#119: 1 din 5 angajați se simte singur pe lume; „Duamna hașer” își sperie colegii; Anual, 62.000 de angajați Ikea își asamblează singuri demisia; Sustenabilitate umană: cine n-are scop, să-și cumpere.
Bonus: Săptămâna de muncă are 4 zile, că pe una o pierdem; Costul vieții, principala îngrijorare a românilor; 55% dintre tinerii angajați sunt entuziasmați de automatizare, dar nu știu AI.
Servus. Am ajuns la ediția 119. Știm că se întâmplă multe lucruri în lume, iar timpul tău e prețios, așa că am făcut un platouaș de știri proaspete, să te țină până joia viitoare, când ne revedem (sărim ediția de Monday, că e zi liberă și pentru noi și pentru tine). Dacă îți place servirea, ne poți susține aici.
HR Bau-Bau = aliatul oamenilor sau „iscoada șefului”?
O majoritate covârșitoare a angajaților americani (peste 80%) se tem de departamentul de resurse umane al companiei în care lucrează, iar asta îi face să evite inclusiv să-și dezvăluie problemele legate de job. Principalele lor temeri sunt legate de confidențialitatea fragilă, percepția că HR-ul nu este eficient, frica de pedepse (în caz că ceva nepotrivit ajunge la urechile șefului) și, în general, lipsa de încredere în răspunsurile celor care ar trebui să reprezinte liantul dintre angajați și liderii organizației. Mai mult, 4 din 10 angajați își consideră colegii de la HR ca fiind printre cei mai dificil de abordat, ceea ce le complică și mai mult relația.
Pentru a schimba această percepție, liderii HR trebuie să fie mai transparenți și să comunice clar care sunt limitele și obligațiile rolului lor, spun experții. Niki Ramirez, fondator și consultant principal la HR Answers, sugerează că departamentelor HR le-ar prinde bine să creeze liste de întrebări frecvente sau videoclipuri explicative despre rolul și responsabilitățile lor. De asemenea, să clarifice limitele confidențialității, explicând când și de ce anumite informații trebuie dezvăluite (plus în ce circumstanțe pot fi păstrate confidențiale). Acest lucru va ajuta la stabilirea unor așteptări realiste și la construirea încrederii, dar și la eliminarea veșnicei dileme: e HR-ul departamentului oamenilor, ori mai degrabă al șefului?
Altfel spus, pentru ca departamentul responsabil de oameni, climat, cultură ori talent (indiferent cum alegem să-l numim) să fie eficient, este esențial ca angajații să simtă că pot avea încredere unii în alții și că pot aborda problemele fără teama de repercusiuni. Acest lucru se poate realiza doar prin transparență, comunicare deschisă și interacțiuni autentice, pe toate nivelurile.
Munca în teatrul productivității – pierdem o zi de lucru pe săptămână, cu nimicuri.
Neoficial, se pare că am trecut la programul de lucru de patru zile pe săptămână, doar că nu așa cum ne-am dori. Conform unui nou studiu Atlassian, cei mai mulți dintre noi pierdem 11 ore săptămânal (deci echivalentul a mai mult de o zi din săptămână), din cauza activităților inutile. Cercetarea concluzionează că sistemul actual de muncă „fură” atenția oamenilor, împiedicându-i de fapt să fie eficienți. Întâlnirile neproductive și comunicarea deficitară se traduc printr-o imensă risipă de timp și o prăbușire a productivității la nivel global, ceea ce determină companiile să caute variante.
Pentru a tempera acest „teatru al productivității”, experții spun că angajatorii ar trebui să se concentreze pe activități care aduc valoare reală, încurajându-și echipele să comunice și să conlucreze, înainte de toate.
1 din 5 angajați ai lumii se simte singur la job.
20% dintre angajații de la nivel global se confruntă zilnic cu singurătatea, conform raportului State of the Global Workplace 2024. Acest procent este mai ridicat în rândul angajaților sub 35 de ani și mai mic pentru cei peste 35 de ani. Angajații care lucrează de la distanță se confruntă cu un nivel semnificativ mai ridicat de singurătate (25%), comparativ cu cei care merg la birou (16%).
Mai mult, după câțiva ani de creștere, bunăstarea angajaților la locul de muncă a scăzut la 34% în 2023, europenii fiind cei mai nemulțumiți: doar 13% dintre angajați se consideră implicați, în timp ce media globală este de 23%. Nivelul scăzut al implicării angajaților costă economia mondială 8,9 trilioane de dolari, adică 9% din PIB-ul global.
Din punct de vedere al oportunităților pe care țara le oferă, Spania se situează cel mai prost în topul european: 68% dintre angajați consideră că țara nu este un loc bun pentru a-și căuta un job. La cealaltă extremă se află Danemarca, cu un procent de 20%.
Studiul arată că angajații dezinteresați de munca lor resimt niveluri mai ridicate de stres, furie, îngrijorare și tristețe zilnică. În schimb, angajații care găsesc sens în muncă se bucură de un nivel mai ridicat de satisfacție generală și o stare emoțională mai bună. Raportul integral poate fi parcurs aici.
Mentoratul de la distanță, ghimpe în cariera femeilor.
Impactul muncii de la distanță asupra dezvoltării profesionale a femeilor poate varia în funcție de etapele carierei, dar și de rolul lor. Un studiu la care au participat 1.055 de ingineri software de la o companie Fortune 500 arată că prezența fizică a colegilor facilitează mentoratul, în special pentru femeile tinere, care primesc cu 40% mai mult feedback pentru munca lor atunci când lucrează în aceeași clădire cu colegii.
Pe de altă parte, femeile cu un nivel înalt de senioritate întâmpină dificultăți suplimentare atunci când lucrează de la distanță, deoarece investesc mult timp în ghidarea noilor colegi, iar asta le știrbește din productivitatea evidentă. Acest fenomen pune reflectorul pe munca invizibilă a mentoratului, care este adesea nerecunoscută și nerecompensată, ceea ce duce la și mai puține creșteri salariale pentru femeile implicate activ în formarea colegilor lor.
Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează. Vezi că angajează, scrie-le și se aranjează 😊.
📜 Scurte și tari.
Munca hibrid crește semnificativ satisfacția și bunăstarea angajaților, fără a afecta productivitatea, arată un studiu recent. La studiu au participat 1.600 de angajați ai unei agenții de turism din China, care au fost împărțiți în două grupuri: unul care a lucrat de la birou cinci zile pe săptămână și celălalt care a lucrat trei zile de la birou și două zile de acasă. Cei care au lucrat hibrid au avut o satisfacție mai ridicată și o rată a demisiilor redusă cu o treime. Mai mult, studiul nu a identificat nicio diferență semnificativă în ceea ce privește productivitatea grupurilor.
___
Decizie istorică pentru protejarea mediului: legea restaurării naturii, aprobată de Uniunea Europeană. După luni întregi de dezbateri aprinse, statele membre UE au votat în favoarea legii care prevede restaurarea a cel puțin 20% din terenurile și apele Uniunii până în 2030 și a tuturor ecosistemelor degradate până în 2050. Organizațiile de mediu aplaudă această decizie, considerând-o un moment crucial pentru protejarea naturii și îndeplinirea obiectivelor internaționale de mediu.
___
Doar două orașe românești prind topul mondial al fericirii. Cluj-Napoca ocupă locul 195, iar Brașov, locul 220, fiind singurele orașe românești incluse în Top 250 mondial al fericirii locuitorilor, Happy City Index 2024, realizat de Institute of Quality of Life. Clasamentul ia în considerare o multitudine de factori, inclusiv accesul la servicii publice, incluziunea socială și calitatea vieții, în general.
___
Canicula vine cu obligații în plus pentru angajatori. În România, măsurile speciale pentru protejarea angajaților trebuie implementate atunci când temperaturile depășesc 37 de grade Celsius. Angajatorii sunt obligați să reducă intensitatea activităților fizice, să asigure ventilația, să alterneze perioadele de muncă cu cele de repaus și să pună la dispoziție apă (2-4 litri/ persoană/ schimb). Dacă aceste condiții nu pot fi respectate, se recomandă reducerea duratei zilei de lucru sau împărțirea programului în două intervale (până la ora 11 și după ora 17).
___
Anual, peste 62.000 de angajați Ikea demisionează - echivalentul unei treimi din forța de muncă globale. Motivele principale sunt salariile mici, programul prelungit și problemele cu clienții. Paradoxal, costul înlocuirii fiecărui angajat depășește 5.000 de dolari – bani care ar putea fi folosiți pentru a-l convinge să rămână. După ce au stârnit controverse nu doar în România, Ikea a adoptat diverse strategii pentru a reduce rata plecărilor voluntare – inclusiv majorarea salariilor și beneficiilor, flexibilizarea programului și implementarea tehnologiei – care par a începe să dea rezultate.
___
UniCredit Bank a primit titlul de „Cea mai bună bancă corporate a anului 2023”, în cadrul prestigioasei competiții „Mastercard Bank of the Year“. Juriul, format din lideri din mediul de afaceri, guvernamental și academic, a evaluat aplicațiile băncilor și a acordat UniCredit Bank și titlurile de „Cel mai vizibil susținător al culturii în 2023” și „Campania de marketing și comunicare financiară a anului 2023”, pentru UniCredit Consumer Financing.
___
Exploatarea copiilor, încă o problemă în România. Pe 12 iunie, de Ziua Internaţională împotriva exploatării prin muncă a copiilor, Ministerul Familiei a publicat datele pentru 2023. Deși procentul a scăzut față de 2022, s-au înregistrat oficial peste 200 de cazuri de astfel de abuz, cei mai mulți copii fiind folosiți chiar de familiile lor, pentru cerșetorie. Persoanele implicate în astfel de rețele riscă amenzi între 10.000 și 20.000 lei și închisoare de la 1 la 5 ani.
___
18 moduri plăcute prin care poți să citești mai multe cărți geniale.
___
Omenirea trăiește pe datorie. Global Footprint Network calculează anual „Ziua Depășirii” (Earth Overshoot Day), data de la care omenirea începe să consume resursele destinate anilor următori. Această zi simbolizează momentul când cererea depășește oferta planetei, evidențiind consumul excesiv. Anul acesta, România își va epuiza resursele pe 20 iulie, iar la nivel global, data va fi 1 august. Practic, resursele consumate vor fi „pe datorie” față de viitoarele generații.
___
Ce drepturi au muncitorii străini în România? O sinteză utilă realizată de Centrul de Resurse Juridice.
___
Toate firmele din România obligate să accepte plata cu cardul. Comercianții, indiferent de dimensiuni, sunt obligați să accepte orice formă de plată de la clienți, după ce pe 16 iunie au intrat în vigoare prevederile legii 406/2023. Legea prevede și opțiunea de a retrage bani numerar în magazinele cu POS.
___
Ești tânăr și te simți copleșit de piața muncii? Nu ești singur. Aflăm de la SuperHumans România că adulții tineri americani schimbă, spre exemplu, în medie, opt locuri de muncă între 18 și 29 de ani. De ce? Tinerii se simt intimidați când descoperă că piața muncii e un loc dur, iar trecerea de la adolescență spre maturitate vine cu probleme reale: instabilitate economică, șomaj, costurile vieții ridicate și salarii mici. O fi normal să trecem cu toții prin acest „botez” în piața muncii? Sau am putea face această tranziție mai ușoară?
🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife.
Sustenabilitatea oamenilor. Ce-o mai fi și asta?
Probabil că atunci când auzi cuvântul „sustenabilitate”, te gândești la protejarea mediului sau la panouri solare. Însă Deloitte a extins termenul pentru a include sustenabilitatea umană la locul de muncă – human sustainability. Aceasta se referă la modul în care organizațiile creează valoare reală pentru angajați, promovând bunăstarea și oferindu-le un sentiment de echitate, scop și apartenență.
De ce să ne pese? Ecuația e foarte simplă: studiile arată că atunci când oamenii prosperă, organizațiile prosperă și ele. O analiză a Wellbeing Research Center de la Universitatea Oxford arată o relație clară între bunăstarea angajaților și performanța companiei, ba chiar profituri mai mari. În plus, 64% dintre oameni sunt mai atrași de organizațiile care creează valoare reală pentru angajați, iar 79% dintre lideri sunt de acord că organizația este responsabilă pentru asta.
Ce putem face? Să ne înțelegem, cursurile de yoga și retreaturile de meditație au și ele rolul lor, dar nu sunt human sustainability. Sunt mai degrabă climat decât cultură. Pentru a încorpora cu adevărat sustenabilitatea la locul de muncă, organizațiile trebuie să măsoare bunăstarea și impactul social, nu doar să monitorizeze rezultatele. Și să analizeze aceste date la fel de riguros precum alte cifre financiare. Deloitte are și pentru asta câteva sugestii concrete.
Zona de confort ne orbește: obiceiurile proaste blochează soluțiile bune.
Deseori, în activitățile de zi cu zi, alegem calea dificilă sau neplăcută, deși am avea alternative. De exemplu, ne chinuim să scriem un e-mail de pe telefonul mobil când am putea face asta de la laptop. Sau preferăm să ne uităm la o emisiune TV care nu ne face neapărat plăcere, în loc să facem o plimbare.
De ce rămânem blocați în astfel de activități chiar și atunci când avem alternative plăcute și (mai) eficiente la îndemână? Studiile arată că, odată ce o metodă este învățată, aceasta devine prima care ne vine în minte, blocându-le pe celelalte. Altfel spus, această înrădăcinare ne face să repetăm rutine neplăcute, deoarece pașii necesari ei sunt mai ușor de accesat mental. Cu cât repetăm mai mult o metodă, cu atât rămâne mai adânc amprentată ca obicei, iar zona noastră de „confort” ajunge să ne facă, de fapt, și mai mult rău.
Pentru a combate acest obicei, cercetătorii recomandă:
Reducerea frecvenței cu care o sarcină sau o metodă este repetată;
Schimbarea conștientă a sarcinilor plictisitoare cu activități plăcute sau mai interesante;
Pauzele scurte la intervale regulate de timp, însoțite de o auto-reflecție pragmatică asupra activităților pe care le întreprindem și a relevanței lor;
Crearea unui mediu de lucru flexibil prin schimbarea periodică a sarcinilor și activităților;
Utilizarea aplicațiilor care ajuta la reducerea distragerilor și la prevenirea înrădăcinării în activități neproductive.
Ai sau n-ai AI la job?
Cei mai mulți oameni cunosc beneficiile utilizării inteligenței artificiale la job, însă doar 50% dintre angajații specializați (knowledge workers) o și folosesc săptămânal. Mai mult, 82% nu au primit niciun fel de training în ceea ce privește noile tehnologii, conform unui studiu Asana realizat pe 5000 de angajați din SUA și UK.
Până acum i-am văzut în acțiune pe early adopters, adică pe cei care nu au așteptat încurajările șefilor pentru a folosi tehnologia. O treime din angajați se tem însă și azi că AI-ul le va fura locurile de muncă, iar alții se gândesc că vor părea leneși sau, mai rău, impostori, dacă folosesc „scurtături”. Din aceste motive, adopția AI la locul de muncă pare să încetinească.
Aceste frici sunt amplificate și de lipsa unei direcții clare din partea companiilor. Angajatorii ar trebui să-și suflece mânecile și să se implice activ în educarea și ghidarea angajaților spre folosirea AI, într-un mod productiv și sigur. Să le arate angajaților care sunt instrumentele corecte, să faciliteze colaborarea și să măsoare plusul de valoare. Studiile arată că angajații cărora le place ceea ce fac sunt mai puțin predispuși să demisioneze, iar integrarea inteligenței artificiale generative în procesele de lucru poate spori satisfacția la locul de muncă prin reducerea sarcinilor neplăcute. Succesul adopției depinde de utilizarea și susținerea activă a tehnologiei de către manageri, care pot crea un mediu pozitiv pentru experimentare.
Bărbații, mai curioși de AI decât femeile.
Doar 35% dintre bărbați și 29% dintre femei au testat tehnologii bazate pe AI la job, iar Generația Z prezintă cea mai mare diferență de gen. Bărbații cu vârste între 18 și 29 de ani sunt cu 25% mai predispuși să fi utilizat deja inteligența artificială decât femeile de aceeași vârstă, arată un studiu realizat de Slack Workforce Lab.
În ciuda acestui lucru, 55% dintre tinerii angajați sunt entuziasmați de automatizare prin intermediul inteligenței artificiale. Această discrepanță este îngrijorătoare în contextul schimbărilor aduse de AI pe piața muncii. Potrivit LinkedIn, inteligența artificială ar putea afecta mai mult locurile de muncă ocupate de femei decât pe cele ocupate de bărbați, astfel că cei mai reticenți în utilizarea AI pot fi și cei mai afectați.
📊 Rezultatele sondajului: Costul vieții, principala îngrijorare a românilor.
Cele mai frecvente îngrijorări ale românilor care au răspuns sondajului nostru sunt costul vieții și situația lor financiară. Aceste rezultate sunt similare studiului Deloitte Global Gen Z and Millennial Survey 2024, despre care am scris în ediția 117 a newsletterului.
💡 #Știațică: 1 din 4 persoane cu tulburare bipolară se poate vindeca complet.
Un studiu al Universității din Toronto arată că 23,5% dintre persoanele cu tulburare bipolară au atins nivelul de sănătate mintală completă, iar 43% au scăpat de simptome.
Cercetarea canadienilor subliniază printre factorii decisivi: existența unui confident de încredere, adoptarea spiritualității și absența durerilor cronice. Studiul a descoperit că recuperarea completă este mai frecventă la persoanele adulte, căsătorite, cu venituri mai mari și fără istoric de abuz de droguri sau alcool, mai ales că sprijinul social, dialogul real și strategiile eficiente de coping sunt esențiale pentru bunăstarea celor afectați.
🌶️ Sweet & spicy.
Ce-ar fi să ne ascultăm mai des unii pe ceilalți?
✨ InSPORation.
Profesorii unui centru special au amenajat o garsonieră unde copiii învaţă să facă activități casnice. La Centrul Școlar de Educație Incluzivă nr. 1 din Oradea, elevii vor dobândi abilități prețioase pentru o viață independentă, învățând să se îmbrace, să așeze masa, să facă curățenie, să încheie nasturi și să-și spele hainele.
Aceste activități fac parte dintr-un proiect inedit numit „Casa de la școală". Dacă vezi în jurul tău modele demne de urmat, scrie-ne. Nu ne strică niște ochi ageri în plus care văd binele din oameni, organizații și idei.
Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!
Newsletter-ul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Ionuț, Lore, Cristina, Tibi și Doru.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion. Materialele audio-video sunt pregătite cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
___
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.