#109: Stresul, principala grijă în lume și mărul discordiei în relații; 10% în plus pe cântar te pot costa 6% din salariu; Workaholismul, dependența cu care ne mândrim; Copiii, mai creativi decât AI
Bonus: Doar 4% dintre firmele românești au salariile la vedere; Zeții primesc tot mai multă putere în companii; Munca remote, sinonimă cu profitul; Un robot poate avea vocea ta în 15 secunde.
Servus. Ediția 109 este aici. Mulțumim că ne ajuți să ajungem cu cele mai valoroase informații și la prietenii sau colegii tăi, distribuind ce ți se pare cel mai util.
Workaholismul – trăsătura angajaților dedicați sau boală în toată regula?
Deși societatea glorifică adesea ideea de a fi „workaholic" ca pe un semn de forță fizică, emoțională și morală, cu referințe la figuri istorice precum Winston Churchill și Margaret Thatcher sau la succesul contemporanilor din tehnologie, realitatea este mult mai complexă. Spre exemplu, știai că există întâlnirile Workaholics Anonymous, care oferă un program de recuperare în 12 pași, similar cu cel al Alcoolicilor Anonimi?
Dependența de muncă, exprimată prin termenul de „workaholism", nu este recunoscută ca o condiție clinică în Manualul de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale (DSM), dar studiile arată o suprapunere clară între acest comportament și boli recunoscute, precum tulburarea obsesiv-compulsivă. Mai mult, acolo unde s-au realizat, cercetările relevă că adulții se luptă să se deconecteze de la muncă (spre exemplu, peste jumătate din adulții britanici).
Dr. Niall Campbell, psihiatru consultant al centrului de adicție Priory din Londra, afirmă că munca excesivă poate fi considerată dependență dacă începe să aibă un impact negativ asupra altor aspecte ale vieții.
Nu numărul de ore de muncă este problema, ci măsura în care aceasta ne afectează relațiile, capacitatea de relaxare și de a experimenta bucurie în alte arii ale vieții.
Această situație scoate în evidență necesitatea unei reevaluări a echilibrului între viața profesională și cea personală, subliniind importanța sănătății mintale și fizice în fața succesului profesional, așa cum îl percepem fiecare. Este esențial să recunoaștem semnele unei posibile dependențe de muncă și să căutăm ajutor atunci când ea începe să ne domine existența, pentru a preveni consecințele negative pe termen lung asupra sănătății și bunăstării noastre.
Stresul = principalul motiv de stres pentru jumătate dintre angajații lumii.
Creșterea nivelului de stres la locul de muncă este principala preocupare a 54% dintre angajații din întreaga lume, potrivit studiului Deloitte 2024 Global Human Capital Trends. Un sfert dintre angajați sunt îngrijorați de schimbările uriașe care vin la pachet cu transformările tehnologice - precum nevoia de a deprinde noi abilități și de a ocupa noi locuri de muncă. Alte preocupări includ noua capacitate a angajatorilor de a le monitoriza digital munca fără consimțământul lor (22%) și lipsa conexiunii și a sentimentului de apartenență cauzate de munca la distanță sau în format hibrid (20%).
Pentru ca organizațiile să testeze noile modalități de lucru create de avansul tehnologic fără a pune în pericol rezultatele de business, este necesar ca acestea să implementeze așa-numitele „locuri de joacă digitale” (digital playgrounds). Acest lucru presupune selecția tehnologiilor și democratizarea oportunităților de a le utiliza. Majoritatea organizațiilor (65%) recunosc importanța acestei mentalități, dar doar 41% fac ceva în acest sens și 10% fac suficient încât să înregistreze un progres semnificativ.
Cum locul de muncă nu mai reprezintă un loc specific, departamentul HR nu mai poate fi singurul responsabil pentru toate nevoile oamenilor. Prin urmare, departamentele care gestionează capitalul uman ar trebui să treacă de la funcția operațională către o abordare interdepartamentală. În prezent, 20% dintre membrii echipelor de conducere sunt ferm convinși că departamentul HR îmbunătățește performanța angajaților, în timp ce doar 10% dintre angajații fără funcții de conducere cred că acesta le îndeplinește nevoile și preferințele.
Presiunea de la muncă e și motiv de divorț.
Opt din zece persoane din Generația X (cel mai grav afectate de acest fenomen) spun că stresul de la serviciu i-a înstrăinat și le-a cauzat probleme în căsnicie sau relație, conform unui nou sondaj Headspace. Ba mai mult, 71% au ajuns să se despartă de parteneri din acest motiv, iar 37% au recunoscut că presiunea constantă le-a cauzat probleme serioase de sănătate mintală, de la gânduri negre până la abuzul de substanțe.
De asemenea, 77% dintre respondenți admit că stresul de la muncă le-a afectat sănătatea fizică, iar 75% au observat că asta i-a făcut să acumuleze kilograme în plus. 97% dintre angajații incluși în studiu spun că nu s-au simțit sprijiniți de organizațiile lor – ba chiar managerii direcți le-au afectat și mai tare starea mintală în ultimul an.
Kilograme în plus, bani în minus la salariu.
Discriminarea bazată pe greutate în mediul de lucru există și poate afecta salariul angajaților, potrivit mai multor studii recente. Concret, o creștere de 10% în masa corporală a unei femei poate duce la scăderea venitului său cu 6%, în medie. Un alt fapt alarmant expus de Harvard University este că prejudecățile privind greutatea au crescut cu 40% între anii 2007 și 2016, deși cele bazate pe rasă și orientare sexuală au scăzut.
Această discriminare se manifestă în diverse moduri, inclusiv prin excluderea din proiecte importante sau scăderea șanselor de avansare profesională. De exemplu, studiul realizat de Universitatea Vanderbilt concluzionează că 6 kilograme în plus pot ajunge să coste o femeie 9.000 de dolari pe an. Discriminarea bazată pe greutate nu se limitează însă doar la femei; bărbații sunt de asemenea afectați.
Tu ce i-ai spune șefului care te-ar plăti după greutatea corporală, în loc de cea a abilităților pe care le deții?
Peste 50% dintre angajatori păstrează secretul salariilor.
În timp ce 79% dintre organizații au inclus creșteri salariale în strategia anului 2024, doar 24% anticipează că vor mări salariile cu mai mult de 10%, potrivit unui raport realizat de Hays România. În 2023, 50% dintre angajatori au avut creșteri salariale între 5 și 15% și intenționează să urmeze o tendință similară și în acest an.
Cu toate acestea, studiul ridică un semnal de alarmă privind demisiile: 23% dintre angajați au demisionat din cauza discrepanțelor salariale. Mai mult, competiția pentru talente rămâne acerbă, iar lipsa de competențe este în continuare o problemă cu care se confruntă angajatorii. Pe lângă asta, aproximativ 50% dintre companii țin încă salariile secrete, ceea ce duce la sentimente de neîncredere și inegalitate între angajați. Doar 4% dintre companii au declarat că publică toate salariile angajaților.
Profesie nouă: specialist în managementul schimbării spațiului de lucru.
Organizațiile se străduiesc să creeze spații de lucru primitoare și apelează la experți pentru consultanță în această direcție. Aceștia se numesc „specialiști în managementul schimbării spațiului de lucru", „arhitecți ai experienței din birou" sau „specialiști în capital uman". Ce fac aceștia? De exemplu, pot evalua modul în care combinațiile de culori din birouri ar putea influența productivitatea. Astfel, oferă șanse angajaților de a lucra într-o cameră "blackout" cu o combinație de culori complet neagră sau într-o cameră "whiteout" corespunzătoare, pentru a vedea care dintre ele ar putea stimula inovarea.
Consultanții sunt atenți la nevoile angajaților și personalizează în cel mai mic detaliu soluțiile oferite pentru „ca mersul la birou să merite efortul, așteptările angajaților sunt mari” (Linda Morey-Burrows). Iar angajatorii sunt dispuși să plătească pentru astfel de servicii. De exemplu, o companie a implementat recent folosirea tehnologiei de recunoaștere facială pentru a se asigura că sunt pregătite comenzile preferate de cafea ale angajaților, imediat ce aceștia intră pe ușă.
Ești unul dintre cei 7770 de oameni care ne citesc săptămânal (chiar de două ori)! Și sigur nu ne oprim aici - avem tot mai multe idei îndrăznețe și dorință de a crește proiectul Hacking Work, dar pentru asta avem nevoie de tine. Dacă îți place ce facem și crezi că îți suntem de folos, ne poți susține munca aici: hackingwork.ro/susține.
Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează. Vezi că angajează, scrie-le și se aranjează 😊.
📜 Scurte și tari.
Inovația românească în lupta împotriva cancerului: soft dezvoltat la Cluj, testat cu succes în 12 clinici din țară. Software-ul Mediq destinat eficientizării tratamentului de cancer, creat de startup-ul clujean Synaptiq, a demonstrat o eficacitate remarcabilă și este testat acum de 71 de specialiști din România. Soluția software bazată pe inteligență artificială a fost dezvoltată pentru a scurta timpul în care medicii radioterapeuți delimitează volumele-țintă la nivelul ariilor ganglionare și organele aflate la risc, de la câteva ore la aproximativ un minut.
___
Larry Fink, liderul celui mai mare fond mondial de investiții, zice c-ar trebui să muncim mai mult - a lansat un apel pentru reevaluarea vârstei de pensionare și a modului în care gândim economiile pentru bătrânețe. Pornind de la progresul medical care ne permite să trăim mai mult și proiecțiile ONU care arată că una din șase persoane va avea peste 65 de ani până în 2050, șeful BlackRock consideră că pensionarea în jurul acestei vârste este o idee depășită. El îndeamnă la o colaborare mai strânsă între guverne și sectorul privat, și găsirea unor soluții sustenabile pentru finanțarea anilor de bătrânețe, având în vedere că sistemele actuale de pensii nu vor face față creșterii numărului de pensionari. Tu ce părere ai despre asta?
___
Sărăcia accelerează îmbătrânirea creierului. O echipă de cercetători din Elveția a descoperit că există o legătură între veniturile reduse și declinul mai rapid al substanței albe din creier. Studiul a constatat că cei din gospodăriile mai sărace au obținut scoruri mai slabe la testele cognitive decât cei din gospodăriile mai înstărite.
___
Harta bogăției: unde trăiesc cei mai bogați oameni din lume? *Să știi unde să te muți dacă vrei să întinerești.
___
Cum te poate ajuta șeful să treci peste o traumă? Aproximativ 70% dintre adulți vor experimenta o formă de traumă de-a lungul vieții lor, iar asta le poate afecta profund atât viața personală, cât și pe cea profesională. Trauma nerezolvată, explică experții, poate scădea capacitatea de adaptare și reziliența, influențând negativ performanța la job. Apelând la păreri specializate, cărți și experiențe personale avizate, acest articol Forbes oferă niște concluzii valoroase, cu accent pe importanța confruntării emoțiilor pentru vindecarea traumei și a minimizării efectelor negative asupra întregii cariere.
___
Sharentingul – bun sau rău? 77% dintre părinții americani aleg să împărtășească online momentele importante ale copiilor lor, însă doar 25% le solicită celor mici consimțământul. De ce ar fi asta o problemă, te întrebi? Află că Franța propune o legislație împotriva sharentingului, în urma statisticilor alarmante care indică faptul că 50% dintre imaginile publice ale copiilor ajung pe forumuri cu conținut periculos. Cât de mult ar trebui, deci, să postăm despre copiii noștri? Ne spune Panorama.
___
UE a venit cu o propunere legislativă pentru a restricționa stagiile neplătite ale tinerilor. Într-un efort de a combate exploatarea tinerilor de către companii, Nicolas Schmit, comisarul UE pentru locuri de muncă și drepturi sociale, subliniază nevoia de a atrage și păstra tinerii talentați în Europa, prevenind astfel exodul creierelor și migrația masivă.
___
Creativitatea fetelor este ucisă de mesajele societății despre perfecțiune. Grupul LEGO a dezvăluit rezultatele unui studiu global despre încrederea creativă a copiilor. Concluziile arată că presiunea perfecțiunii și limbajul cotidian reprezintă riscuri pentru copii, în special pentru fete, pe care le împiedică să-și atingă potențialul creativ maxim. Compania susține că, schimbând limbajul, putem contribui la un viitor mai promițător pentru fete.
___
Îți poate fi clonată vocea în 15 secunde. OpenAI a prezentat o nouă aplicație denumită Voice Engine, bazată pe inteligența artificială, care poate clona vocea unei persoane folosind o înregistrare de doar 15 secunde. Vocea artificială rezultată poate citi aproape orice text pe care îl primește, suficient de bine încât să te facă să te-ntrebi „când am zis eu asta?”. Într-o lume în care deepfake-ul ne păcălește mintea, un instrument care să ne imite vocea e fix ce ne lipsea.
___
Femeile reprezintă doar 14% din totalul angajaților din construcții în Statele Unite ale Americii și doar 1% din totalul directorilor executivi din domeniu.
___
70% dintre angajații din HoReCa și turism câștigă sub salariul mediu pe economie. 36,9% dintre aceștia au salarii cuprinse între 1.900 de lei și 3.000 de lei, iar 33,3% între 3.000 și 4.500 de lei. Mai mult, salariul mediu național pentru cei care ocupă roluri de specialiști este de 5.000 de lei.
___
47% dintre contabilii din România au nevoie de noi abilități soft, pentru a putea deveni directori financiari şi pentru a prelua noi roluri şi responsabilități strategice de management financiar, conform primului studiu de profesionalizare a meseriei de contabil din România.
___
Cu cât ești mai activ(ă) pe Facebook cu atât mai mult îl ajuți pe Mark Zuckerberg să se îmbogățească: în medie cu 50 de dolari anual, în funcție de timpul petrecut pe platformă. Am aflat asta din newsletterul
#333, scris de .🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife.
De ce rămâne validă munca remote? Un singur cuvânt: profitabilitate.
Munca la distanță va rămâne o realitate pentru că e profitabilă pentru companii, conform unui economist de la Stanford. Nick Bloom a devenit un fel de guru când vine vorba despre munca remote, iar recent și-a expus argumentele în cadrul unui podcast: trăim într-o lume capitalistă, iar munca la distanță e profitabilă pentru că nu afectează performanța angajaților și scade numărul celor care pleacă din companie. Cei mai mulți oameni vor să meargă la birou 2-3 zile, pentru învățare și socializare.
De cealaltă parte, promotorii muncii de la birou au și ei argumente valide. Spre exemplu, Scott Galloway, profesor la NYU, spune că este foarte posibil să aibă loc un transfer de miliarde de dolari în zona imobiliară, dinspre comercial înspre rezidențial, iar pentru persoanele sub 30 de ani, acest transfer ar fi un dezastru.
Ca idee, în momentul de față aproximativ 60% dintre angajați lucrează de la punctul de lucru sau sediul social al angajatorului, 30% muncesc hibrid, și 10% lucrează de acasă în totalitate. Media angajaților care lucrează de acasă în Uniunea Europeană este de 10,1%. În România, media angajaților care lucrează de acasă în totalitate este de 1,4%, iar datele sugerează că în jur de 28% dintre angajații white collar lucrează în sistem hibrid. Oricât de mult am dezbate, conceptul de muncă remote a evoluat dintr-o opțiune de flexibilitate într-un mod de lucru preferat de mulți dintre noi. Până la urmă, poate că secretul nu e să aduci oamenii înapoi în birou cu forța, ci să creezi un mediu în care să-și dorească să lucreze. Sau, mai bine, să vrea să lucreze pentru tine, indiferent unde se află.
Cum pot ușura șefii viața angajaților cu autism?
Doar aproximativ 30% dintre persoanele cu autism care ar putea fi active în piața muncii au un loc de muncă, ne spune un studiu desfășurat în Marea Britanie, iar acestea se confruntă cu cea mai mare discrepanță salarială dintre toate grupurile de persoane cu handicap. Una dintre cele mai mari probleme cu privire la sprijinirea acestor angajați este lipsa de înțelegere a autismului de către angajatori. Câteva acțiuni prin care angajatorii pot ușura viața acestor angajați:
Încurajarea evoluției în carieră prin crearea unor pachete de formare profesională gândite special pentru aceștia;
Asigurarea că recrutorii sau consilierii în carieră pot oferi consiliere adecvată persoanelor cu autism pe perioada procesului de recrutare;
Crearea de spații, mobilier și echipamente adecvate nevoilor acestora;
Dezvoltarea de sisteme IT adecvate nevoilor angajaților cu autism.
E tot mai probabil ca șeful să fie confundat cu un stagiar.
Generația Z începe să-și facă simțită prezența în rândul managerilor. Născuți între 1997 și 2012, sunt primii nativi digitali, au crescut fără frica butonului „refresh” și prețuiesc diversitatea, incluziunea și sustenabilitatea.
Deși reprezintă doar 16.8% din forța de muncă din SUA, conform datelor ADP Research Institute, influența lor crește rapid. Acești tineri nu doar că au intrat în câmpul muncii pe ușa din față, dar au și luat-o la goană direct spre birourile de management. În doar câțiva ani, au ajuns să aibă roluri de conducere, crescând de la mai puțin de 1% la 3% din totalul managerilor. Această ascensiune fulgerătoare se datorează atât promovărilor rapide, cât și angajărilor directe în poziții de conducere, ilustrând recunoașterea competențelor și adaptabilității lor.
În mod interesant, promovările în creștere ale Gen Z contrastează cu cele ale Baby Boomers, care sunt în scădere. Gen Z a văzut o creștere de 20% a ratei de promovare în management, semn că angajatorii valorifică proaspetele lor perspective. În plus, tinerii lideri aduc cu ei și un suflu nou în management.
😠 Șefu’ care taie chefu’: 35% dintre cei peste 17.000 de angajați ai Carrefour primesc salariul minim pe economie.
O parte dintre angajații Carrefour au protestat, ca urmare a faptului că salariile le-au fost reduse odată cu taxarea tichetelor de masă cu încă 10%, respectiv contribuția la asigurările sociale de sănătate. Principalele solicitări ale angajaților vizează acordarea tichetelor de masă la valoarea maxim deductibilă și acordarea primei de transport.
Reprezentanţii retailerului susțin că vor avea întâlniri cu delegații sindicatelor pentru a discuta şi semna un nou Contract Colectiv de Muncă pentru a stabili detalii privind condițiile de muncă, programul de lucru, precum şi măsurile de sănătate şi securitate, având în vedere că acordurile colective de muncă expiră la data de 31 iulie 2024.
Mai mult, angajații din retail nu vor avea liber în weekend deoarece propunerea Asociației Națională a Comercianților Mici și Mijlocii de a închide supermarketurile peste weekend nu a fost aprobată de către Guvern.
🌶️ Sweet & spicy.
Tu ce-ai ales să delegi AI-ului?
💡 #Știațică: Tehnologia mai are de învățat de la copii. Creativitatea preșcolarilor dă clasă AI-ului.
Copiii depășesc cele mai sofisticate modele de inteligență artificială, atunci când vine vorba de inventivitate, conform unui test recent efectuat de cercetătorii de la Universitatea Berkeley din California. Publicat în revista Perspectives on Psychological Science, studiul rezultat evidențiază limitările AI, în special în ceea ce privește capacitatea de inovație, o trăsătură definitorie a inteligenței umane.
Testul a inclus componente de imitație și creativitate, unde participanții – copii între 3 și 7 ani și adulți – au trebuit să recunoască utilizările convenționale ale obiectelor și să găsească utilizări noi, inedite, pentru ele. Rezultatele au arătat că, deși modelele AI pot identifica asocieri superficiale între obiecte, rămân totuși în urmă în fața capacității umane de a inova și de a aplica gândirea abstractă pentru rezolvarea problemelor în moduri neconvenționale. Ori, cel puțin, în fața celor care n-au învățat încă să coloreze (doar) în contur.
Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!
Newsletter-ul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Ionuț, Loredana, Cristina, Tibi și Doru, ajutați de voluntarii noștri implicați: Alexia, Sergiu O., Mihai și Sergiu U..
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion. Materialele audio-video sunt pregătite cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.