#124: Fericirea crește direct proporțional cu banii din cont; Badge-ul „Open to work”, aliat sau magnet de escroci?; Dorul de casă dă 2% din PIB-ul României.
Bonus: Exploatarea angajaților made in Vaslui: „Să zică mersi că nu i-am și bătut”; Harnicii lumii: dominăm topul UE în absență; Nouă găselniță: ANAF vrea CNP virtual, ca să-ți spioneze cumpărăturile.
Servus! Îți mulțumim că ne citești. Ți-am pregătit o ediție proaspătă, cu informații și idei care să te ajute să lucrezi mai inteligent și mai bine, nu neapărat mai mult. Dă-o mai departe și prietenilor care crezi că ar avea nevoie de asta.
Cu cât ai mai mulți bani, cu atât ești mai fericit.
Un studiu din 2010 ne spunea că fericirea crește odată cu veniturile, dar până într-un punct, atingând plafonul în jurul a 75.000 de dolari câștigați pe an. Matt Killingsworth, profesor la Wharton School, demontează acum concluziile anterioare, spunând că diferența de fericire dintre cei ultra-bogați (valoare netă cuprinsă între 3-8 milioane dolari) și cei cu venituri de 70-80.000 dolari pe an e de aproape trei ori mai mare decât diferența dintre cei cu venituri medii și cei cu venituri mici.
În mod ironic, Killingsworth studiază fericirea tocmai pentru a ne lărgi orizonturile dincolo de bani, și a fost surprins cât de mare este diferența generală de fericire: „Banii sunt doar unul dintre multele lucruri care contează pentru fericire, iar o mică diferență în venituri tinde să fie asociată cu diferențe destul de mici în fericire. Dar dacă diferențele de venit sunt foarte mari, și diferențele de fericire pot fi la fel”.
Deși pare evident de ce ar fi mai fericiți oamenii bogați, explicația e mai profundă din punct de vedere psihologic decât simpla posibilitate de cumpărare a mai multor lucruri. Oameni înstăriți au un sentiment mai mare de control și libertate asupra vieții, iar asta poate explica aproximativ 75% dintre asocierile bani-fericire.
Eventual fă cumva să afle și șeful tău că ați putea fi fericiți împreună.
Grija pentru cei dragi nu cunoaște granițe.
Românii care lucrează în străinătate au trimis acasă 6,5 miliarde de euro, echivalentul a 2% din PIB, în 2023. Această cifră este cu doar 1,2% mai mică decât investițiile străine directe atrase de România anul trecut, arată datele BNR. Marea Britanie rămâne principala sursă a banilor pentru al doilea an consecutiv (1,5 miliarde de euro), urmată de Germania (1,4 miliarde de euro).
Nici nu e de mirare: de la începutul acestei veri, au fost publicate peste 3.000 de locuri de muncă în străinătate, adică 8% din totalul joburilor noi. Cele mai multe oferte vin din Germania, Olanda, Arabia Saudită, Spania și Irlanda, în domenii precum transport, retail, industria alimentară, turism și alte servicii. Salariile variază de la 700 de euro la 5.000 de euro pe lună, deci sunt și de trei-patru ori mai mari decât cele din țară. Spre exemplu, un inginer software poate câștiga în Germania 6.500 de euro lunar, iar un muncitor în depozit în Olanda între 1.800 și 2.000 de euro pe lună. Pot însă banii să le ofere un trai mai bun copiilor care le duc dorul părinților?
Spune cine, cine muncește mai mult decât tine?
Oamenii din Mexic, Costa Rica și Chile lucrează cu 36 de zile mai mult decât europenii într-un an. Cele trei țări conduc clasamentul OECD cu cel mai mare număr de ore lucrate într-un an, în timp ce țările europene, mai ales cele cu economii avansate, se află la polul opus. Diferența dintre țările în care oamenii lucrează cele mai multe ore și cele în care se lucrează cel mai puțin este de 864 de ore.
Deși țara noastră nu e inclusă în studiu, un român lucrează în medie peste 2.000 de ore pe an, în timp ce media UE de-abia depășește 1500. Practic, dacă am fi parte a OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), am prinde lejer top 3.
Structura economică, politicile sociale și nivelul salariilor se numără printre factorii care contribuie la aceste discrepanțe. De exemplu, țările cu sisteme de securitate socială mai slabe și salarii mai mici pot determina oamenii să lucreze mai mult pentru a compensa lipsa de sprijin guvernamental și pentru a crește nivelul de trai.
Oare Grecia are în vizor podiumul, odată cu săptămâna de lucru de 6 zile?
Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează. Vezi că angajează, scrie-le și se aranjează 😊.
📜 Scurte și tari (I).
Opt din 10 angajați spun că învățarea oferă sens muncii lor. Pe măsură ce organizațiile încearcă să găsească cele mai bune metode de a implica echipe diverse și dispersate, învățarea crește sentimentul de conectare și importanță în munca oamenilor. Pe scurt, organizațiile care investesc în educație vor avea angajați mai implicați. Cam ca în viață, nu? Oferă și ți se va da.
___
Patru din cinci români din mediul urban cred că în România poți face bani doar dacă ești lipsit de etică. Aici ai și alte date interesante.
___
Exemplu de „așa da” în antreprenoriat. O companie din Iași produce 15 tone de gheață la fiecare 24 de ore și livrează cuburile care răcoresc băuturile din majoritatea restaurantelor și localurilor ieșene. „În extrasezon, nu mă mai întreabă nimeni de unde plătesc salariile, chiria și altele. În sezon, când merge bine, toată lumea mă întreabă de afacere. De-a lungul anilor am învățat că, din ce facem vara, ținem pentru un an întreg.“, spune antreprenorul Irinel Farcaș.
___
Dezastru la examenul de titularizare din 2024: O treime dintre candidați au note între 5 și 7 și doar 41,9% dintre candidați au promovat examenul de titularizare, comparativ cu 46,85% anul trecut. Din cei peste 31.000 de candidați care au participat, aproape 3.000 s-au retras după ce au văzut subiectele. Candidații cu note între 5 și 7 vor putea fi doar suplinitori.
___
UniCredit Bank, desemnată Cea mai Bună Bancă pentru companii și pentru ESG din România, în cadrul Premiilor Euromoney pentru Excelență decernate la Londra. Andrea Orcel, CEO UniCredit, a primit de asemenea premiul „Bancherul anului”, pentru leadership excepțional și rezultatele remarcabile din 2023, obținute prin planul de transformare industrială „UniCredit Unlocked”. În total, UniCredit a primit 18 premii pentru performanțele din Europa.
___
Angajat la stat cu un salariu de 33.000 de euro. Nu e vorba de Joe Biden, deși cam atât câștigă și el, ci de Ion Sterian, unul dintre cei mai bine plătiți bugetari din România. Sterian este directorul Transgaz și nu a lucrat nici o zi din viața lui în mediul privat. E dovada clară că și la stat se pot face economii de peste un milion de euro.
___
Cum mai stăm cu inflația în Europa? Inflația anuală a scăzut la 2,5% în zona euro și la 2,6% în UE. Cele mai mici rate anuale au fost în Finlanda (0,5%), Italia (0,9%) și Lituania (1,0%), iar cele mai mari în Belgia (5,4%), România (5,3%), Spania și Ungaria (ambele 3,6%). Față de mai 2024, inflația anuală a scăzut în 17 state membre, a rămas stabilă într-unul și a crescut în nouă.
___
Ne-am mai îndatorat „puțin”. Datoria guvernamentală a României a crescut în aprilie 2024 la 52,1% din PIB (față de 51,6% în martie). Ce înseamnă asta concret pentru noi? Creșterea datoriei poate duce la taxe mai mari, mai puțini bani pentru investiții și servicii publice și o economie, per total, (și) mai fragilă.
___
Trei liceeni din București au primit o finanțare de 150.000 de dolari pentru o unealtă de cybersecurity care automatizează scrierea de rapoarte, cu ajutorul AI, pentru „pentesteri” (persoane angajate de companii cu scopul de a verifica siguranța cibernetică). Start-upul lor, Pentest Copilot, este evaluat acum la 1 milion de dolari. Deși se gândesc să plece la studii în străinătate, planul este să se întoarcă în țară: „E o decizie luată în unanimitate ca la final să ne întoarcem în România, pentru că totul a plecat de aici, ne-am născut aici și vrem să ajutăm cât mai mult țara și poate vom avea și noi un impact considerabil asupra binelui țării”.
___
De ce este paralizată piața IT în 2024? The Pragmatic Engineer a analizat schimbările din industria ingineriei software din ultimii doi ani și impactul acestora, cu accent pe motivele stagnării pieței IT și pașii următori ce pot fi intuiți:
🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase oferite de MedLife.
Cum sprijinim femeile în rol de lider?
La aproape toate nivelurile unei organizații, femeile sunt mai implicate decât bărbații – iar ăsta e un diferențiator important, dat fiind faptul că aproape 80% dintre angajații din întreaga lume nu se simt implicați la job. Cu toate acestea, dinamica se schimbă atunci când femeile ajung în roluri de conducere. La cel mai înalt nivel de leadership, diferența de implicare între femei și bărbați se reduce, iar organizațiile au mai multe șanse să piardă angajații de sex feminin.
De ce scade nivelul de implicare al femeilor atunci când acestea își asumă responsabilități de conducere? În timp ce femeile excelează în multe privințe la job, studiile arată că ele pot avea unele nevoi psihologice ce rămân neîndeplinite atunci când devin lideri. Mai exact, le lipsește sprijinul emoțional și simt că nu sunt ascultate.
Companiile pot avea grijă de implicarea și starea de bine a liderilor femei prin introducerea muncii flexibile fără a le compromite salariul și avansarea profesională, ori prin stabilirea unor obiective transparente privind diversitatea.
Early adopters au de câștigat. AI să vezi.
Inteligența artificială generativă ar putea crește economia globală cu până la 4.400 miliarde de dolari anual, conform McKinsey. Aproximativ 75% din această valoare se încadrează în patru domenii: relații cu clienții, marketing și vânzări, ingineria software și cercetare și dezvoltare. Cert este că tehnologia va avea un impact diferit asupra productivității, în funcție de industria și sectorul de business în care este folosită.
Conform unui alt studiu, doar 9% dintre lideri sunt extrem de familiari cu adoptarea AI de către organizația lor. Cu toate că încă există obstacole, acei „early adopters” au deja beneficii: 89% văd că experiența și satisfacția angajaților s-a îmbunătățit; 82% spun că au fost reduse costurile operaționale, iar loialitatea clienților este mai ridicată.
Ne-am pus de-acord la „ne ajută”, dar nu ne-nțelegem la „cât”.
Angajații și angajatorii au așteptări diferite în legătură cu timpul pe care inteligența artificială îl poate economisi. Șefii cred că AI i-ar putea ajuta să economisească 4,4 ore într-o zi, iar angajații cred că le-ar putea economisi doar 2,9 ore. Diferența dintre aceste așteptări susține teoria conform căreia angajatorii sunt prea optimiști cu privire la capacitățile tehnologiei.
Un alt studiu ne arată că șefii văd un mare potențial în puterea inteligenței artificiale: bugetele pentru AI au fost majorate de aproape 70% dintre companiile vest-europene în 2024, cu peste 30% față de 2023.
😠 Șefu’ care taie chefu’.
Angajați făcuți cu ou și umilință, la o fermă de pui din Vaslui. „Să zică mersi că nu i-am și bătut”. Angajații fermei Vanbet din Vaslui au protestat săptămâna trecută, sătui de salariile mici și condițiile mizere la care sunt expuși zi de zi. Deși legal ar trebui să primească 2.363 lei net pe lună (și la fel le scrie și în acte), în realitate primesc în mână doar 86 de lei pe zi. Iar ca meniul să fie complet, la pauza de masă primesc carne care a depășit termenul de valabilitate, că lupta împotriva risipei alimentare e mai cool decât cea împotriva toxiinfecției. Neimpresionat de „pretențiile” oamenilor, patronul Fănel Bogos spune că oamenii ar trebui să fie recunoscători că au un loc de muncă și că nu au fost și bătuți pentru incompetența lor. Poate că următorul pas în managementul modern este să fie lăsați să mănânce direct din hrana găinilor.
Cu o cifră de afaceri de 445 milioane lei și un profit net de 17,2 milioane lei în 2023, Vanbet nu pare să aibă probleme financiare. Cu toate acestea, se arată mai preocupată de respectarea normelor de muncă decât de respectarea drepturilor angajaților.
___
Abuzurile se întâmplă și la case mai mari. Casele de modă Armani și Dior sunt investigate de autoritățile italiene pentru posibile încălcări ale legislației muncii și protecției consumatorilor, exploatarea angajaților și înșelarea clienților în privința calității produselor. Procurorii din Milano au acuzat mai multe firme chinezești în Italia, care produc bunuri de lux pentru Dior și Armani, că-și abuzează frecvent angajații. Investigația a început în urma unor rapoarte conform cărora companiile locale din lanțurile de aprovizionare plătesc oamenii cu mai nimic, dar îi obligă să lucreze enorm.
Munca remote nu-și mai cedează locul.
Procentul angajaților americani care au lucrat de la distanță anul trecut este același cu cel din 2022, semn că munca remote nu pleacă nicăieri. Pentru cei din domeniul cunoașterii, cel mai mare obstacol în calea muncii remote a fost să-și convingă șefii că pot fi la fel de productivi acasă cum sunt și la birou. Cercetătorii au descoperit că există puține diferențe în acest sens, iar angajații care lucrau de acasă erau mai fericiți. Mai mult, mișcarea e bună și pentru profitul organizațiilor:
„Rata demisiilor lor a scăzut cu 35%. Acest lucru este extrem de profitabil. Fiecare persoană care își dă demisia îl poate costa pe angajator aproximativ 20.000 de dolari.", spune Nicholas Bloom, profesor la Universitatea Stanford.
După ce organizațiile au spus „da” muncii hibride, se așteaptă să existe și mai mult spațiu pentru flexibilitate. Pe viitor, companiile le pot oferi angajaților oportunitatea să lucreze complet de la distanță o lună sau două pe parcursul verii, cât copiii sunt în vacanță. Sau măcar să nu-i streseze cu mailuri și în concediu.
📜 Scurte și tari (II).
Cumpărături online cu CNP virtual. Din seria ce idei crețe mai au ai noștri guvernanți: sub pretextul combaterii evaziunii fiscale, Ministerul Finanțelor vrea să vadă ce-și pun românii în coșurile online și să-i tragă apoi la răspundere pentru achiziții (mai ales pentru cele scumpe). Prin intermediul unui CNP fiscal, ANAF vrea să îți monitorizeze veniturile și să te-ntrebe de sănătate. Vedem dacă această idee trece în etapa următoare sau se stinge rapid.
___
Badge-ul „Open to Work” pe LinkedIn nu-ți aduce numai bine. Deși a fost creat pentru a te ajuta atunci când îți cauți un loc de muncă, unii experți avertizează că ar putea fi perceput ca un semn de disperare, ori că ar putea chiar atrage escrocherii. Ai grijă când îl folosești, pune-ți filtrul critic și nu omite etapa de documentare – dacă ești la „pescuit”, să nu pici chiar tu în plasă.
___
Un fleac, l-au ciuruit (de bani). Kevin Davies, patronul unei reprezentanțe auto din Țara Galilor, a fost forțat să plătească peste 34.000 de dolari unei angajate după ce a tușit intenționat în fața ei în timpul pandemiei, încercând să fie „amuzant”. În loc să ia în serios preocupările medicale ale femeii (care suferea de artrită psoriazică și o afecțiune autoimună), Kevin a preferat să nu o ia în serios, iar asta i-a cam golit buzunarele. Bun pentru sfaturi despre cum să-ți pierzi angajații și să arunci cu bani.
___
Burnoutul – sindromul fără „fișa postului”. Toată lumea vorbește despre burnout (majoritatea îl și experimentează), dar companiile încă se prefac că nu există. Chiar dacă nu e calificat ca afecțiune medicală, sindromul a fost definit în IDC-11 (International Classification of Diseases) ca fiind „un rezultat al gestionării fără succes a stresului cronic de la locul de muncă”. Ce-i de făcut? Cică tratament și terapie la specialiști. Pe banii și timpul cui? Aici statul și angajatorii își dau ochii peste cap.
___
Ne prind roboții din urmă. „În următorii trei ani, 30% dintre funcționarii publici vor ieși la pensie, iar munca lor va fi înlocuită de Inteligența Artificială”, spune Ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan. Din punct de vedere la strategiei, Ivan susține că suntem pregătiți: „Pentru a ne asigura că funcţionarii publici din România vor şti cum să folosească această tehnologie, avem un proiect prin care peste 30.000 de funcţionari vor dobândi competenţe digitale și încă unul prin care IMM-urile vor avea acces la cele mai noi tehnologii, vor putea să pregătească angajaţii pentru a găsi care sunt acele nevoi de bază în companiile lor”. Rămâne de văzut care proiecte vor vedea lumina zilei.
___
AI n-are blocajul scriitorului, dar nici nu poate produce capodopere. O lectură răcoroasă despre inteligența artificială în literatură.
___
Leoni Bistrița renunță la aproximativ 10% dintre angajați, în urma scăderii drastice a comenzilor pentru vehicule electrice. Reprezentanții companiei susțin că vor oferi sprijin angajaților afectați, pentru găsirea de noi locuri de muncă. Unilever intenționează să renunţe la o treime din angajații europeni (3.200 persoane) care lucrează în birouri, până la finalul anului 2025. Concedierile fac parte din „programul de productivitate” anunţat în martie, care include concedierea a 7.500 de angajaţi la nivel global. Măsura vine după ce compania a fost presată de acționari să își crească profitul, însă concedierile vor fi făcute etapizat și transparent, oferindu-le angajaților compensații care să-i ajute să treacă mai ușor peste această decizie.
✨ InSPORation:
Niște hrană pentru minte – un episod de podcast cu Evy Poumpouras, fost agent special al Serviciilor Secrete SUA și jurnalistă, despre reziliență și construirea încrederii:
💡 Uite ce fain: E dovedit științific – scrisul de mână îți ajută creierul.
Persoanele care iau notițe de mână înțeleg și rețin mai bine informațiile, comparativ cu cei care folosesc laptopul. De asemenea, scrisul cursiv stimulează dezvoltarea creierului, ajută la clarificarea gândurilor și emoțiilor, ajutând astfel și la atingerea mai ușoară a obiectivelor, dar și la calmare.
Elevii care scriu eseuri de mână produc mai mult conținut, scriu mai rapid și în fraze mai complexe decât cei care folosesc tastatura. În plus, cercetările arată că scrisul de mână este benefic pentru dislexici, deoarece literele cursive sunt mai ușor de învățat. Concluzia? Nu renunța la pix și hârtie! Ba chiar, din când în când, luminează ziua cuiva drag cu o scrisoare scrisă de mână!
📖 Cartea câștigătoare.
Suntem copleșiți de tot ceea ce avem de făcut și ajungem la limita epuizării, fiind nevoiți să decidem între a ne supune excesului de productivitate sau a respinge cu totul orice ambiție. Dar acestea sunt singurele noastre opțiuni? Cal Newport ne oferă principiile-cheie ale „productivității lente”, o alternativă mai durabilă la împovărare.
Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!
Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Ionuț, Lore, Cristina, Tibi și Doru.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion. Materialele audio-video sunt pregătite cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești. Dacă ai ajuns până aici, cel mai probabil ești un fan adevărat, așa că ne poți susține aici.