenția Momuri (trad. „Nu mai pot face asta”), spune că doar în ultimul an au primit până la 11.000 de solicitări din partea clienților. „Unii oameni vin la noi după ce scrisoarea de demisie le-a fost ruptă, iar angajatorii nu îi lasă să demisioneze nici măcar atunci când îngenunchează la picioarele lor. Ba chiar unii își hărțuiesc angajații, mergând acasă la ei și refuzând să plece până când aceștia nu le deschid ușile, după bătăi insistente”, declară ea.

Guvernul japonez încearcă încă din 2021 să convingă angajatorii și oamenii să adopte săptămâna de lucru de patru zile, însă numai 8% dintre companii le permit angajaților să aibă trei sau mai multe zile libere într-o săptămână. Recent, guvernul a lansat o campanie de „reformare a stilului de lucru” care promovează programul mai scurt, flexibilitatea, limitarea orelor suplimentare și concediul anual plătit, oferind consultanță gratuită, granturi și povești de succes ca motivație suplimentară.

🔎 Meserii sub lupă: meșter popular.

Ioan Petric este unul dintre puținii meșteri populari care, în timp ce sculptează opere de artă din lemn, ne oferă povești, file de istorie și o lecție de autenticitate și meșteșug cum rar mai întâlnești în zilele noastre. Oricând îi treci pragul, ești primit cu brațele deschise, și descoperi atât atelierul de lucru, cât și o expoziție de lucrări în lemn, sculptură tradițională, obiecte de decor și artizanat, picturi pe lemn, toate lucrate manual, cu pasiune și drag de strămoșesc.

Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează. Vezi că angajează, scrie-le și se aranjează 😊.

📜 Scurte și tari (I).

Vine școala, bine-mi pare. Cum pregătim psihic copiii (și mai ales părinții)? Să o spunem pe-aia dreaptă: începutul școlii vine la pachet cu anxietate pe toate fronturile. Părinții nu știu exact cum să gestioneze provocările, copiii se bazează pe ei pentru sfaturi. Cum facem să ne ferim de capcane, cum facem față momentelor dificile din anii de școală ai copiilor, cum suplinim neajunsurile sistemului și cum le creștem și încurajăm stima de sine, pasiunea și încrederea în propriile forțe? Am strâns pentru tine un colaj de sfaturi valoroase din patru episoade filmate alături de Raluca Anton, Mădălina Hodorog, Andreia Mitrea și Irina Racolța, fiecare o inspirație în sine:

___

Elevii îmbrăcați „nepotrivit" pentru mediul școlar pot fi excluși de la ore, începând din această toamnă. Noul an școlar e neîndurător cu fustele scurte, decolteurile adânci sau pantalonii rupți. Conform noilor reguli stricte din regulamentul școlar, profesorii nu mai sunt obligați să îi primească în clasă pe elevii care se exprimă vestimentar extravagant. Începând din 9 septembrie, părinții și elevii vor putea, de asemenea, cere explicații pentru notele primite. Tot din această toamnă, ca o măsură luată pentru a combate abandonul școlar, directorii sunt obligați să raporteze cazurile cu absențe masive direct către Protecția Copilului.

___

Grecia și Franța spun „nu” telefoanelor mobile în școli. „Telefonul mobil ar trebui să rămână în ghiozdan” este sloganul care stă la baza măsurii de interzicere a telefoanelor în școli, potrivit ministrului Educației din Grecia. Elevii care încalcă regula vor fi suspendați de la școală pentru o zi, iar în cazul unor încălcări repetate, suspendarea se poate întinde pe mai multe zile. Acestei măsuri i se alătură și Franța: din ianuarie 2025, elevii de școală primară și gimnazială vor trebui să-și lase telefoanele în dulapuri, la intrarea în școală.

___

Calea halucinantă spre succes, pavată cu psihedelice. Tot mai mulți directori și lideri de afaceri investesc sume importante pentru retreaturi de lux unde „se tratează” cu ciuperci halucinogene pentru de a-și transforma stilul de leadership. Aceștia experimentează viziuni intense și introspecții care promit să-i facă (rapid) lideri mai empatici și autentici. Vă reamintim, însă, că un lider autentic se construiește organic, cu multă muncă și „păsare”. Nu există soluții salvatoare care să te facă iubit și respectat de oameni fără să asculți și să depui (pe bune) efort.

___

Guvernul Poloniei intenționează să modifice Codul Muncii pentru a reduce durata săptămânii de lucru, fie prin introducerea unei săptămâni de lucru de patru zile, fie a zilelor de lucru de șapte ore, înainte de finalizarea mandatului, în 2027. Cele două opțiuni sunt în discuție pe masa guvernanților, iar companiile vor avea libertatea de a alege dacă ziua liberă va fi vinerea sau lunea. Conform datelor oficiale, aproximativ 70% dintre angajatori preferă săptămâna de lucru de patru zile, în detrimentul programului mai scurt.

___

Stresul parental, declarat problemă critică de sănătate publică în SUA, conform unui raport emis de Surgeon General, care demonstrează că părinții sunt mult mai predispuși să se îmbolnăvească de stres: în 2023, 33% dintre părinți resimțeau stres intens, față de 20% dintre adulții fără copii. Mai mult, aproape jumătate dintre părinți descriu stresul zilnic ca fiind copleșitor. Principalele surse de stres sunt: preocupările financiare, siguranța copiilor și impactul negativ al tehnologiei și rețelelor sociale asupra celor mici. Experții recomandă accesul mai ușor la concedii plătite pentru familie și îmbunătățirea programelor de sănătate mintală, subliniind că bunăstarea părinților este primul și cel mai important pas pentru o dezvoltare sănătoasă a copiilor.

___

Tinerii români investesc în croazierele de la bătrânețe. 51.100 de tineri cu vârste cuprinse între 16 şi 29 de ani investesc într-un fond de pensii facultative. Acesta poate fi un semn pentru angajatori: ar putea fi atractiv să direcționeze o sumă din pachetul lor de beneficii către astfel de fonduri.

___

– Părăsirea clădirii este interzisă. (semnat, șefu’). Chris Ellison, proprietarul companiei miniere Mineral Resources Ltd. dorește să le interzică angajaților să iasă în pauză pentru a bea cafea, și declară că vrea să îi „țină captivi toată ziua” la birou. Mai mult, susține că facilitățile de la sediul companiei – cum ar fi cafeneaua, restaurantul și centrul de wellness – ar trebui să fie suficiente pentru a-i ține pe angajați în clădire și pentru a le spori productivitatea, opunându-se astfel muncii de la distanță.

🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife.

Mișcarea slow living devine cap de to-do list: Zeții chiar își iau zile libere.

Într-o societate obsedată de productivitate, în care 60% dintre oameni se simt copleșiți de ritmul alert al vieții moderne, mișcarea slow living câștigă teren ca un antidot împotriva burnoutului și a vieții trăite pe fugă. În timp ce milenialii au fost adesea etichetați drept „generația burnout”, conceptul de a face intenționat mai puțin (sau chiar „nimic”) devine din ce în ce mai popular, tot mai mulți oameni prețuind timpul liber și odihna, în detrimentul productivității constante.

Cu toate că hashtag-ul #SlowLiving a fost utilizat de peste 6 milioane de ori pe Instagram, criticii mișcării subliniază că adepții slow living sunt adesea persoane privilegiate, care își pot permite să ia o pauză sau să încetinească ritmul, fără a-și pune în pericol mijloacele de trai. E clar – nu toți ne putem permite să adoptăm complet acest stil de viață, însă putem învăța să integrăm principiile sale în rutina zilnică.

Spre exemplu, tinerii din Generația Z chiar își iau zilele libere. Între 2019 și 2023, numărul zilelor de concediu medical utilizate a crescut cu 55% în SUA, iar tinerii sub 35 de ani au fost cei mai activi în a le folosi (cu o creștere de 29%). Departe de a fi doar o chestiune de „setare a unor granițe sănătoase", fenomenul reflectă și ratele alarmante de depresie și anxietate înregistrate în rândul tinerilor.

Pe lângă faptul că pandemia COVID-19 a transformat percepția asupra sănătății la job, zeții au o atitudine mai deschisă față de utilizarea concediilor, iar acum redefinesc granițele dintre muncă și viața personală, punând pe primul loc bunăstarea.

🌶️ Sweet & spicy.

Când mergi spre birou, dar ești cu gândul la o vacanță binemeritată. Și apropo de vacanțe, știai că aproape 60% dintre români nu și-au permis anul trecut nici o săptămână departe de casă?

💡Știai că: Gustul iute nu e de fapt un gust perceput de papilele gustative, ci o reacție la durere și temperatură a nervului trigeminal? Când mâncăm ceva iute, creierul interpretează această senzație ca o potențială amenințare, ceea ce duce la amorțirea temporară a limbii, ca mecanism de protecție.

😠 Șefu’ care taie chefu’: Hărțuirea morală, o lucrare semnată de directorul MNAR.

Mai mulți angajați ai Muzeului Național de Artă al României (MNAR) îl acuză pe directorul Călin Stegerean de abuzuri de putere, de transformarea locului de muncă într-un spațiu guvernat de urlete, umiliri, atacuri la persoană și manipulare. Mai mult, angajații susțin că directorul nu le respectă dreptul legal la timp liber și folosește concediul de odihnă drept monedă de șantaj.

„Unii profesioniștii din muzeu sunt reduși la tăcere. Iar eu am refuzat să fac chestia asta”, spune Ana Negoiță, referent de specialitate al Muzeului. Mai mult, povestește despre scandaluri, concedii de odihnă neacordate, toate întâmplate pe parcursul celor peste trei ani de când s-a angajat la MNAR. Alți șase angajați confirmă și întăresc declarațiile Anei.

Aceste comportamente se încadrează la hărțuire morală, un termen relativ nou în legislația românească, dar vechi la firul ierbii, cu care poate că mulți dintre noi ne-am întâlnit în relațiile profesionale. Hărțuirea morală include tonul ridicat, comportamentele ostile sau neadecvate, bullyingul, umilirea în public, suprasolicitarea și crearea de situații stresante, exercitate asupra unui angajat de către un alt angajat, cu orice funcție.

Întrebat de Scena9 cum comentează acuzațiile, directorul spune – deloc surprinzător – că e vorba de „strategia” unui grup de angajați care vor să-l compromită public. Citește aici, pe larg, mărturiile celorlalți angajați.

„Și bogații plâng câteodată”. Cum arată viața în colivia de aur Nvidia?

Nvidia își forțează angajații să lucreze în condiții extreme, cu ore suplimentare până la 2 dimineața, uneori chiar 7 zile din 7, acuză foștii angajați. Cu toate astea, rata demisiilor e una foarte scăzută, semn că nemulțumiții nu prea pleacă.

Motivul? „Cătușele de aur” ale companiei — pachetele salariale și granturile de acțiuni care leagă oamenii de locurile lor de muncă. Acțiunile Nvidia au crescut cu 3.776% din 2019 încoace, iar mulți specialiști câștigă, într-adevăr, sume impresionante. Ce crezi – există însă o sumă care să poată compensa costurile personale, stresul intens și riscurile de sănătate asociate unui mediu de lucru descris ca un „vas sub presiune”?

Toți avem nevoie de ceva în care să credem: tinerii americani aleg astrologia.

Deși tinerii din Generația Z sunt cei mai pricepuți în tehnologie, o parte se îndreaptă spre metode alternative care să le ghideze viitorul. Aproape 80% dintre zeții și milenialii americani cred în astrologie, iar o mare parte dintre aceștia o folosesc inclusiv pentru a lua hotărâri legate de carieră, conform unui studiu recent. Aproximativ 63% dintre ei cred că astrologia le-a influențat pozitiv parcursul profesional, 72% o folosesc în luarea deciziilor importante, iar 18% așteaptă să „se alinieze planetele” pentru a face schimbări de job.

Iar dacă asta ți se părea prea mult, studiul arată că astrologia le influențează și modul de lucru: când e Mercur retrograd, 62% își adaptează rutina, evitând deciziile majore și creându-și un mediu de lucru mai relaxant.

Angajatorii privesc în zare când aleg directorii HR.

Tot mai multe companii americane din S&P 500 angajează directori de resurse umane cu experiență din afara organizației, pe măsură ce mediul de afaceri impune perspective proaspete și competențe diversificate. În prima jumătate a anului 2024, 54% dintre cei angajați în aceste roluri aveau experiență în management, față de 39% în aceeași perioadă a anului 2023. Această tendință reflectă nevoia companiilor de a aborda greutățile din piața muncii, precum gestionarea tensiunilor politice și adoptarea inteligenței artificiale.

Pe fondul acestor schimbări, liderii caută manageri de resurse umane cu competențe de leadership care pot face față realității actuale. Deși pandemia a pus presiune asupra funcției de HR, aceste responsabilități suplimentare au devenit parte integrantă a rolului de director de resurse umane, fiind un pilon esențial al fiecărei organizații.

📜 Scurte și tari (II).

Cine n-are bătrâni, să-și angajeze. Seniorii au cea mai rapidă creștere din piața americană a muncii: categoria angajaților de peste 75 de ani este pe cale să își dubleze prezența până în 2030. Această creștere masivă de 96,5% este remarcabilă, având în vedere că toate celelalte grupe de vârstă fie stagnează, fie înregistrează scăderi. Până în 2023, persoanele de 65 de ani și peste reprezentau cea mai mare parte a populației din SUA, în timp ce persoanele cu vârste între 16-24 de ani constituiau cea mai mică pondere. În acest context, companiile se confruntă cu provocarea de a-și ajusta strategiile de recrutare, având nevoie să atragă și integreze vârstnicii, pentru a acoperi cât mai repede golurile lăsate de colegii mai tineri.

*Sursa foto: U.S. Bureau of Labor Statistics | Jacob Turcotte/Staff*

___

Românii sunt dispuşi să cheltuie cel mult 30% din veniturile lunare pentru plata chiriei și au nevoie de până la cinci vizionări pentru a lua o decizie în privința închirierii unei locuințe. Circa 44% dintre românii care şi-au căutat în august o locuinţă de închiriat consideră că accesul uşor la mijloacele de transport în comun este cea mai importantă facilitate, urmată de dotarea cu centrală termică și locul de parcare.

___

Project Strawberry, noul ChatGPT-5? Se zvonește că cel mai nou produs OpenAI va fi cel mai avansat chatbot de până acum, cu abilități superioare în matematică și programare. De asemenea, se așteaptă ca noul model să reducă erorile factuale și să ofere o performanță generală superioară. Potrivit unor surse implicate în proiect, acesta ar putea fi lansat chiar în această toamnă.

___

Lipsa de autocunoaștere – „semnalul de alarmă suprem” în orice proces de recrutare. Cel puțin asta susține CEO-ul Kickstarter, Everette Taylor, care nu se sfiește să spună că persoanele care nu au investit timp și efort în a se autocunoaște tind să fie „egocentrice", să nu accepte feedbackul și au, în general, probleme în a colabora eficient cu alții. În interviurile de angajare, el pune accent pe întrebări care dezvăluie capacitatea candidaților de a-și recunoaște greșelile și de a învăța din ele, considerând că acesta e primul lucru de care ai nevoie pentru a lucra eficient într-o echipă.

___

Peste 10.000 de angajați din sectorul hotelier au început săptămâna trecută o grevă în mai multe oraşe din SUA, pentru a cere recalcularea salariului şi dezghețarea angajărilor. Aceștia şi-au suspendat munca în 25 de hoteluri din cadrul grupurilor Hilton, Hyatt şi Marriott din opt oraşe. Membrii Sindicatului Unite Here subliniază că salariile nu le ajung nici să-şi acopere cheltuielile curente şi că mulți angajați trebuie să-şi ia un al doilea job pentru se menține pe linia de plutire.

___

Cum a modelat munca societatea? Citește aici explicația unui antropolog.

___

„Moșule, te miști greu, te dau afară, n-am nevoie de tine”. Replică de film sau realitate? Vezi, pe larg, cum un patron bifează toate abuzurile posibile.

___

Employee satisfaction vs. Employee engagement – Un ghid.

✨ InSPORation: Iubește-ți accentul.

Ce-ar fi dacă pentru o zi am vorbi așa cum ne-au vorbit bunicii noștri? Ce-ar fi să nu uităm cine suntem și de unde venim? La asta ne îndeamnă Purcari, reamintindu-ne că „adevăratele valori nu se schimbă după vremuri”, într-un video realizat cu și pentru suflet în 2018, republicat pe 31 august, de Ziua Limbii Române:

Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!

Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Ionuț, Lore, Cristina, Tibi și Doru.

Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion. Materialele audio-video sunt pregătite cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech.

Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.

___

Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.

Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.