#113: Programul 7-19 – noua modă în flexibilitate; Fenomenul „Shadow IT”, prietenul angajaților, dușmanul companiilor; Românul în țara paradoxurilor: supracalificat, dar subocupat.
Bonus: Femeile, mai stresate decât în 2023; Românii au încredere în ONG-uri, dar ONG-iștii sunt epuizați; 70% dintre tinerii vor muncă de la distanță; Angajații așteaptă sprijin și după job.
Servus. Ediția 113 este aici, după o mică pauză care ne-a adus și multe subiecte și mai multă poftă de muncă.
Mulțumim că ne ajuți să ajungem cu cele mai valoroase informații și la prietenii sau colegii tăi. Aceasta este și va rămâne o resursă de informare gratuită, însă dacă găsești util ceea ce facem și dorești să ne faci cinste cu o cafea, o poți face aici.
România jobului de sacrificiu: supracalificat sau subocupat, dar măcar angajat.
România se confruntă cu una dintre cele mai scăzute rate de angajare din Uniunea Europeană. În 2023, doar 69% dintre români sunt angajați, sub media UE de peste 75%. În mod ușor paradoxal, rata de șomaj e una redusă, de doar 5.6%, semn că o bună parte din români „se descurcă” cumva, prin venituri nedeclarate, ori la limita subzistenței, fără ajutoare.
O altă problemă în dinamica pieței muncii în general o reprezintă rata de supracalificare a angajaților, fenomen care afectează eficiența economică și satisfacția profesională a oamenilor, și care indică o nepotrivire evidentă între educația primită și joburile ocupate. Potrivit datelor Eurostat, rata de supracalificare în România pentru anul 2023 este comparabilă cu media UE, fiind însă depășită de Spania, Grecia și Cipru. În contrast, țările cu un sistem educațional solid, precum Luxemburg, Danemarca și Cehia, au printre cele mai scăzute procente.
Imediat ce depășim fenomenul „supracalificării”, ne lovește cel al „subocupării”. În prezent, avem 100.000 de oameni în economia României care ar fi dispuși să lucreze mai mult, dar nu o pot face. „Subocupații” sunt nevoiți să accepte locuri de muncă sub nivelul lor de calificare, prost plătite, sau cu program de lucru part-time pentru că nu găsesc full-time.
Subocuparea este noul șomaj, spun economiștii Bloomberg, efectele fiind similare: familiile au venituri mai mici și un consum redus, ceea ce duce la o cerere scăzută de produse și servicii și la încetinirea creșterii afacerilor. La nivel macro, efectul se reflectă într-un PIB anemic.
Problema este că numărul locurilor de muncă care solicită studii superioare nu crește atât de mult precum numărul absolvenților de studii superioare. În plus, aceste fenomene pe plaiuri mioritice denotă încă o dată deficiențele din sistemul de educație, care generează cohorte de tineri pregătiți pentru cu totul alte specializări decât cele cerute de economia reală.
Shadow IT: de ajutor angajaților, dăunător companiei.
Popularitatea instrumentelor bazate pe inteligența artificială a dus la o creștere a fenomenului Shadow IT, 80% dintre angajați utilizând această practică pentru a-și crește productivitatea.
Shadow IT se referă la utilizarea nesancționată a sistemelor IT, instrumentelor și tehnologiilor de către angajați, fără a fi aprobate oficial de departamentul IT al companiei. Deși această tendință poate oferi anumite beneficii pe termen scurt, prezintă riscuri semnificative pentru companii – standardele de securitate pot fi compromise, datele pot fi pierdute sau furate, iar resursele companiei pot fi utilizate ineficient.
Pentru a reduce aceste riscuri, companiile trebuie să fie proactive. Este important să le ofere angajaților acces la instrumentele și resursele IT de care au nevoie pentru a-și îndeplini sarcinile și să se implementeze politici și proceduri clare. De asemenea, educarea angajaților cu privire la riscurile de securitate cibernetică este esențială.
Quiet Hiring – alternativa recrutării tradiționale.
În loc să angajeze mai mulți oameni pentru a răspunde noilor nevoi de business, companiile își formează și își recalifică angajații actuali. Acest lucru ajută la menținerea numărului de oameni și la încurajarea învățării și a creșterii în cadrul companiei.
Investind în inițiative de perfecționare a abilităților (upskilling), organizațiile își pot ajuta angajații să dobândească noi competențe și să se adapteze la noile tehnologii, precum inteligența artificială. În plus, încurajează și o cultură organizațională bazată pe învățare și dezvoltare continuă.
„În contextul în care dinamica actuală a mediului de lucru este în continuă schimbare, este esențială o abordare strategică a gestionării talentelor. Quiet Hiring, împreună cu inițiative solide de perfecționare a abilităților, oferă o soluție durabilă pentru a reduce deficitul de competențe și pentru a asigura succesul pe termen lung.", a declarat René Janssen, fondator și CEO al companiei Lepaya.
Progres cu încetinitorul pentru cariera femeilor.
Cel puțin jumătate dintre angajate sunt mai stresate față de anul trecut și încă nu simt că primesc sprijin adecvat la locul de muncă, arată raportul Deloitte „Women @ Work", la care au participat aproximativ 5.000 de femei (cu roluri diverse) din 10 țări. Printre preocupările generale ale femeilor se numără: sănătatea mintală (48%), securitatea financiară (51%) și drepturile (50%). Aceste rezultatele sunt puternic influențate și de numărul orelor lucrate - doar 37% dintre femei reușesc să se deconecteze de la muncă, din pricina programului încărcat.
Alte concluzii importante extrase din studiu:
Se păstrează pondererea disproporționată a responsabilităților casnice ale femeilor (ba chiar o creștere bruscă a numărului celor care au grijă de un alt adult), iar asta se reflectă asupra carierei și sănătății lor mintale;
Aproape jumătate dintre femei sunt îngrijorate de siguranța lor personală la locul de muncă sau în timpul deplasării la/ pentru serviciu;
Multe femei care se confruntă cu probleme legate de menstruație, fertilitate ori menopauză simt că nu pot să caute sprijin sau să-și ia concediu de la job;
Experiențele cu munca hibridă se îmbunătățesc, dar unele femei spun că au fost nevoite să facă ajustări în viața lor, ca urmare a politicilor de revenire la birou.
Progresele se văd, unde există: 62% dintre femeile angajate în firme care susțin (pe bune) egalitatea de gen intenționează să rămână mai mult de trei ani, comparativ cu doar 13% dintre angajatele firmelor „corigente” la egalitate.
Despre cum stă România la egalitatea de gen a scris Panorama recent, aici.
Așteptările românilor pentru 2024: Flexibilitatea nu e moft.
Flexibilitatea e noua normalitate în România: 70% dintre tinerii angajați preferă să lucreze de la distanță, iar mulți din ei nu și-ar mai concepe jobul altfel. Acest trend este „vedeta” studiului MKOR "Employee Sentiment 2024", însă el vine cu o întreagă suită de schimbări în ceea ce privește așteptările angajaților față de munca lor.
Studiul subliniază o instabilitate crescută pe piața muncii – 20% dintre angajați sunt pregătiți să-și schimbe locul de muncă în următoarele șase luni, iar 30% anticipează o deteriorare a situației organizațiilor pentru care lucrează. Aceste cifre reflectă nu doar lupta pentru condiții mai bune, dar și o incertitudine ce presează angajatorii să adopte strategii mai creative pentru a-și atrage și păstra oamenii.
Pesimismul angajaților este amplificat și de anticiparea unei creșteri a șomajului – așteptată de 67% dintre ei. Oboseala, cel mai probabil, își spune și ea cuvântul: jumătate din angajați susțin că volumul de muncă a crescut simțitor în ultimul an.
Alte concluzii și date importante din studiu:
40% din angajați au primit o mărire de salariu în 2023, în creștere cu 7% față de anul anterior.
18% din angajați s-au bucurat de extinderea beneficiilor, în creștere cu 5%.
24% din angajați au beneficiat de oportunități de dezvoltare, cum ar fi traininguri sau promovări.
20% dintre angajați consideră că siguranța locului lor de muncă a scăzut.
Spune-ți părerea. Dacă ar trebui să alegi, ce ți-ai dori în primul rând de la jobul tău? Alege opțiunea care ți se potrivește cel mai bine și adu completări în comentarii:
Angajații dau programul 9-17.00 pe 7-19.00.
Bevi, o companie care furnizează dozatoare de apă pentru 25% din companiile Fortune 500, a analizat modul în care angajații din birouri folosesc dozatoarele și a comparat datele cu perioada pre-pandemică.
Rezultatele arată o creștere cu 25% a persoanelor care încep munca la 7 dimineața și o prezență crescută a angajaților la birou în jurul orei 7 seara. Zilele de muncă de la birou sunt mai puține, dar mai intense, și concentrate mai ales în mijlocul săptămânii. Observăm de aici cum peisajul muncii se schimbă, angajații încercând să evite orele de vârf ale navetei, să maximizeze zilele mai rare de prezență la birou sau să câștige zile libere pentru restul săptămânii.
Pandemia ne-a arătat că oamenii își pot face treaba și în afara tradiționalului program de lucru, iar flexibilitatea a devenit o nevoie reală pentru angajați. Tot mai multe companii încurajează munca hibrid, remote, săptămâna de lucru de patru zile sau un program în care angajaților le este solicitată prezența la birou timp de câteva ore de bază dintr-o zi, restul orelor fiind flexibile.
Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează. Vezi că angajează, scrie-le și se aranjează 😊.
📜 Scurte și tari.
Ce îi motivează pe oameni să facă ceea ce fac în fiecare zi? Hai în Cluj pe 10 mai să participi la un exercițiu creativ de design al culturii organizaționale, facilitat de Petruș Stuparu, partener Trend Consult, care te ajută să treci de limita imposibilului. Înveți cum să planifici eficient lucrurile care contează și nu doar pe cele care te țin ocupat. Dacă vrei să participi, avem un cadou pentru tine: introdu codul SPOR30 în căsuța de discount și ai 30% reducere la fiecare bilet achiziționat pe site.
___
7,1% din muncitorii din UE au lucrat 49 de ore sau mai mult pe săptămână în 2023. Grecia a înregistrat cea mai mare pondere a persoanelor care au muncit „cu program prelungit” (11,6%), adică 49 de ore sau mai mult pe săptămână. Următoarele țări în clasament sunt Cipru (10,4%) și Franța (10,1%). Cele mai mici rate au fost înregistrate în Bulgaria (0,4%), Lituania și Letonia (1,1% fiecare) și România (1,8%).
___
Numărul bugetarilor a scăzut pentru a patra lună consecutiv, atingând un nivel aproape similar cu cel din octombrie anul trecut. În martie, totalul posturilor ocupate a fost de 1.289.540, cu 5.690 mai puțin față de noiembrie, când s-a înregistrat ultima creștere. Până să vă bucurați: scăderea a fost mai accentuată în administrația centrală, majoritatea acestor posturi fiind eliminate din spitale și sistemul de învățământ, în timp ce autoritățile locale, în special primăriile, au înregistrat creșteri de personal.
___
44% dintre cetățenii UE nu au competențe digitale de bază. Vezi aici un raport detaliat despre digitalizarea în Europa. P.S. România nu stă bine deloc.
___
Cursuri de siguranță online gratuite. Programul „Protecție prin educație: Securitate digitală", inițiat de către Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), Poliția Română, Asociația Română a Băncilor (ARB) și Ascendia oferă gratuit, până pe 21 iunie 2024, șase cursuri e-learning de siguranță online pentru copii, adulți și antreprenori/angajați din IMM-uri. Te poți înscrie aici.
___
Leoni închide fabrica din Luduș. Producătorul de cablaje cu peste 12.000 de angajați în zece fabrici din România își oprește activitatea din județul Mureș, ca efect al problemelor pieței producătoare de maşini asupra celei de componente. Peste 200 de oameni de la fabrica din Luduș au protestat, cerându-și drepturile sociale și afirmând că angajatorul le-a solicitat demisia sau relocarea la Arad. Reprezentanții Leoni au transmis că nu le solicită demisia, că le sprijină relocarea la Arad sau Bistrița și că discută cu organizația sindicală, pentru a analiza situația fiecărui angajat în parte.
___
Părinții singuri nu mai pot fi obligați să lucreze ture de noapte, conform proiectului de lege adoptat de Camera Deputaților la inițiativa USR, aflat în promulgare. Codul muncii va include astfel și părinții singuri în categoria celor care pot refuza munca de noapte (definită ca activitatea desfășurată în intervalul orar 22:00–06:00), alăturându-se altor categorii protejate.
___
Deși trăiesc mai mult decât bărbații, femeile se confruntă adesea cu o calitate a vieții mai scăzută.
___
Europenii consideră dezastrele naturale o amenințare mai mare decât conflictele armate, arată un nou studiu.
___
Expații sunt mai adaptabili: deși 86% sunt stresați, își gestionează mai bine stările. Cercetarea, care a implicat peste 10,000 de persoane, arată că expații au un scor al vitalității de 71.7 din 100, comparativ cu media de 66.7 a celor care trăiesc în țara lor natală. Deși 96% dintre expați spun că au experimentat burnoutul, studiul sugerează că reziliența și adaptabilitatea lor sunt net superioare, ceea ce le permite să mențină un nivel ridicat de vitalitate în ciuda dificultăților cu care se confruntă.
___
Peste 80.000 de oameni au fost concediați în 2024. Mai mult de 280 de companii din industria tech de la nivel global au concediat în acest an. Tesla a început o nouă rundă de concedieri prin e-mailuri reci și impersonale trimise angajaților din departamentele de software, service şi inginerie. Decizia vine după ce departamentul specializat în echipamente de încărcare a vehiculelor electrice a fost desfiinţat .
___
Politica pe sexe, o răsturnare de situație: femeile sunt mai liberale, în timp ce bărbații sunt mai degrabă conservatori, după cum arată noile studii la nivel mondial, iar aceste discrepanțe s-ar putea să influențeze mult și alegerile de la noi.
🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife.
Când ți-ai întrebat ultima oară oamenii cum se simt?
O echipă sănătoasă are nevoie de mai multă conexiune, nu de mai multe aplicații. Studiile recente arată că aproape jumătate dintre angajații americani se luptă să înțeleagă beneficiile de sănătate la care au acces și cum să le folosească. Complexitatea resurselor pare să fie copleșitoare, astfel că, în ciuda investițiilor, sănătatea americanilor nu se îmbunătățește.
Un program pilot național a demonstrat eficacitatea unei abordări mult mai simple: trimiterea unui mesaj text, prin care toți angajații erau întrebați despre starea lor de sănătate și dacă au nevoie de ajutor. Acest gest a fost surprinzător de bine primit: aproape jumătate din cei care au spus că se simt rău frecvent au cerut să fie contactați de un specialist în următoarele 48 de ore, asta ducând la un tip de tratament sau terapie adaptate și o îmbunătățirea a stării lor de sănătate.
O astfel de abordare personală și directă poate cântări mult în sporirea bunăstării angajaților, fiind totodată mult mai ieftină și mai ușor de implementat pentru orice angajator.
Mai mult, 76% dintre angajații americani se simt sprijiniți de angajator atunci când primesc ajutor în momentele cheie, arată un studiu recent realizat de MetLife. De asemenea, angajații așteaptă ca organizațiile să ofere programe de sprijin atât la birou, cât și în afara orelor de lucru.
Angajații care se simt sprijiniți sunt cu 60% mai predispuși să rămână în companie cel puțin un an și cu 55% mai predispuși să fie productivi la locul de muncă. Asigurându-se că angajații înțeleg și utilizează beneficiile oferite, angajatorii pot crea o experiență pozitivă pentru angajați.
Sectorul ONG din România: demn de încredere, dar ars.
România are o rată de aproximativ 6,7 ONG-uri la 1.000 de locuitori și aproximativ 127.000 de rezidenți ai României angajați în sectorul neguvernamental. Dintre care mulți epuizați. 46% dintre angajați resimt azi un grad ridicat sau foarte ridicat de epuizare și 39% resimt un grad moderat de burnout. Aproximativ 60% dintre angajați spun că lucrează și în afara sectorului ONG, fiind astfel predispuși la epuizare.
Participarea cetățenilor în asociațiile din România a crescut de aproximativ 2,5 ori în ultimii 30 de ani. Unul din trei români interacționează cu un ONG și unul din patru români a donat pentru un ONG în 2023. Nivelul de încredere se menține în jurul valorii de 50%, tinerii având mai multă încredere (73%) decât vârstnicii (36%).
Membrii, angajații și voluntarii cred că principalele dificultăți ale organizațiilor în implementarea proiectelor sunt bugetul insuficient, lipsa oamenilor, barierele legale, cerințele excesive ale finanțatorilor, dificultățile fiscale și administrative, dificultățile în lucrul cu beneficiarii și lipsa de încredere din partea populației.
Aproape 70% dintre respondenți consideră că, prin ceea ce fac, schimbă soarta oamenilor sau a societății. În același timp, 45% dintre angajați consideră că, ținând cont de eforturile și realizările lor, nu sunt plătiți corespunzător. Jumătate din aceștia cred că munca le oferă totuși perspective bune pentru avansarea în carieră și că organizația îi motivează din punct de vedere al performanței (64%).
3 din 4 șefi nu știu să gestioneze mobilitatea angajaților.
75% din angajatori nu reuşesc să valorizeze oamenii cu adevărat mobili, deşi 64% dintre angajați spun că e mai probabil să rămână alături de angajatorul lor actual după o detașare internaţională pe termen lung, arată studiul “EY – Mobility Reimagined”.
Cei mai mulți angajați cred că astfel de experiențe le pot „schimba viața”, iar 89% spun că mobilitatea internațională este esențială pentru continuitatea activităţii economice. 71% cred însă că riscurile de mobilitate transfrontalieră, inclusiv riscurile fiscale sau de reglementare şi de confidenţialitate a datelor, au crescut în ultimii doi ani.
Totodată, 84% dintre angajatori recunosc riscurile privind confidenţialitatea datelor provocate de programele de mobilitate hibridă, însă doar 55% au pus în aplicare politici pentru a le atenua. Aproape jumătate dintre companii utilizează un model operaţional de mobilitate centralizat, care este adesea izolat de restul activităţii, ceea ce creează o serie de probleme tehnologice, ori legate de comunicare și colaborare.
Studiul arată că 82% dintre angajatori au o politică pentru mobilitatea hibridă, în timp ce 80% intenţionează să crească investițiile în tehnologia mobilităţii în următorii 5 ani.
Absolvirea vine cu tocă, diplomă și teama zilei de mâine.
Mai mult de jumătate dintre tinerii absolvenți ai anului 2024 sunt îngrijorați că nu-și vor putea acoperi cheltuielile de bază după terminarea studiilor, arată un sondaj realizat în luna martie. 59% dintre cei 2,687 de studenți americani incluși în studiu sunt pesimiști în fața costurilor crescute ale vieții și își caută joburi care să le ofere stabilitate financiară în vremuri „tulburi”.
Confruntați cu incertitudinea, absolvenții sunt tot mai interesați de rolurile din sectorul guvernamental, un procent de 7.5% dintre ei aplicând pentru aceste poziții în 2024. În plus, studenții se orientează spre industrii stabile, precum sănătatea și producția, evitând companiile mari de tehnologie care au stârnit valurile recente de concedieri.
Aproximativ trei sferturi dintre viitorii absolvenți intenționează să își înceapă propriile afaceri sau să genereze venituri pasive, decizie justificată prin nevoia de securitate financiară și dorința de flexibilitate + de a nu depinde exclusiv de un salariu fix.
Linia se trage însă la liniște: această generație aspiră la echilibru între muncă și viața personală, încă de la începutul carierei, lucru pe care nu-l vor sacrifica nici pentru bani.
✨ InSPORation.
Conceptul de nomad digital, aplicat ca la carte. Te gândești să devii nomad digital sau să le oferi angajaților tăi mai multă flexibilitate? Uite trei perspective și povești autentice oferite de nomazii digitali ai companiei de software Devnest, care să te inspire și să-ți dea curaj.
___
Un pahar de vin ține stresul la distanță. Ai avut o zi încărcată la job, și primul lucru pe care îți vine să-l faci când ajungi acasă e să te bucuri de un pahar cu vin? Nu-i de mirare - vinul roșu conține resveratrol, un compus vegetal care ajută la ameliorarea stresului. Sigur, ai grijă să nu fie singurul lucru pe care îl folosești pentru a te relaxa; dormitul suficient, exercițiile fizice și o alimentație sănătoasă joacă un rol esențial pe termen lung. Dacă îți dorești să descoperi mai multe despre beneficiile vinului și să devii un connoisseur, te poți înscrie la Wineology – o serie de cursuri cu și despre vin susținute de Marina Samoilă, DipWSET, expert în vinuri.
🌶️ Sweet & spicy.
Angajatorul: „Ne dorim ca angajații noștri să fie creativi”.
Tot el:
💡 #Știațică: Tinerii te cred bătrân de pe la 50-60 de ani?
Mai mult, 20% dintre reprezentanții generației Z consideră și că pensionarea = să-ți petreci zilele relaxându-te în fotoliu sau făcând activități ușoare, fără un scop precis.
Seniorii Baby Boomers, născuți între 1946 și 1964, contrazic însă părerea zeților, susținând că „60 este noul 40”, pe motiv că ei resimt o tinerețe prelungită datorată, în mare parte, stilului de viață mai activ. 56% dintre Boomeri sunt activi fizic, comparativ cu doar 39% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 27 de ani. Această diferență este accentuată de faptul că seniorii petrec, în medie, cu patru ore mai mult timp în aer liber decât omologii lor mai tineri, cărora programul arareori le permite asta.
Deși unii Boomeri recunosc că problemele de sănătate îi împiedică să fie și mai activi, 80% dintre ei apreciază și mai mult capacitatea corpului lor de a funcționa, pe măsură ce îmbătrânesc, astfel că pun și mai mult preț pe un stil de viață activ la pensie.
Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!
Newsletter-ul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Ionuț, Loredana, Cristina, Tibi și Doru.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion. Materialele audio-video sunt pregătite cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
___
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.