#125: Paradoxuri românești: suntem egali în bani, dar nu și-n șanse + muncim ore multe, dar ani puțini; ”Loud Vacations”: concediile nu se mai fac pe furiș; „Stau alți zece la ușă” nu mai e valabilă.
Bonus: Banii, concentrați într-un sfert de țară: 1,8 milioane de români de-abia supraviețuiesc; Cum ai grijă de încrederea oamenilor?; Tineri și nefericiți – de ce zâmbim doar în poze?
Servus. Știm că se-ntâmplă multe în lume, așa că am făcut exerciții de echilibru pentru a alege informații care să-ți fie de folos. Am presărat și niște sarcasm pe alocuri, dar și optimismul copilului care crede în fiecare dimineață că o să fie o zi frumoasă. 🌞
Sunt în concediu și șeful meu știe.
Tot mai multe companii își încurajează angajații să anunțe sincer când vor să-și ia liber. Și deși îți poată părea absolut „de bun simț”, insistențele șefilor nu se trag din pur altruism, ci și pentru a preveni „vacanțele tăcute” – tendința din ultimii ani a oamenilor de a trăi pseudoconcedii pe furiș. Bucățica asta de întoarcere la normalitate a primit și un nume, antonim, desigur: „vacanțe zgomotoase”.
46% dintre angajații americani și-au luat doar o parte din zilele de concediu în 2023, iar 78% nu își folosesc toate zilele libere disponibile, de teamă să nu pară neproductivi sau din cauza vinovăției că își lasă colegii fără ajutor, arată un studiu recent. Majoritatea angajaților sunt mulțumiți de politica de PTO (Paid Time Off) a companiei lor, dar se simt presați să fie mereu disponibili pentru a nu-și pierde locul de muncă, spun studiile.
Vacanțele sunt un drept câștigat prin muncă și ar trebui folosite fără rușine, pentru a preveni epuizarea și pentru a susține un mediu de lucru sănătos. Pentru a face acest lucru, managerii ar trebui să încurajeze și să normalizeze odihna și repaosul. Noroc cu aceste trenduri care le amintesc șefilor că angajații lor sunt ființe umane și au nevoie de o pauză din când în când.
Timpul le vindecă pe toate. Mai puțin decalajele salariale.
Decalajul salarial între femei și bărbați se va menține, spun experții, în ciuda progreselor din ultimele două decenii. În 2024, femeile câștigă aproximativ 84 de cenți pentru fiecare dolar câștigat de bărbați, o schimbare relativ insignifiantă față de cei 80 de cenți din 2002.
Conform unui nou studiu al Centrului pentru Cercetare în Politici Economice (CEPR), această situație nu se va schimba prea curând – posibil, niciodată. Economiștii au descoperit că în SUA, dar și în alte țări cu venituri mari, reducerea decalajului salarial e datorată schimbărilor demografice, nu vreunei soluții moderne conștiente, care chiar dă rezultate. Altfel spus, decalajul a scăzut în principal datorită pensionării naturale a generațiilor anterioare, care aveau și diferențe salariale mai mari.
Dacă n-avem totuși de gând să ne lăsăm (doar) în baza timpului, experții au și câteva sugestii pentru a contribui în mod real la reducerea acestui decalaj: organizațiile ar putea implementa audituri salariale regulate și transparența salarială, alături de beneficii extinse pentru concediul parental și subvenții pentru îngrijirea copiilor. Flexibilitatea muncii ar putea, de asemenea, oferi un plus de sprijin mamelor care lucrează (chiar și pe bani mai puțini).
România se mândrește cu una dintre cele mai mici diferențe de salarizare între femei și bărbați din Europa, de doar 4,5%. Cu toate acestea, țara noastră este pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata de ocupare profesională în rândul femeilor (găsești și un infografic foarte elocvent pe Panorama). În 2022, doar 54% dintre românce erau angajate, comparativ cu 71% dintre bărbați, iar asta situează România pe locul trei în UE la discrepanța de gen în ocuparea forței de muncă.
Problemele culturale și cele ale sistemelor de stat contribuie major la această situație, iar aici intră și stereotipurile de gen și lipsa politicilor de sprijin pentru echilibrarea vieții profesionale cu cea personală. În timp ce țări precum Lituania și Finlanda se apropie de egalitatea deplină pe piața muncii, România continuă să aibă provocări majore în asigurarea unui acces egal real la ocuparea profesională în rândul femeilor – chiar dacă ne grăbim să ne batem în piept cu cifrele care ne avantajează.
Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează. Vezi că angajează, scrie-le și se aranjează 😊.
📜 Scurte și tari (I).
Apare sezonul 2 din „Birurile lui Ciolacu”? Se pare că Guvernul României se pregătește să majoreze impozitul pe dividende la 10%, să taxeze tot ce mișcă și să elimine stimulentele fiscale pentru angajații din construcții, potrivit unor documente analizate de Profit.ro. Pare că avem un tipar: ca și data trecută, zvonul e lansat, apoi categoric negat, pentru ca mai apoi să fie legiferat peste noapte. Rămânem cu ochii pe marile ecrane.
___
„Tinerii din generația Z ar trebui să fie dispuși să facă orice pentru a-și găsi un job”. Inclusiv să lucreze pe gratis în internshipuri. Asta afirmă Kinjil Mathur, directoarea de marketing de la Squarespace. Pare că pentru dumneaei trăitul nu costă.
___
Investiție în educație: UniCredit lansează platforma multidimensională „UCF Edu-Fund", cu o finanțare de 14 milioane de euro, pentru a sprijini incluziunea socială a tinerilor proveniți din medii sărace (cel puțin) din punct de vedere educațional. Platforma susține programe care combat abandonul școlar și îmbunătățesc competențele necesare pentru studii universitare și competitivitate pe piața reală a muncii. Totodată, UCF Edu-Fund Platform oferă finanțări pentru inițiative educaționale în 12 țări, ajutând astfel și la dezvoltarea regională.
___
Nu mai „are balta pește”: numărul oamenilor activi profesional scade în economiile avansate, conform McKinsey. Deși noi generații încep să lucreze, forța de muncă scade în multe țări dezvoltate, reducând astfel și posibilitatea de a „avea de unde alege” până în 2030. Altfel spus, oceanul global de talent e mai mult o piscină.
___
Competiție de idei și soluții pentru tinerii sub 30 de ani și pentru IMM-uri. După o vară caniculară, poate că n-ar fi deloc rău să ne vedem la Climate Change Summit, să ascultăm și opiniile educate ale experților. Cel mai mare eveniment regional pe tema schimbărilor climatice va avea loc la București în perioada 15-17 octombrie 2024. În cadrul evenimentului vor fi premiați și câștigătorii CCS Awards, o competiție care se adresează tinerilor și IMM-urilor din România. Dacă ai o idee faină, o poți înscrie până la 1 septembrie.
___
Un CV inedit. Autentic, vulnerabil și delicios de onest. Lăsăm aici doar un fragment: „Pretenții salariale: nu înțeleg de ce se tot pune întrebarea asta, pentru că la final primești tot atât cât aveau de gând să îți ofere și înainte de a întreba.”
___
Pătura socială românească din două straturi: unii huzuresc, alții de-abia supraviețuiesc. Angajații din 36 de județe câștigă sub media națională, iar 1,8 milioane de români (din totalul de 5,5 milioane de angajați) primesc minimul pe economie, în ciuda faptului că salariul mediu s-a triplat în ultimii 10 ani. Un studiu realizat de profesorii de la Universitatea Babeș-Bolyai arată că angajații din București și alte câteva județe din Ardeal și Banat câștigă cei mai mulți bani. „Trebuie să încurajăm și să realizăm investiții cât mai însemnate în acele zone care sunt mai defavorizate. Și aici vorbim despre investiții în infrastructură, tehnologie și educație și încurajarea antreprenoriatului românesc pentru a crește activitatea economică”, spune profesorul Levente Szasz, prorector al Facultății de Științe Economice.
___
„Accesoriul de 5 euro care ți-a fost livrat s-ar putea să fi fost fabricat prin muncă forțată și exploatare.” Pressone documentează lucruri bine de știut înainte să comanzi de la companii ultra fast fashion.
___
Anxietatea cronică este asociată cu un risc de trei ori mai mare de a dezvolta demență, conform unei noi cercetări științifice. Respiră – gestionarea emoțiilor scade mult riscul.
🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife.
Cum ai grijă de încrederea oamenilor?
Mulți manageri au fost extrem de implicați în relația cu angajații în timpul pandemiei, încurajând discuțiile online nu doar pe subiecte legate de job, ci și despre stilul de viață, experiențe sau familie. Acum se pare că mulți dintre ei s-au întors la starea de dinainte de 2020-2021: sunt mai puțin vizibili ori activi, spune psihologul Ben Granger. Iar asta afectează încrederea angajaților.
Șefii trebuie să jongleze cu trei ingrediente: competența, integritatea și bunăvoința, spune Granger. Angajații vor să lucreze cu cineva care are valori corecte, este consecvent cu aceste valori și are grijă de oameni: „Uneori o mai dai în bară și comiți greșeli, dar dacă ai demonstrat că îți pasă, oamenii vor avea încredere în tine.”
Abilitățile de comunicare, ascultare și colaborare contează enorm – atât pentru șefi, cât și pentru angajați. Oamenii care au astfel de skilluri își pot consolida relațiile muncă și contribui la promovarea unei culturi din care oamenii să-și dorească să facă parte, spune Tom Gimbel, expert în cultură organizațională.
Noi am mai scris despre importanța încrederii și o vom mai face. Poate vrei să parcurgi din nou cele cinci idei concrete prin care poți câștiga încrederea la job.
Românilor le-a rămas cariera mică: Lucrăm mult în ore, dar puțin în ani.
Cariera profesională a românilor este cea mai scurtă din UE, conform Eurostat. Ne pensionăm după 32,2 ani de muncă, în timp ce media europeană măsurată anul trecut este de 36,9 de ani. Olandezii (43,7 ani), suedezii (43,1 ani) și danezii (41,3 ani) își petrec cei mai mulți ani la job. În plus, România este singura țară din UE în care durata vieții profesionale a scăzut în ultimii 10 ani, acesta fiind, cel mai probabil, efectul scăderii numărului de ani pe care femeile îl petrec în piața muncii, dar și pensionarea cu mult înainte de termen de care beneficiază mulți „speciali”.
Indicatorul privind durata medie a vieții profesionale active este o estimare a numărului de ani petrecuți în câmpul muncii de către o persoană care a împlinit 15 ani. Indicatorul este estimat pe baza speranței de viață și a ponderii dintre persoanele angajate și șomeri, pentru fiecare categorie de vârstă în parte.
De ce sunt mai nefericiți tinerii de azi?
Fericirea atinge un vârf în jurul vârstei de 25-30 de ani, scade pe la mijlocul vieții, iar apoi crește din nou după vârsta de 65-70 de ani. Aceasta este curba fericirii – o teză care era confirmată de multe studii până azi. Dar cercetătorii observă o schimbare importantă: tinerii de 18-25 de ani au ajuns să fie mai nefericiți decât oamenii de 40-50 de ani.
Ce-i face pe tineri să fie atât de triști? Profesorul David Blanchflower, care a studiat acest fenomen, are o explicație: declinul a început prin 2014 și are de-a face cu social media. Tinerii au dificultăți în a-și plăti educația, a-și găsi jobul visat sau a-și cumpăra o casă. Presiunea e uriașă, iar social media amplifică acest stres și-i împinge să-și compare viețile cu cele „perfecte”, acum accesibile la scară mult mai largă.
Dacă te regăsești în descrierea de mai sus, iată câteva idei pentru a-ți îmbunătăți nivelul de fericire: (1) definește-ți propriile valori și aliniază-ți comportamentul după acestea; (2) conștientizează comparațiile nesănătoase și (3) folosește comparațiile care te învață să apreciezi ceea ce ai deja (plus pe alea cu tine însuți). (4) Redu stresul la minim, fiindcă îți erodează sănătatea – ia pauză de la social media înainte de culcare, prioritizează somnul și mișcarea. Sănătatea mintală e vitală și nu o câștigi prin like-uri.
Tehnologia schimbă prioritățile: vrem educație cu vocație.
Inteligența artificială promite să revoluționeze învățarea și să reducă inegalitățile, astfel încât fiecare elev să poată beneficia de un plan educațional accesibil. Totuși, ne putem da seama ușor că schimbarea va fi încetinită de birocrație și obiceiuri greu de lepădat, iar școlile vor continua să se confrunte cu probleme financiare. Pe măsură ce costurile educației cresc și diplomele tradiționale scad în relevanță, tot mai mulți studenți ar alege școlile profesionale și vocaționale, ca o alternativă practică și sigură pentru angajare. Sună bine, dar și utopic în același timp - mai ales dacă nu includem învățământul concentrat pe practică în strategia de stat.
📜 Scurte și tari (II).
Specialii au găsit o nouă modalitate de a se îmbogăți: Judecătorii Curții Constituționale își decontează concediul de odihnă neefectuat. Sunt singurii angajați din România care și-au dat acest drept și nu se supun Codului Muncii, iar excepția a fost acordată printr-o altă lege votată în plen. În plus, au 35 de zile concediu pe an.
___
Iarba nu-i tot timpul mai verde de cealaltă parte a graniței. Companiile din afară sunt din ce în ce mai interesate de angajații români, și oferă salarii de până la 3-4 ori mai mari decât cele din România. Cu toate astea, interesul românilor pentru joburile din străinătate a scăzut, doar 1,4% dintre aplicările recente fiind pentru astfel de posturi. Deși angajatorii oferă salarii atractive, românii au devenit mai sceptici din cauza costului ridicat al vieții în străinătate.
___
Ai abonament la sală, internet, telefonie și alte esențiale, dar la vin te-ai gândit să te abonezi până acum? Are și el meritele lui, mai ales în serile răcoroase de vară. Găsești diferite tipuri de abonamente la Alex & Marina, prietenii desprevin.ro.
___
Topul european al adulților care locuiesc cu părinții lor. Cele mai recente date Eurostat ne arată că dintre tinerii români cu vârsta cuprinsă între 25-29 de ani, 53% încă trăiesc cu părinții sau contribuie/beneficiază de venitul gospodăriei – considerabil peste media europeană de 43% – ceea ce ne situează pe locul 13 în top.
___
24% dintre adolescentele aflate într-o relație sunt victime ale violenței domestice, iar 16% au trecut prin asta în ultimul an, arată un studiu la care au participat tinere cu vârste între 15 și 19 ani din 154 de țări, realizat de OMS.
___
În ultimii 24 de ani, berzele au migrat mai mult în Germania. Peste 154.000 de copii români s-au născut în Germania în ultimii 24 de ani, iar mulți dintre ei vorbesc fluent trei limbi. Numărul copiilor născuți din mame românce în Germania a crescut de la 1.458 în anul 2000 la 14.388 în 2023. Știam noi că românii sunt harnici: dacă ar fi rămas în țară, iar condițiile de trai li s-ar fi păstrat, am fi putut avea cu aproape 10% mai mulți nou-născuți anul trecut.
___
Top 10 cei mai bine plătiți lideri mondiali în 2024:
___
Shadow AI: securitatea datelor, amenințată de lipsa instruirii. Utilizarea nereglementată a inteligenței artificiale în cadrul companiilor, cunoscută sub numele de Shadow AI, este în creștere. 27,4% din datele introduse de angajați sunt sensibile și includ informații despre clienți, coduri sursă, materiale de cercetare și campanii de marketing nelansate. Lipsa formării agravează problema: mai puțin de 40% dintre angajații care utilizează AI la job au fost instruiți în acest sens.
💡 #Știațică: Fizionomia ți se schimbă după nume?
Așteptările sociale pot influența aspectul fizic: fețele adulților pot fi asociate ușor cu numele lor, în timp ce la copii acest lucru nu este posibil. De asemenea, inteligența artificială a identificat asemănări semnificative între adulții cu același nume.
Cercetătorii au încercat să determine dacă părinții aleg un nume pentru bebeluș în funcție de ceea ce pare potrivit pentru acesta, dar se pare că procesul este invers: de-a lungul anilor, trăsăturile persoanei se schimbă pentru a se potrivi cu numele dat de părinți. Modificările apar lent, pentru a se alinia cu stereotipurile asociate numelui. Tiparul social se poate forma în multe feluri, fie pornind de o persoană celebră, fie datorită asocierii cu un nume biblic.
📊 Rezultatele sondajului: Cât crezi c-ar trebui să lucrăm, ca să ne fie (mai) bine?
V-am întrebat, ne-ați răspuns 851 dintre voi (newsletter și Linkedin). 508 persoane și-ar dori să lucreze patru zile pe săptămână, iar 271 de persoane sunt de acord cu cele 40 de ore săptămânale. Ceilalți respondenți au optat pentru „48 de ore, să creștem economia” sau ne-au scris opinia lor în comentarii: „Cred că ar trebui să ne îndreptăm spre un model de lucru în care nu mai numărăm orele lucrate, ci măsurăm valoarea generată prin munca noastră”.
🌶️ Sweet & spicy.
Cristina noastră chiar e în concediu, dar când se întoarce, promitem că o întâmpinăm mai mult cu bucurie, decât cu mailuri.
Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!
Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Ionuț, Lore, Cristina, Tibi și Doru.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion. Materialele audio-video sunt pregătite cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
___
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.