#114: Workation și Bleisure – amestecăm vacanța cu munca și le pierdem pe ambele; Viața angajatului, în ore – doarme 9, muncește 2; Antreprenorii și „deficitul de relaxare” – 97% dau odihna pe muncă.
Bonus: 1 din 5 copii cu mama absentă eșuează la școală; Zi răspicat ce te doare: doar 6% dintre șefi se sperie de negocierea ofertei de angajare; Toyota împarte profitul cu angajații.
Servus! Ediția 114 este aici. Am adunat pentru tine o selecție de informații utile care să te mențină informat cu privire la tot ce se întâmplă în piața muncii și îți poate afecta viața. Să îți fie de folos!
Asta-i viața omului: din 24 de ore, dormim 9, muncim 2.
Din câte se pare, omul petrece în medie aproximativ 9,1 ore pe zi dormind sau odihnindu-se și doar 2,6 ore lucrând. Concluzia aparține unei analize care a agregat date din 145 de țări colectate între anii 2000 și 2019, parte din Proiectul Human Chronome, care își propune să creeze o bază de date globală despre activitățile umane și totodată o alternativă a cum ne-am putea realoca timpul colectiv pentru a îmbunătăți societatea și lumea în care trăim.
Pe lângă somn și muncă, o zi tipică include aproximativ 4,6 ore dedicate activităților pasive, interactive și sociale, cum ar fi cititul, vizionarea filmelor sau serialelor, ori participarea la jocuri și întâlniri. Alte 2,5 ore sunt alocate mâncatului și pregătirea mesei (altfel spus, mâncăm cam cât lucrăm), în timp ce igiena personală ocupă circa 1 oră pe zi. Curățenia ne mai ia cam 0,8 ore.
Studiul evidențiază și diferențele în utilizarea timpului în funcție de nivelul de venit, arătând că locuitorii țărilor cu venituri ridicate petrec mai mult timp în activități recreative, comparativ cu cei din țările sărace, care dedică mai mult timp agriculturii. Pe meleagurile naționale pare greu de crezut că cifrele sunt valabile.
Tu câte ore muncești ca să îți permiți să trăiești (și, din când în când, să te mai și relaxezi)?
„Minunile” muncii din deplasare: Workcation și Bleisure. Cum te păcălește vacanța cu laptopul deschis?
Unul din cinci americani plănuiește să-și petreacă vacanța lucrând parțial în 2024, conform unui studiu recent. Un alt sondaj arată că aproape o treime dintre angajații care lucrează remote muncesc în secret din „deplasare”. Ambele tendințe se încadrează în același fenomen, care capătă tot mai mare popularitate la nivel mondial. Cunoscut sub numele de „workcation”, acesta implică să călătorești și muncești de pe oriunde ești. De multe ori, după cum aflăm, fără a-ți folosi zilele de concediu sau a-ți anunța șeful.
Indiferent dacă optezi pentru metoda mai mult sau mai puțin etică, experții se pun de acord: deși un „workcation” permite explorarea unor locuri noi fără a pierde bani sau alte beneficii, acest tip de soluție de compromis e o piedică în obținerea unui repaus mental complet. Altfel spus, sacrificiul e mai mare decât crezi - motiv pentru care specialiștii recomandă planificarea unui concediu clasic, complet deconectat de muncă.
Mai mult, conform MyBioSource, 41% dintre americani resimt chiar o formă de epuizare la întoarcere (clasicul „îmi mai trebuie o vacanță după concediu”), semn că zilele cu adevărat libere sunt esențiale pentru refacerea completă. Pentru asta, se recomandă utilizarea zilelor de concediu și planificarea călătoriilor în afara sezoanelor de vârf, pentru a minimiza costurile și a maximiza relaxarea.
În același timp, un alt model care capătă popularitate peste tot în lume este cel de „bleisure” (din eng. business + leisure), care combină afacerile cu plăcerea – mulți angajați adăugând la sfârșitul unei călătorii de afaceri câteva zile în plus, pentru a se bucura de relaxare. Hotelurile se adaptează tendinței, oferind facilități care permit oamenilor să lucreze din locuri pitorești, precum piscinele sau barurile, iar asta se vede tot mai des și în România.
Rolul tehnologiei devine esențial, 80% dintre respondenți preferând hoteluri care oferă tehnologii avansate, cum ar fi check-in-ul automatizat sau recomandări de călătorie bazate pe AI.
Angajații preiau frâiele de la angajatori – învață AI pe cont propriu.
Procentul de utilizare a inteligenței artificiale la locul de muncă s-a dublat aproape în ultimele șase luni. Azi, 65% dintre angajați folosesc inteligența artificială la job și susțin că astfel economisesc timp, sunt mai creativi și se pot concentra pe ceea ce este prioritar, conform Work Trend Index 2024, un studiu efectuat în 31 de țări.
Deși 79% dintre lideri cred că integrarea AI este esențială pentru a rămâne competitivi, 59% își fac griji cu privire la măsurarea productivității, iar 60% spun că organizația lor nu are o viziune și un plan de implementare în acest sens. Astfel, angajații iau lucrurile în propriile mâini - 78% folosesc deja propriile instrumente bazate pe AI (Bring Your Own AI – BYOAI).
Deși 66% dintre lideri nu ar angaja pe cineva care nu are abilități în acest sens, doar 39% dintre angajați au primit cursuri de instruire AI din partea angajatorului și doar 25% dintre companii plănuiesc să le ofere în acest an.
Așadar, profesioniștii se pregătesc pe cont propriu. De la finalul anului trecut, numărul celor care au adăugat pe profilul lor de Linkedin abilități AI a crescut de 142 de ori. Mai mult, numărul de profesioniști nontehnici care folosesc cursurile LinkedIn Learning pentru a-și dezvolta abilitățile AI a crescut cu 160%. În acest context, angajatorii trebuie să treacă de la experimentarea cu AI la integrarea concretă a acestor tehnologii în activitatea companiei.
Negocierea ofertei de angajare: oportunitate, nu amenințare.
Cercetările arată că mulți candidați supraestimează riscul de a pierde oferta de angajare atunci când negociază. Această teamă este cu 33% mai frecventă la candidați decât la manageri. Din acest motiv, mulți evită negocierea și acceptă oferta inițială.
De ce se întâmplă asta? Candidații văd negocierea ca fiind mult mai competitivă decât o percep managerii și cred că orice avantaj pentru companie îi dezavantajează. Simt, de asemenea, că au mai puțină influență. În realitate, doar 6% dintre ofertele de angajare sunt retrase în urma negocierilor. Așadar, data viitoare când negociezi, amintește-ți că aceasta este o oportunitate, nu o amenințare:
Riscul de a pierde oferta este mult mai mic decât crezi. Spune ce dorești, fără teamă.
Concentrează-te pe soluții avantajoase pentru ambele părți.
Negociază cu profesionalism: fii respectuos și calm.
Informează-te despre practicile de negociere din industria ta.
Nu te grăbi: ia-ți timp să te gândești la ofertă și să decizi ce îți dorești.
Șefu’ care taie chefu’: Strategie riscantă pentru Bayer - angajații se organizează singuri, economisim milioanele pe manageri.
Gigantul farmaceutic Bayer a decis să renunțe la managerii intermediari și să permită celor aproape 100.000 de angajați să se auto-organizeze, în încercarea de a economisi 2,15 miliarde de dolari. Această schimbare radicală, descrisă de CEO-ul Bill Anderson ca „proprietate partajată dinamică”, are loc în contextul în care compania se luptă cu probleme grave de performanță, accentuate de achiziția dezastruoasă a companiei Monsanto și de scăderea capitalizării de piață la minimul ultimelor două decenii.
Această inițiativă a luat naștere în urma feedback-ului primit de la angajați, care s-au plâns frecvent că birocrația și ierarhia rigidă îngreunează inovația și eficiența. Greu de crezut totuși că prin asta intenționau să spună că vor să rămână pe cont propriu. În noua structură, Bayer va avea între 5.000 și 6.000 de echipe auto-dirijate, care își vor alege proiectele și se vor reorganiza la fiecare 90 de zile. Chiar dacă această mișcare implică reducerea masivă a pozițiilor manageriale, cu potențiale concedieri în rândul acestora, Anderson susține că transformarea va face compania mai eficientă și va elibera potențialul creativ al angajaților. Rămâne de văzut în timp ce efecte va avea decizia și dacă se va dovedi un eșec sau o mișcare de geniu. Tu ce crezi?
Treburile casnice, al doilea job al femeilor din Europa.
Femeile din Europa se ocupă de treburile casnice mult mai mult decât bărbații, confirmă cercetătorii de la Institutul de Studii Demografice din Barcelona. Italia, Grecia și România sunt țările în care tot ceea ce ține de casă și de copii este o „treabă rezervată femeilor”. În Grecia, până și femeile „de carieră”, care aduc acasă mai mulți bani decât soții lor, ajung să gătească și să spele vase la sfârșitul zilei. De ce? „De dragul liniştii din familie”, răspund femeile. „Pentru că eu nu știu ce să fac”, spun bărbații.
O mamă din România, Italia sau Grecia petrece în medie 4,7 ore pe zi gătind, făcând curățenie, spălând, dar și având grijă de programul membrilor familiei. În antiteză, un tată va petrece în medie doar 1/5 din timpul alocat de mamă, adică aproape o oră pe zi pentru treburile casnice.
Repartizarea inegală este valabilă şi în țările nordice, dar diferenţa e puțin mai mică. În Norvegia și Finlanda, femeile petrec cam 3 ore pe zi spălând, gătind și făcând curăţenie, iar bărbații cel puțin 2 ore pe zi. În Belgia, Germania, Estonia, Spania și Franța, femeile petrec cu aproximativ 3,6 ore pe zi mai mult decât bărbații făcând treabă prin casă. În aceste țări însă, şi bărbații participă la activităţile din gospodărie, alocând până la 2 ore pe zi pentru acestea.
Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează. Vezi că angajează, scrie-le și se aranjează 😊.
Dacă munca noastră ți-a fost de folos,ne poți susține aici. Ne ajută mult și feedbackul tău onest, dar și să ne distribui conținutul pe platforma ta preferată. Indiferent cum alegi să ajuți, îți mulțumim că ne citești și ești aici pentru a contribui la schimbare.
📜 Scurte și tari.
Val de vești proaste din industria IT de la Cluj: studioul de gaming Gameloft dă afară 200 de oameni. Informațiile primite de la angajați spun că întreaga filială de la Cluj a acestei companii urmează a fi desființată, compania confirmând acest lucru.
___
În România, peste jumătate de milion de copii au avut cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate în ultimul an, iar aproape un milion de copii au trăit anterior experiența plecării unuia dintre ei. Se pare că acest exod al părinților afectează grav educația copiilor: 1 din 5 copii cu mama plecată înregistrează regres școlar accentuat. Vrei și alte statistici dure despre efectele negative ale dezbinării familiilor? Info sud-est a documentat o parte din durerea acestor familii, iar noi pregătim o campanie care pune o întrebare grea. Poate e mai bine acasă?
___
Toyota împarte profitul angajaților, furnizorilor și dealerilor care au contribuit la succesul companiei. În urma dublării profitului, compania investește în creșterea salariilor (cea mai mare din ultimii 25 de ani), dar și în crearea de condiții de muncă mai bune în birouri și fabrici. De asemenea, o parte a profitului va fi investit în noile tehnologii, propulsia electrică și software.
___
Nouă lege controversată, publicată în Monitorul Oficial - practic, amnistiază evaziunea sub un milion de euro, dacă se achită suma plus o penalizare. Daniel Enescu, de la Frappe Digital a realizat un studiu care arată că doar doar o treime din populația urbană de 18-65 ani susține legea și, contraintuitiv, cu cât câștigă mai bine, cu atât oamenii se opun mai vehement amnistierii. Tu ce crezi? Legea este benefică pentru recuperarea prejudiciului sau o să încurajeze evaziunea fiscală?
___
81% dintre tinerii americani cred că o săptămână de lucru de patru zile ar crește productivitatea companiilor, conform unui sondaj realizat de CNBC și Generation Lab, pe un eșantion de respondenți din grupa de vârstă 18-34 de ani. Acest interes pentru reducerea săptămânii de lucru vine într-un moment în care unele companii din SUA testează deja acest model, confirmând creșterea eficienței.
___
Ce postezi pe Social Media îți poate afecta jobul, zice Avocatoo.ro. Chiar dacă conturile îți aparțin și postezi în timpul liber, asta poate fi folosit împotriva ta. Mai mult, dacă angajatorul consideră că i-ai lezat imaginea, poate încadra fapta la abatere disciplinară, pentru care există consecințe serioase. Așadar, te încurajăm să acorzi o mai multă atenție condițiilor contractuale, regulamentului de ordine interioară și tuturor actelor adiționale semnate, iar dacă experimentezi niște abuzuri la job, să nu pornești un război pe Insta, ci să ceri ajutorul unui specialist.
___
100 de zile de la implantul pe creier realizat de Neuralink. Implantul este practic o interfață creier-computer care ajută pacienții cu probleme de paralizie să controleze tehnologia externă folosindu-și doar mintea. CNBC raportează că sistemul este încă funcțional, deși o „serie de fire s-au desprins de pe creierul pacientului” în acest timp. Totuși, este fascinant faptul că, deși este complet paralizat, Noland Arbaugh joacă Civilization VI sau Mario Kart, navighează pe internet și își folosește MacBook-ul controlând cursorul cu mintea.
___
Social media îmbolnăvește copiii. Aproximativ 95% dintre adolescenții de 15 ani din UK folosesc social media, în timp ce jumătate dintre americanii cu vârste între 13 și 17 ani sunt online aproape în permanență. Creșterea utilizării rețelelor sociale printre adolescenți este legată de probleme tot mai mari de sănătate mintală. Cercetătorii din Germania și Regatul Unit explică mecanismele prin care social media poate influența comportamentul adolescenților, provocând schimbări cognitive și neurobiologice, care la rândul lor cresc vulnerabilitatea la tulburări mentale precum anxietate, depresie și tulburări alimentare.
___
În ce condiții lucrează femeile angajate la sălile de jocuri de noroc din România? „Taie fusta sau îți tai eu salariul” – așa începe o investigație PressOne care arată cum sunt tratate femeile în această industrie și cât de discriminatorii le sunt condițiile de muncă.
___
Antreprenorii britanici trăiesc cu „deficit de relaxare” – au cel mai scurt concediu raportat la restul populației, cu o medie de doar cinci zile pe an, conform unui studiu național recent realizat de TUI. Acest fenomen este și mai evident în rândul proprietarilor de afaceri mici și antreprenorilor cu adevărat pasionați de domeniul lor de activitate, dintre care 97% recunosc că lucrează chiar și în perioadele destinate odihnei. Unul din doisprezece antreprenori susține că nu închide laptopul nici în timpul vacanței, iar două treimi (65%) au fost forțați să anuleze vacanțele planificate din cauza urgențelor de serviciu. TUI a lansat cu această ocazie și o companie specială și un concurs cu vacanțe pentru antreprenori obosiți.
___
Ți-e greu să le explici părinților ce job ai? Poate ai nevoie de ajutor, așa că îți lăsăm aici un mic ghid realizat de Gen Revistă pentru joburile Gen Z.
___
Traficul de persoane este încă o „afacere profitabilă” în România. Țara noastră are nevoie urgentă de modificări legislative și administrative pentru a ajunge la stadiul în care traficul de persoane nu mai este văzut ca o afacere din care se câștiga bani de pe urma victimelor. Aflăm dintr-un nou raport că peste 500 de persoane au fost traficate doar în 2022, dintre care aproape jumătate sunt copii. Ce se întâmplă cu persoanele care au supraviețuit acestor experiențe? Ajung să se simtă vreodată în siguranță? PressOne ne arată ce putem face pentru a echilibra puterea și oferi încredere celor care au nevoie de ajutor.
___
Managerul își lasă telefonul pe birou și vrei să-i influențezi algoritmii. Ce-i șoptești? Începem noi: „Cum să fii un lider responsabil?” Te poți inspira de aici pentru alte exemple.
___
OpenAI, acuzați că au folosit ilegal cărți protejate de drepturi de autor pentru a-și antrena modele de inteligență artificială. După procesul intentat anul trecut de autori celebri, noi informații și acuzații ies la iveală - documente recent desecretizate arată că OpenAI a șters două seturi de date uriașe (conțineau probabil „mai mult de 100.000 de cărți publicate") care au fost folosite pentru a antrena modelul GPT-3. Documentele arată și că cei doi cercetători care au creat seturile de date nu mai sunt angajați ai companiei.
🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase oferite de MedLife.
Cine sunt „starurile” și cum construim echipa pornind de la mindsetul atleților?
Uneori apare câte un articol sau o lucrare științifică care are potențialul de-a deveni referință într-un domeniu anume. McKinsey tocmai a publicat un astfel de articol, ce poate deveni cartea de căpătâi a oricărui lider care țintește să construiască o organizație modernă și prosperă. Încercăm să facem un scurt rezumat, dar articolul merită parcurs cu atenție și în întregime.
Să începem cu puțin context. Un studiu global recent a constatat că doar în jur de 4% dintre angajații dintr-o organizație tipică au niveluri ridicate de implicare durabilă și productivitate, și aduc o valoare disproporționată organizației. McKinsey îi numește pe acești indivizi „thriving stars”. Care sunt factorii care îi definesc? Sunt adaptabili și rezilienți, au găsit un sens și un scop în jobul lor, obțin un echilibru între viața profesională și cea privată și flexibilitate și se bucură de siguranță psihologică și de încredere din partea liderilor, ceea ce le permite să creeze același lucru pentru propriile echipe.
Pentru a construi un loc de muncă prosper pentru toți angajații sau pentru cât mai mulți, liderii trebuie să regândească munca, în raport cu nevoile angajaților. Asta înseamnă să trateze angajații mai puțin ca pe niște roboței și mai mult ca pe niște atleți de elită, care sunt inspirați să producă la cel mai înalt nivel, dar care au nevoie de timp suficient pentru a se recupera.
Iată, pe scurt, cele cinci acțiuni concrete prin care poți construi o organizație prosperă în calitate de lider sau manager:
Rescrie regulile privind flexibilitatea. Dincolo de munca remote sau hibrid, McKinsey a identificat un model care împacă și capra și varza: desemnarea unui anumit număr de zile sau a unor zile specifice din timpul săptămânii în care angajații trebuie să fie prezenți fizic sau online, și să aibă flexibilitate în restul zilelor pentru a finaliza munca.
Regândește modelul de colaborare. Prosperitatea crește prin crearea unui mediu de echipă care oferă claritate în trei domenii: problema pe care echipa încearcă să o rezolve, modul în care echipa definește succesul și cum pot lucra împreună pentru a ajunge acolo.
Pune accent pe consilierea pentru performanță. Așteptările clare privind performanța și feedbackul continuu sunt esențiale pentru creștere. Precum atleții, angajații au nevoie de pregătire continuă pentru a se îmbunătăți. Cei cu performanțe ridicate ar trebui și ei să primească mai multă pregătire pentru a excela în continuare, însă feedbackul ar trebui să fie constant pe toate nivelurile organizației.
Încurajează și exercițiul, nu doar performanța. Liderii ar trebui să facă o diferență clară între practică și performanță. Exercițiul le permite oamenilor să-și asume riscuri și să inoveze, în timp ce performanța este destinată obținerii de rezultate. Formarea trebuie să fie constantă și axată pe consolidarea capacităților și dezvoltarea abilităților, asemănătoare cantonamentelor atleților.
Redu ședințele și acordă timp de recuperare. Ședințele excesive împiedică creativitatea și productivitatea. Implementarea zilelor „fără întâlniri” și încurajarea pauzelor scurte îi poate ajuta pe angajați să-și încarce bateriile și să se concentreze. Acordă timp pentru gândire critică și recuperare, iar astfel vei îmbunătăți performanța generală a echipei pe termen lung.
💡 Uite ce fain:
Exercițiile cardio îți prelungesc viața. Când ai mers ultima oară la alergat sau la cycling? Menținerea unui nivel bun de rezistență fizică scade dramatic riscul unor probleme serioase de sănătate, cum ar fi bolile de inimă, cancerul, depresia, ori decesul prematur, concluzionează o cercetare care a analizat datele a peste 20 de milioane de persoane. Exercițiile eficiente pentru îmbunătățirea sănătății cardiovasculare includ alergarea, înotul, ciclismul, antrenamentele tip interval de intensitate ridicată (HIIT), mersul rapid și sporturile de echipă.
Ori, dacă nu ești mare fan sport, măcar renunță la lift și tot trăiești mai mult. Urcatul scărilor reduce cu 24% riscul de deces din orice cauză, reduce cu 39% probabilitatea de a muri din cauza unei boli cardiovasculare și diminuează riscul de boli cardiovasculare. Așadar, data viitoare când te afli în fața unui lift, ia-o pe scări.
___
Persoanele care citesc multă ficțiune tind să aibă abilități cognitive mai bune, conform unui studiu publicat în revista PsyPost. În urma analizării datelor din mai multe studii, cercetarea arată că literatura de ficțiune poate îmbunătăți abilitățile verbale, empatia și capacitatea de a înțelege perspectivele celorlalți.
Vrei un job bine plătit? Se rezolvă din două.
Unii americani apelează la această opțiune în condițiile în care numărul locurilor de muncă vacante a scăzut la niveluri record și este din ce în ce mai dificil să-și găsească locuri de muncă bine plătite. Un raport recent concluzionează că rata de angajare s-a menținut constantă pentru persoanele care câștigă mai puțin de 55.000 de dolari pe an, dar a scăzut pentru cei care câștigă peste peste 96.000 de dolari, ajungând la cel mai mic nivel din 2014 încoace.
Din cauza acestor dificultăți, tot mai mulți angajați aleg să obțină venituri suplimentare din activități extra, iar munca de tipul „ride-hailing” crește în popularitate. De fapt, munca ca șofer pentru astfel de servicii a devenit cea mai comună sursă de venit suplimentar în ultimul an, depășind toate celelalte opțiuni, precum livrările sau închirierea de spații de vacanță.
📖 Cartea câștigătoare.
Ca să ne diferențiem, avem nevoie de strategii. Ca să rămânem în joc, trebuie să ieşim în evidență. Ce soluții avem pentru a fi competitivi? Contraintuitiv, „să refuzăm competiția”, ne spun Nordström și Ridderstrål, autorii cărții „Funky Business”.
Poți învăța mai multe de la Kjell Nordström, expert în strategie de business, în cadrul BRAND MINDS 2024 care are loc pe 24 și 25 septembrie 2024. Folosește codul HW12 pentru 12% reducere la fiecare bilet achiziționat. Ne vedem acolo! 🎁
Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!
Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Ionuț, Loredana, Cristina, Tibi și Doru, ajutați de voluntarii noștri implicați: Sergiu O., Mihai și Sergiu U..
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion. Materialele audio-video sunt pregătite cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.