#110: Ban la ban trage: 10% dintre europeni dețin 67% din avere; Devenim ce sădim: „decât” 22,44 lei merg lunar spre educație; Angajații vor dialog, dar vorbesc în pungă.
Bonus: Jumătate din tinerii americani recunosc că dorm bine la job; Bârfa îi ține pe oameni departe de birou; Topul țărilor fruntașe la discriminarea salarială de gen.
Servus! Ediția 110 este aici. Am ținut cont de dorințele voastre, așa că am făcut-o mai concentrată, numa’ bună de citit dimineața și împărtășit cu prietenii. Să îți fie de folos!
Banii, sursă de stres pentru adulții din întreaga lume.
Adulții din nouă țări au fost întrebați câți bani au nevoie să câștige (minim) pentru a se considera în siguranță din punct de vedere financiar. Rezultatele sondajului arată că jumătate dintre aceștia sunt stresați din cauza banilor lor şi spun că inflaţia este unul dintre principalele motive. Mai mult, se simt mai vulnerabili din punct de vedere financiar decât părinţii lor şi sunt pesimişti cu privire la viitorul financiar al copiilor lor.
În SUA, Australia, Spania şi Mexic, aproximativ 70% dintre adulţi sunt stresați din pricina banilor. Procentul se reduce la 63% în Marea Britanie, 57% în Germania, 55% în Elveţia şi aproape 50% în Singapore şi Franţa. În aceste ţări, deși un procent însemnat dintre respondenți se consideră parte a clasei de mijloc, între 45% şi 62% din populație trăiește de la un salariu la altul.
Și distribuirea inegală a bogăției este un motiv în plus de îngrijorare. La nivelul Europei, 10% dintre cei mai bogați oameni dețin 67% din avere. Suedia avea cea mai mare inegalitate a bogăției în 2022 (87,4), urmată de Islanda (85,7) și Elveția (84,9). La polul opus, țările cu cea mai mică inegalitate a bogăției sunt Slovacia (50,8), Slovenia (52,2) și Danemarca (53,4). În România, 10% dintre bogați dețin 55% din averea totală.
Sistemul fiscal, proprietatea asupra locuinței, pensiile private și asigurările de viață contribuie la această problemă, și cu toate că există o serie de politici care pot fi implementate pentru a reduce această inegalitate, nu există o soluție general valabilă în toate țările. Tu cum crezi că am putea reduce aceste prăpăstii?
Angajații vor dialog sincer, dar nu se simt în siguranță.
Angajații vor conversații deschise și sincere la locul de muncă, arată un studiu recent. Aproximativ două treimi dintre angajații din SUA și Canada (66%) își doresc să poată purta conversații dificile cu colegii și managerii lor. Cu toate acestea, doar o treime dintre ei se simt în siguranță în timpul unor astfel de discuții cu șefii lor, iar încrederea este factorul esențial.
Studiul arată o discrepanță între femei și bărbați în ceea ce privește sentimentul de siguranță și incluziune la locul de muncă. Femeile au mai puțină încredere în manageri și colegi, comparativ cu bărbații.
Este evident de ce e importantă crearea unui mediu de lucru în care oamenii se simt apreciați și în siguranță. Pentru asta, managerii trebuie să-și dezvolte abilitățile în facilitarea conversațiilor dificile, punând preț pe diversitate și incluziune, oferind totodată respect și oportunități egale pentru toți angajații.
Șefii toxici, bârfa și micromanagementul îi țin pe oameni departe de birou.
Tot mai mulți angajați preferă să lucreze de acasă din cauza comportamentului lipsit de profesionalism al colegilor și al șefilor toxici, arată un studiu recent. Unul din cinci angajați din Marea Britanie alege să lucreze de acasă mai des pentru a evita bârfele, flirtul și injuriile.
Fenomenul este prezent și la nivelul managerilor, un sfert dintre aceștia preferând să lucreze de la distanță pentru a evita contactul cu colegii. Angajații se plâng de o serie de comportamente neprofesionale, cum ar fi însușirea muncii altora, întreruperile frecvente și micromanagementul.
Mai mult, o treime dintre angajații din Marea Britanie au avut un manager toxic în ultimii 5 ani, iar patru din zece angajați au părăsit un loc de muncă din cauza acestuia. Comportamentul bădăran al colegilor și șefilor creează un mediu de lucru ostil care-i determină pe mulți să evite biroul. În acest context, poate angajatorii ar trebui să-și regândească nemulțumirea cu privire la angajații care nu vor să lucreze de la birou.
Ai un mesaj nou: Atenție la fraudă.
Înșelătoriile prin SMS reprezintă cea mai frecventă amenințare folosită de hackeri - 45% dintre oameni, la nivel global, primesc astfel de mesaje. Acestea sunt urmate de încercările de fraudă (44%), atacurile de tip phishing prin e-mail (42%), expunerea datelor personale (27%), viruși (18%) și doxxing (9%).
Potrivit studiului, gestionarea parolelor este o vulnerabilitate cheie în rândul utilizatorilor, 34% folosind aceeași parolă pentru două sau mai multe conturi. Iată câteva modalități prin care poți îmbunătăți securitatea conturilor tale:
Utilizează un manager de parole;
Ai grijă să ai parole unice pentru fiecare cont;
Nu-ți nota parolele pe foi sau în documente nesecurizate;
Nu utiliza funcția de completare automată a parolelor din browser;
Fii atent/ă la sistemele de operare care salvează parolele;
Activează autentificarea în doi pași.
Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează. Vezi că angajează, scrie-le și se aranjează 😊.
Dacă munca noastră ți-a fost de folos, susține-ne. Ne ajută mult și feedbackul tău onest, dar și să ne distribui conținutul pe platforma ta preferată. Indiferent de cum alegi să ajuți, îți mulțumim că ne citești și ești aici pentru a contribui la schimbare.
📜 Scurte și tari.
Studenții se bazează tot mai mult pe ChatGPT să le facă treaba. Un studiu recent trage un semnal de alarmă asupra efectelor negative pe care utilizarea inteligenței artificiale le poate avea asupra studenților care lasă în seama roboților îndeplinirea sarcinilor academice. Cercetarea aduce în discuție consecințe precum scăderea abilităților cognitive, a memoriei și a gândirii critice, precum și o tendință crescută către amânarea sarcinilor. Pe lângă problemele de ordin moral sau etic, o atenție sporită e oferită efectului de cerc vicios al acestor practici: cu cât folosesc mai mult instrumentele AI, cu atât studenții se „lenevesc” și devin mai dependenți de ele - lucru care le afectează, în timp, rezultatele academice.
___
Programul haotic de muncă de azi îți poate afecta sănătatea la decenii distanță, conform unei noi cercetări. Persoanele cu program de muncă neregulat în tinerețe sunt mai predispuse la probleme de sănătate, somn precar și stări depresive în jurul vârstei de 50 de ani. Analizând datele a peste 7.300 de participanți din cadrul National Longitudinal Survey of Youth 1979, studiul a constatat că cei care și-au schimbat cel mai des programul de lucru au avut mai multe probleme, iar efectele au fost mai grave decât în cazul celor majoritar șomeri. Impactul negativ este și mai pronunțat în rândul femeilor și al persoanelor de culoare, indicând că factori precum statutul socio-economic și poziția socială pot influența aceste efecte.
___
PIB-ul pe cap de locuitor al României l-a depășit pe cel al Ungariei. Țara noastră se află pe locul șapte de la coada clasamentului european.
___
Țări fruntașe la discriminare salarială de gen. Deși Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) cuprinde 38 de țări care împărtășesc un angajament față de democrație și dezvoltare economică, multe dintre ele încă au decalaje salariale semnificative între bărbați și femei. În graficul de mai jos vezi țările membre OECD cu cele mai mari 10 discrepanțe salariale între femei și bărbați.
___
La polul opus, Norvegia este considerată cea mai bună țară din Europa pentru femeile care lucrează, potrivit unui nou studiu. Analiza, realizată pe baza datelor din 32 de țări europene, a făcut evaluarea în funcție de numeroși factori, printre care procentul angajatelor între 16 și 65 de ani, calitatea concediului de maternitate, ori prezența femeilor în poziții de leadership. Norvegia a obținut un scor de 7.1 din 10, urmată de Islanda, Finlanda și Olanda.
___
Doar 22,44 lei merg spre educație, din totalul de 4038,51 lei cheltuiți lunar într-o gospodărie.
___
Tinerii din China abordează vestimentația „respingătoare” ca formă de protest. Altfel spus, aleg să poarte la birou haine comode, în combinații ciudate, precum jachete de lână și papuci pufoși, pentru a arăta că nu câștigă suficient încât să se îmbrace așa cum angajatorii și-ar dori. Această tendință, care a devenit populară pe rețelele de socializare, arată și dorința lor de a se opune regulilor stricte în ceea ce privește stilul office agreat prin cultura națională.
___
Pensionarea – un lux. Un studiu realizat în Marea Britanie arată că 14% din totalul reprezentanților generațiilor senioare - Baby Boomer și Gen X – au renunțat deja la pensionare, iar alți 4% se gândesc să facă asta. Tendința e mai prezentă în rândul bărbaților – un sfert dintre ei uită de „liniștea de la bătrânețe”, spre deosebire de 16% dintre femei. Problema sunt banii – inflația a crescut cheltuielile casnice cu aproximativ 1.250 de dolari pe an, iar asta împinge oamenii înapoi la muncă.
___
În februarie, 13,249 milioane de persoane din UE erau șomeri, conform estimărilor Eurostat, iar rata șomajului era de 6,0 în UE și 6,5 în zona euro. Vezi mai jos unde se situează România.
___
Italia introduce viza pentru nomazii digitali, devenind și mai accesibilă celor care lucrează la distanță și au un venit anual de minimum 28.000 de euro. Solicitanții trebuie să dovedească, pe lângă venituri, că au asigurare de sănătate valabilă, o cazare adecvată și experiență de lucru la distanță de cel puțin șase luni. Viza este valabilă un an și poate fi reînnoită, dar impune o întâlnire față în față la consulatul italian, pentru prezentarea documentației necesare.
___
Primul funcționar public virtual bazat pe inteligență artificială din România face parte din organigrama Primăriei Galați.
🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase oferite de MedLife.
Parteneriatul angajat-angajator: Flexibilitate, valori comune și oportunități de învățare.
Echilibrul dintre muncă și viața personală este o prioritate pentru 60% dintre angajați și devine la fel de important ca salariul (93%) în deciziile privind cariera, conform raportului Randstad Workmonitor 2024.
Flexibilitatea programului de lucru devine mai importantă decât munca de acasă: 37% dintre angajați sunt dispuși să demisioneze dacă ar fi forțați să petreacă mai mult timp la birou. Mai mult, posibilitatea de a lucra de acasă este non-negociabilă pentru aproape 40% dintre angajați.
Pentru a crea conexiuni mai puternice, oamenii caută organizații care le înțeleg nevoile și dorințele. Peste o treime (38%) nu ar accepta un loc de muncă dacă nu ar fi de acord cu viziunea organizației referitor la problemele sociale și de mediu. Dezvoltarea abilităților și oportunitățile de învățare sunt esențiale pentru motivarea oamenilor - 29% ar părăsi angajatorul care nu le oferă astfel de oportunități.
Randstad Workmonitor acoperă 34 de țări din Europa, Asia și America. Studiul măsoară decalajul dintre realitate și dorințele angajaților și urmărește modul în care acesta se schimbă în timp.
Amazon face un pas înapoi și renunță la plata „automată”.
După o lungă perioadă de cercetare, dezvoltare și promovare, Amazon renunță la tehnologia Just Walk Out pe care o utiliza în magazine pentru a ușura procesul de verificare și plata automată a produselor după scanarea coșului, direct de pe cardul asociat contului Amazon.
Tehnologia a întâmpinat probleme încă de la început. Deşi era promovat ca un proces complet automatizat, în realitate, peste 1.000 de oameni urmăreau camerele de supraveghere pentru a se asigura că niciun client nu pleacă cu mai multe produse decât a plătit.
Mai mult, instalarea și operarea sistemului costau foarte mult, problemă la care se adăuga și cea a colectării datelor personale, inclusiv biometrice, ale clienților. Compania se confruntă cu un proces în Statele Unite în care este acuzată că a colectat aceste date fără a-şi înștiinţa clienții.
Inteligența artificială „fură” joburile tinerilor?
Aproape 8 milioane de locuri de muncă din Marea Britanie ar putea fi eliminate de AI în următorii ani, afectând în special femeile, tinerii și pe cei cu salarii mai mici, conform Institutului pentru cercetare în domeniul politicilor publice. Pentru a oferi ghidaj, PressOne a intervievat un profesor universitar despre acțiunile concrete pe care tinerii ar trebui să le facă pentru a se adapta schimbărilor aduse de inteligența artificială în piața muncii.
Horia Pop, profesor la Facultatea de Matematică și Informatică în cadrul UBB Cluj a explicat limitele inteligenței artificiale. Oamenii inovează prin gândirea originală și abilitatea de a rezolva probleme în moduri neconvenționale, ceea ce nu poate fi învățat. În schimb, inteligența artificială operează doar cu informații existente și extrage esența din acestea.
Stresul de la job crește riscul de boli coronariene la bărbați.
Un studiu publicat în revista Circulation: Cardiovascular Quality and Outcomes a descoperit o legătură îngrijorătoare între stresul de la locul de muncă și riscul de boli coronariene la bărbați. Cercetătorii au analizat datele a peste 6.400 de angajați de-a lungul a 19 ani și au descoperit că:
Bărbații expuși la stres la locul de muncă sau la dezechilibre între efort și recompensă (Effort-Reward Imbalance) aveau un risc cu 49% mai mare de a dezvolta boli coronariane.
Bărbații expuși la ambele, atât stres, cât și discrepanțe între efortul depus și modul în care sunt recompensați, prezintă un risc mai mare de dublu să dezvolte boli coronariene.
Este important ca angajatorii să ia măsuri pentru a reduce stresul la locul de muncă, prin implementarea unor programe de gestionare a stresului și prin crearea unui mediu de lucru sănătos.
Munca, de la „brățară de aur” la „cătușe”.
Angajații ajung în burnout din cauza muncii, însă nu pot lua o pauză pentru că depind de salariul lunar. Așa că trăiesc de la o lună la alta și nu-și pot permite „luxul” de a se odihni suficient.
Stresul vine din presiunile contextului de muncă. Dragoș Iliescu (profesor universitar doctor la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București) și Cătălin Nedelcea, (profesor universitar doctor la Psihologie, UB, și director al CAIPE) sunt de părere că angajatorii ar trebui obligați prin lege să își asume responsabilitatea pentru stresul pe care îl generează, în special pentru că stresul cronicizat poate duce la afecțiuni cardiovasculare ireversibile, care reprezintă, de altfel, principala cauză de deces în multe țări.
Sunt multe acțiuni pe care angajatorii le pot adopta pentru a preveni burnout-ul în rândul angajaților, dar și pentru a-i sprijini pe cei aflați deja într-un punct critic. Printre acestea se numără: programul de lucru flexibil, opțiunea de a lucra de la distanță, „programe și resurse care să promoveze activitatea fizică, meditația, siguranța psiho-emoțională, relaxarea și alte tehnici de gestionare a stresului”, ne spune Corina Neagu, consultant HR și fondatoarea companiei DARE.
Gallup a identificat trei intervenții strategice care reduc drastic epuizarea și îmbunătățesc productivitatea în rândul angajaților:
Creșterea sentimentului de implicare și angajament.
Sprijinirea în mod activ a bunăstării angajaților.
Crearea unei culturi care recunoaște punctele forte ale fiecărei persoane.
Managerii influențează în cea mai mare măsură sentimentul de implicare al angajaților și pot rezolva majoritatea problemelor prin discuții individuale regulate cu aceștia.
Unul din trei americani recunosc că dorm în timpul jobului.
O treime dintre angajații americani recunosc că obișnuiesc să tragă un pui de somn în timpul orelor de muncă, conform unui sondaj realizat pe 1300 de respondenți care lucrează cu normă întreagă. Bărbații din generațiile mai tinere (Gen Z și Millennial) sunt cei mai predispuși la acest obicei: 54% dintre angajații tineri au admis că obișnuiesc să tragă un pui de somn în timpul zilei de muncă, spre deosebire de doar 25% dintre cei cu vârsta de 55 de ani și peste.
Aproximativ 45% dintre angajații care lucrează în regim hibrid spun că ațipesc la serviciu săptămânal, comparativ cu 34% dintre cei care lucrează de la distanță și cu 27% dintre cei care lucrează doar de la birou. Principalele motive pentru pauzele de somn includ dorința de a-și reîncărca bateriile, recuperarea după o noapte cu somn insuficient și volumul mare de muncă.
Cu toate astea, stresul de la job afectează somnul a 77% dintre respondenți, 57% dintre aceștia pierzând cel puțin o oră de somn în fiecare noapte. Problemele legate de echilibrul dintre viața profesională și cea personală sunt considerate principalul factor de stres.
Tu ai tras vreodată un pui de somn în timpul programului de lucru?
💡 Uite ce fain: Lucrul manual face bine creierului.
Cercetările arată că activitățile manuale, precum scrisul de mână și desenul, sunt asociate cu îmbunătățirea funcțiilor cognitive și emoționale, inclusiv reducerea simptomelor de anxietate și depresie. Lucrul manual oferă o formă de stimulare complexă pentru creier, implicând mai multe regiuni și căi cerebrale decât activitățile simple, precum tastarea. Într-un context în care tehnologia și activitățile sedentare sunt din ce în ce mai comune, lucrul cu mâinile, dar și orice formă de artă, îți pot îmbunătăți semnificativ calitatea vieții și a sănătății mintale generale. Olăritul cu Brad Pitt începe să sune din ce în ce mai bine.
📖 Cartea câștigătoare.
„Îmbătrânirea este o boală, iar această boală este tratabilă”, susține David Sinclair, autor al bestsellerului „Lifespan. De ce îmbătrânim și cum să nu o mai facem”. Îmbătrânirea pare a fi un adevăr incontestabil. Dar dacă tot ceea ce am fost învățați să credem este greșit? Cum ar fi dacă ne-am putea alege durata vieții? Cercetările lui David Sinclair de la Harvard explorează mecanismele biologice și posibilitățile științifice de a încetini, ori chiar inversa, procesul de îmbătrânire.
Iar dacă vrei să aprofundezi cercetările și ideile despre longevitate, David Sinclair vine la Brand Minds 2024. Pentru că faci parte din comunitatea noastră, îți poți lua biletele la preț redus, folosind codul HW12 în căsuța de discount suplimentar. Ne vedem la București!
Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!
Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Ionuț, Loredana, Cristina, Tibi și Doru, ajutați de voluntarii noștri implicați: Sergiu O., Mihai și Sergiu U..
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion. Materialele audio-video sunt pregătite cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
___
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.
"Jumătate din tinerii americani recunosc că dorm bine la job."
Oare de ce recunosc? :))