#106: A apărut Devin, primul robot inginer de software autonom; 2024 - anul dictatorilor de birou?; Suntem locul 4 în lume la teama de-a avea succes; Migrația de sub preșul statului.
Bonus: Doar 34.7% dintre managerii de pe teritoriul UE sunt femei; Viitorul nu prinde pensia – rămânem fără tineri.
Servus! Ne găsești și în versiunea internațională, aici. Trimite cele mai valoroase informații și către prietenii sau colegii tăi, indiferent de limba vorbită.
Devin or Devil? A apărut primul inginer software AI.
Startup-ul american Cognition AI a lansat public, de câteva zile, un model unic de Inteligență Artificială (AI) pe care l-a prezentat drept „Devin, primul inginer de software AI, priceput și neobosit”. Descris ca un instrument „de ultimă generație”, Devin a susținut deja cu succes câteva interviuri practice de angajare ca inginer software, la mai multe companii de top specializate în inteligență artificială. Ca să arate ce poate, Devin a realizat cu succes sarcini de lucru specifice unui inginer software, în timp real, pe platforma de freelancing Upwork.
Potrivit creatorilor săi de la Cognition AI, Devin poate efectua sarcini de codare în mod 100% autonom și, de asemenea, își poate ajusta singur, în timp real, modelele AI utilizate. Performanțele demonstrate de Devin sunt mult superioare celor realizate de GitHub și Copilot, deoarece noul inginer de software AI poate munci autonom și își poate finaliza în mod convenabil sarcinile singur, fără intervenția sau asistența oamenilor. Lansarea lui Devin este cea mai spectaculoasă știre din domeniul tehnologic în ultimele luni și este amplu dezbătută în întreaga lume.
Devin este capabil să definească singur specificațiile unui proiect de inginerie software în mod autonom: i s-au prezentat câteva probleme de pe GitHub specifice proiectelor open-source din lumea reală și a rezolvat cu succes aproximativ 13,86% din problemă fără ajutor. Comparativ cu un model anterior care a înregistrat o performanță de 1,96% neasistat și 4,80% asistat, instrumentul dezvoltat de Cognition AI s-a dovedit incredibil de capabil. Totodată, Devin este capabil să învețe cum să folosească tehnologii nefamiliare găsind și selectând online în fracțiuni de secundă toate resursele educaționale de care are nevoie pentru a îndeplini sarcina alocată.
Peste jumătate dintre români se tem să pornească o afacere.
Numărul românilor care conduc o nouă afacere a scăzut începând cu anul 2021, plasând România pe locul 38 dintre cele 46 de țări analizate în cercetarea Global Entrepreneurship Monitor (GEM) din 2023.
Situația României este favorabilă în privința identificării oportunităților antreprenoriale, țara noastră situându-se pe locul 24 din 45 de economii studiate. 55,67% din populația adultă activă vede condiții bune pentru pornirea unei afaceri în următoarele șase luni în zona în care trăiește. Deși această rată este mai scăzută decât cea a Poloniei (73,64%) și Croației (64,09%), o depășește pe cea a Sloveniei (50,23%), Ungariei (28,22%) și Slovaciei (32,86%).
Din punct de vedere al încrederii în capacitățile antreprenoriale, ne situăm pe locul 31 - jumătate din români cred că au cunoștințele și capacitățile necesare pentru a porni o afacere.
La capitolul teamă, stăm mult mai „bine”, suntem locul 4 în lume: pe 6 din 10 români frica de eșec îi împiedică să înceapă o afacere, iar asta e valabil chiar și în cazul celor care văd oportunități reale în zona lor. De asemenea, doar 8,95% dintre participanții la studiu intenționează să pornească o afacere în următorii trei ani.
2024, anul revenirii în forță a șefilor dictatori?
O nouă eră de autoritarism e pe cale să înceapă în companii, avertizează mari publicații precum The Atlantic, Fortune, The Economist și Financial Times. Și după câte bine am înțeles până azi despre trendurile mondiale, orice se întâmplă „dincolo” are mari șanse să ne inunde în curând propria ogradă.
După pandemie, lupta pentru întoarcerea la birou a scos la iveală o veritabilă rebeliune a angajaților, care au luptat să-și păstreze flexibilitatea și calitatea vieții oferite de munca în sistem remote sau hibrid. Unii chiar au obținut salarii mai mari și condiții mai bune de lucru, iar eforturile multor organizații s-a mutat pe bunăstarea angajaților.
Unii experți spun însă că vremurile când puteai să zici „nu-mi convine, plec” s-au cam dus. Giganți precum Disney și Amazon au forțat marea întoarcere la birou, întorcând brusc foaia de la meniuri gratis și abonamente la yoga către o atitudine mult mai strictă. Rezultatul? O reinstituire a „servituții obișnuite” în cultura corporatistă, unde poveștile de succes ale unor lideri necruțători, precum Wang Chuanfu de la BYD, devin din nou modelul de urmat. Acești lideri, aplaudați pentru stilul lor de management ferm, nu doar că și-au recâștigat controlul, dar au și reușit să submineze spiritul de independență al angajaților, reintroducând o cultură a muncii excesive și a devotamentului fanatic.
Mai mult de două treimi dintre profesioniștii americani au avut de-a face cu un șef toxic cel puțin o dată, iar peste 31% spun că încă suferă sub tirania unuia. În Europa, situația e ceva mai blândă – doar 13% admit că lucrează sub conducerea unui șef cu apucături de dictator. În acest context, apariția unor noi lideri narcisiști patologici, care ambalează cruzimea în „model de leadership disruptiv” sau „transparență radicală”, dovedește că tirania la locul de muncă încă poate deveni o problemă, ce impune reconsiderarea valorilor și practicilor din organizații.
Tu ce crezi, ai mai rămâne într-o organizație condusă cu „mână de fier”?
🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase.
Salariile mai mari pentru noii angajați, o sabie cu două tăișuri.
Angajarea noilor talente pe salarii mai mari decât cele ale angajaților existenți duce la creșterea ratei de fluctuație a angajaților, în special în rândul celor cu performanțe ridicate, avertizează un nou studiu Visier.
Principalele concluzii ale studiului arată că:
Angajații care primesc o majorare salarială la scurt timp după angajarea unui nou coleg cu un salariu mai mare tind să rămână mai mult timp în companie.
Angajații care trebuie să aștepte șase luni sau mai mult pentru o mărire salarială sunt mai predispuși să demisioneze.
Angajații cu performanțe ridicate sunt mai predispuși să demisioneze ca urmare a diferențelor salariale decât colegii lor cu performanțe mai scăzute.
Inechitățile salariale pot eroda încrederea angajaților în conducere și pot duce la o scădere a nivelului de implicare.
Cercetarea evidențiază câteva moduri prin care managerii și liderii se pot asigura că atât angajații noi, cât și angajații cei existenți sunt tratați corect:
Creșterea gradului de conștientizare cu privire la inechitățile salariale. Implică pregătirea specialiștilor din HR, dar și a managerilor, astfel încât să evalueze regulat climatul și distribuirea resurselor și să corecteze rapid inechitățile salariale, când apar.
Promptitudinea în eliminarea inechităților salariale. Organizațiile trebuie să le soluționeze imediat ce le identifică, pentru a evita ca oamenilor să le fie știrbită încrederea și, ulterior, să plece.
Investirea în instrumente și procese. Presupune actualizarea sistemelor de management al performanței, încurajarea unei culturi a transparenței în jurul discuțiilor despre salarii și adaptarea la nevoile în schimbare ale angajaților.
Inteligența artificială, ajutor în depistarea fraudelor.
Capacitatea de analiză eficientă a datelor pentru depistarea fraudelor este un instrument vital din arsenalul oricărei organizații. Peste 90% dintre firme utilizează o anumită formă de analiză a datelor ca parte a programului lor antifraudă, potrivit raportului Anti-Fraud Technology Benchmarking din 2024.
În 2022, 26% dintre organizații se așteptau să adopte inteligența artificială și învățarea automatizată în viitorul apropiat, iar acest proces atinge 32% în prezent. De asemenea, se preconizează că utilizarea analizei și modelării predictive va crește semnificativ, 22% dintre organizații plănuind acest lucru în următorii doi ani.
Cu toate acestea, rata de adopție a inteligenței artificiale și a învățării automate este sub așteptări – a crescut cu doar 5% începând cu 2019. iar estimările preconizau rate de 25%.
Viitorul nu prinde pensia – rămânem fără tineri care să ne susțină.
Între anii 2011 și 2022, populația rezidentă a României a scăzut cu peste un milion de oameni. Îngrijorător este că această scădere se datorează în mare parte tinerilor cu vârste între 15 și 34 de ani. În aceeași perioadă, schimbările pentru restul generațiilor au fost nesemnificative. Astfel, între 2011 și 2022, numărul copiilor (0-14 ani) a scăzut cu 108,500 de persoane, în timp ce numărul celor de cel puțin 35 de ani a crescut cu aproximativ 76,000 de persoane.
Tendințele negative s-au menținut și în 2023: numărul tinerilor a scăzut mai rapid decât al copiilor, iar grupul celor de peste 35 de ani a crescut tot mai rapid. Proiecțiile demografice indică că această tendință se va menține până într-un punct critic, când structura demografică se va inversa. Ce înseamnă asta? Că intrarea în pensie a decrețeilor se va suprapune cu golul din piața muncii de peste 10 ani.
Meseria de jurnalistă – ziua veselă, noaptea discriminată și hărțuită.
Femeile sunt mai prezente în domeniul jurnalismului, însă în funcțiile de conducere doar 22% dintre cei 180 de editori de top cuprinși în raportul Institutului Reuters sunt femei. În Europa, 41% dintre jurnaliști sunt femei, dar rolul lor este asociat cu subiecte considerate „feminine" cum ar fi știința, sănătatea și problemele sociale.
În România, studiile sunt limitate, dar cercetările arată că femeile din mass-media percep că puterea este în mâinile bărbaților, chiar dacă sunt mai active în domeniu. Jurnalistele sunt, de asemenea, mai expuse la violență de gen, cu 73% declarând că au fost victime ale violenței online. Mai mult, un studiu global realizat de Centrul Internațional pentru Jurnaliști (ICFJ) cu sprijinul UNESCO arată că jurnalistele au fost afectate de amenințări cu violența fizică (25%) și sexuală (18%). Aceste dezechilibre necesită intervenții eficiente pentru a asigura o industrie de știri mai echitabilă.
Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează. Vezi că angajează, scrie-le și se aranjează 😊.
Ajută-ne să contribuim la un viitor mai bun! Dacă munca noastră ți se pare valoroasă și crezi că informațiile pe care ți le oferim sunt utile, acum ne poți sprijini și tu. Am inventat două metode: poți deveni abonat premium YouTube (caz în care obții și acces în exclusivitate la anumite materiale pe care le publicăm) sau ne poți face cinste cu o cafea oricând dorești. Indiferent ce alegi, îți mulțumim și promitem să continuăm să livrăm conținutul pe care-l găsim cel mai folositor, pentru tine.
📜 Scurte și tari.
Val de concedieri în masă la două dintre cele mai mari companii IT din România. NTT Data și la Cognizant Softvision se află în dificultate și au declanșat în aceste zile un nou val de concedieri colective. Angajații acuză tehnici discriminatorii mascate sunt forma unor despărțiri amiabile.
___
Elon Musk a afirmat că „nimic nu se poate schimba în doar 40 de ore de muncă pe săptămână”. Ce bine, oricum angajatul american lucrează în medie 44 de ore săptămânal doar pentru a supraviețui.
___
Morgan Stanley își reduce forța de muncă cu 9% în divizia de administrare a activelor din China, răspunzând astfel dificultăților pieței de acțiuni aflate în declin; indicele CSI300 din China a scăzut la cel mai jos nivel din ultimii cinci ani, marcat de o criză a datoriilor în sectorul imobiliar și o scădere a interesului investitorilor locali.
___
Spitalul Județean Galați dezinfectează sălile de operație și saloanele cu ajutorul a 22 de roboți cu raze ultraviolete, reducând astfel timpul necesar igienizării unei săli de la 3-5 ore la doar 7-10 minute.
___
A trecut 8 martie, putem să vă spunem: doar 34.7% dintre managerii de pe teritoriul UE sunt femei, din totalul persoanelor angajate cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani în Uniunea Europeană, cu o proporție de 53.5% bărbați și 46.5% femei.
___
De rușine sau pentru că muncesc prea mult, româncele își pun sănătatea pe ultimul loc. Femeile ajung la medic doar în ultimul ceas și consecințele neglijării sănătății sunt grave.
___
Te tentează să aplici pentru un rol la Google? Uite o listă a joburilor remote disponibile în martie.
___
OpenAI contraatacă în disputa cu Elon Musk prin publicarea unui schimb de emailuri, dezvăluind detalii ale relației lor controversate. Musk, care a părăsit OpenAI și a dat compania în judecată, acuzând-o că a deviat de la principiile open-source, susține în emailuri că OpenAI ar trebui să se bazeze pe Tesla pentru finanțare.
___
Prea mult umor din partea șefilor strică – poate duce la epuizare și scăderea satisfacției la locul de muncă, potrivit unui studiu publicat în Academy of Management Journal. Cercetarea evidențiază că umorul excesiv manifestat de lideri forțează angajații să practice un soi de „actorie", care crește riscul de burnout și ale afectează bunăstarea. Efortul emoțional necesar pentru a răspunde la glumele șefilor, chiar și atunci când nu sunt amuzante, este o sursă majoră de stres. Deși umorul poate avea efecte benefice, folosirea lui cu moderație și atenție la calitate poate îmbunătăți atmosfera de lucru fără a sacrifica bunăstarea angajaților.
___
Părinții au obligația să susțină financiar copilul până la terminarea studiilor. Potrivit prevederilor Codului Civil, părinții au responsabilitatea de a susține financiar copilul până la finalizarea studiilor, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani. În situația în care părinții refuză să își îndeplinească această obligație, se poate face apel la instanță pentru a obține o hotărâre care să-i oblige să acorde o sumă lunară de sprijin financiar. Tu ce crezi? Pot fi obligați părinții să-și întrețină copiii și după 18 ani?
___
Top 5 țări campioane la echilibrul dintre muncă și viață personală. Noua Zeelandă conduce topul țărilor care reușesc să îmbine armonios viața profesională cu cea privată, prioritizând echilibrul și bunăstarea angajaților, cu beneficii generoase precum 26 de săptămâni de concediu de maternitate plătit. Urmează Spania și Franța, cu 26, respectiv 36 de zile de concediu anual legal, urmate de Danemarca și Italia, cu politici și programe eficiente care încurajează echilibrul, dar și o cultură care valorizează timpul liber și bunăstarea oamenilor.
___
Mai puțin de jumătate dintre companiile europene își sprijină angajații să deprindă abilități în ceea ce privește inteligența artificială generativă, în ciuda faptului că previziunile indică o creștere cu 68% a schimbărilor de competențe necesare până în 2030, comparativ cu 2016.
___
Un grup de cercetători a creat un virus AI numit Morris II, capabil să fure date și să se răspândească în sisteme AI. Folosind „prompturi de auto-replicare adversare", acesta exploatează vulnerabilitățile modelelor precum ChatGPT și Gemini. Riscurile includ furtul de date și perturbarea gravă a sistemelor AI, arătând astfel riscurile ecosistemelor bazate pe inteligența artificială și subliniind necesitatea implementării unor măsuri de securitate eficiente care să prevină atacurile.
___
1 din 3 angajați cu dizabilități sunt discriminați la locul de muncă. Datele vin din SUA și arată că, deși 2023 a fost un an cu rate record de angajare a persoanelor cu dizabilități, companiile mai au de lucrat la acomodarea acestora. Încă există obstacole majore atât în procesul de angajare cât și ulterior, la locul de muncă. Ca și cum viața nu ar fi deja o cursă cu obstacole pentru acești oameni.
___
Jumătate dintre angajații neurodiverși au lipsit de la muncă anul trecut pentru că nu sunt sprijiniți nicicum de angajator, dezvăluie Indexul Anual al Neurodiversității publicat de City & Guilds. Patru din zece persoane neuroatipice (din care fac parte angajații cu autism, sindrom Down, ADHD, dispraxie sau dislexie) nu primesc niciun fel de sfat sau ajutor personalizat la locul de muncă, iar 2 din 10 încă așteaptă adaptările necesare, care să le facă viețile mai ușoare la job. Lipsa acestui sprijin îi face pe mulți să se simtă copleșiți și să lucreze după program, doar ca să poată ține pasul. Conștientizarea acestor eforturi ca fiind unidirecționale îi izolează și îi îndepărtează, făcându-i mult mai predispuși să renunțe de tot la un angajator care nu-i înțelege.
💡 Uite ce fain: Fiecare pas te duce mai departe de îmbolnăvire.
Se pare că dacă te miști 9.000-10.000 de pași pe zi îți scazi riscul dezvoltării bolilor cardiovasculare cu 21% și șansele de a muri prematur cu 39%, potrivit unui studiu la care au participat peste 72.000 de persoane. Fiecare pas în plus față de cei 2.200 de pași pe zi – până la aproximativ 10.000 – reduce aceste riscuri, indiferent de cât de mult din timpul rămas este petrecut în poziție șezândă.
„Orice mișcare contează și oamenii pot și ar trebui să încerce să compenseze consecințele pe care sedentarismul le are asupra sănătății prin creșterea numărului de pași făcuți zilnic”, a adăugat Ahmadi, autorul principal al studiului.
Iată cum poți integra mersul pe jos sau exercițiile fizice în rutina zilnică când tu stai cel puțin 8 ore la birou:
Împarte exercițiile fizice în calupuri de 30 de minute;
Alege să mergi pe scări în loc să iei liftul sau scările rulante;
Parchează puțin mai departe de locul în care trebuie să ajungi și mergi câteva minute pe jos.
Unele companii și angajați au început să organizeze întâlniri în timpul plimbărilor sau să introducă benzi de alergare la birou, astfel încât să poată face exerciții în timp ce lucrează.
Statutul de imigrant în România. Plin de „gropi” și fără drepturi.
Muncitorii străini au devenit o prezență comună în România, dar se confruntă cu legi insuficiente și condiții de muncă precare. În ciuda unei creșteri semnificative a numărului lor, la sfârșitul lui decembrie 2023, în România erau doar 74.000 de persoane cu drept de ședere în scop de angajare, conform datelor Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI). Aceste cifre ridică întrebări cu privire la eficacitatea măsurilor de protecție și drepturile acestora în țară.
Muncitorii străini veniți pentru un trai mai bun se confruntă cu o serie de probleme serioase, pe care statul român pare că le bagă sub preș. Sectoarele de muncă unde sunt cei mai mulți imigranți, cum ar fi construcțiile, curățenia și livrările, sunt și cele mai expuse abuzurilor.
Există situații, și nu puține, în care muncitorii locuiesc în condiții improprii de cazare, iar unii au fost expuși unor riscuri grave pentru sănătate. Izolarea și discriminarea sunt o altă față a lucrurilor - angajatorii amenință imigranții străini că vor fi înlocuiți cu forță de muncă mai ieftină, reducându-le astfel puterea de negociere colectivă și afectând toți angajații locali care nu-și mai permit să ceară niciun leu în plus.
Și barierele lingvistice constituie o problemă majoră în acomodarea imigranților. Aceștia nu înțeleg întotdeauna condițiile contractuale și deseori nu-și cunosc drepturile aici.
În ceea ce privește sindicatele, acestea par să ofere doar urme de sprijin muncitorilor străini care nu au de unde să obțină ajutor în cazul unor abuzuri sau condiții de muncă necorespunzătoare. Toate aceste probleme arată că nu suntem pregătiți pentru a integra ”omenește” acești străini, că nu suntem dispuși să plătim pentru forță de muncă calificată și că nu anticipăm toate problemele care pot apărea în comunități.
Poți continua aprofundarea subiectului cu analiza și mai complexă de pe site-ul Panorama.
Telemuncă versus munca la domiciliu - știi ce vrei?
Flexibilitatea e foarte importantă pentru noi, dar asta nu înseamnă că nu ne încurcăm adesea în tehnicalități.
și avocatoo ne ajută să descoperim principalele diferențe dintre telemuncă și munca la domiciliu și cum acestea influențează modul în care abordăm mediul de lucru flexibil:La telemuncă poți lucra de oriunde dorești tu. La munca la domiciliu, evident că vei lucra de la domiciliu.
În caz de telemuncă, programul se stabilește de comun acord cu angajatorul. În cazul muncii la domiciliu îți poți decide singur programul de lucru.
Munca la domiciliu are caracter permanent, telemunca se efectuează doar pentru o anumită perioadă (cel puțin o zi pe lună, dar perioada poate fi prelungită, cu acordul ambelor părți).
Inteligența artificială adoptată cu încetinitorul – entuziasm da, implementare ba.
În timp ce 76% dintre companii au experimentat inteligența artificială generativă în ultimul an, doar 9% au implementat-o cu succes pe scară largă, conform unui sondaj realizat de MIT Technology Review Insights și Telstra.
Aceasta indică un entuziasm ridicat pentru potențialul inteligenței artificiale generative, 60% dintre respondenți anticipând o transformare semnificativă în următorii cinci ani. Principalele domenii în care aceasta va fi integrată sunt inovația, logistica lanțului de aprovizionare, vânzările și experiența clienților, cu accent pe automatizarea sarcinilor repetitive.
Cu toate acestea, adoptarea pe scară largă se confruntă cu obstacole. Resursele inadecvate, cadrul legislativ în continuă evoluție și lipsa instruirii angajaților sunt menționate ca factori principali care încetinesc implementarea.
Deși inteligența artificială generativă este pe cale să devină o forță dominantă în lumea afacerilor, companiile trebuie să își îmbunătățească infrastructura, să se pregătească pentru schimbările legislative și să le ofere angajaților instruirea corectă.
Ne putem împrieteni cu AI-ul sau vrea să ne fure jobul?
Deși părea o amenințare îndepărtată, acum avem și răspunsul oamenilor de știință. În această cercetare, 2.778 de experți în inteligență artificială au fost întrebați când estimează că anumite locuri de muncă vor fi automatizate. Și nu doar o dată - ci prima oară în 2022 și apoi din nou în 2023, pentru a vedea cât de tare s-au schimbat previziunile lor. Răspunsul, pe scurt: mult.
În customer service - un robot a înlocuit 700 de angajați cu normă întreagă în cadrul companiei Klarna.
În copywriting - un studiu arată că oamenii preferă conținutul scris de AI mai mult decât cel scris de oameni.
Ilustrații - știm deja ce poți face cu Midjourney, Dall--E sau cu opțiunea Generative Fill din Photoshop.
Efecte video - Sora al celor de la OpenAI a furnizat o experiență uluitoare săptămânile trecute. După ce a aflat de Sora, regizorul Tyler Perry a suspendat o extindere de 800 de milioane de dolari a studioului său, declarând că lumea Hollywood-ului se va schimba și că o mulțime de oameni își vor pierde locurile de muncă.
Traduceri – Duolingo a concediat 10% din oameni, deoarece AI poate traduce o mare parte din conținut.
În modeling – avem exemplul Aitanei, un model AI spaniol care are 300.000 de urmăritori pe Instagram, câștigă 11.000$ pe lună, dar care nu există în realitate.
Experții cred că într-un deceniu inteligența artificială va scrie bestselleruri, va compune hituri de top, va împături rufe și multe altele. Și, așa cum se poate observa în imaginea de mai jos, termenele se comprimă. Deci ne putem aștepta ca și previziunea să se împlinească în mai puțin de 10 ani.
Noi credem că oamenii pot lucra alături de inteligența artificială și o pot completa cu abilitățile și atributele lor umane unice, pentru a obține un avantaj față de cei care o evită complet. Fix asta spune și spune profesorul Arun Sundararanjan de la Universitatea din New York. AI-ul ne poate scăpa de activități repetitive și plictisitoare, iar noi ne putem ocupa de aspectele creative ale muncii noastre.
„...un prim pas important pentru a afla cum pot face tranziția către ceea ce voi face în următoarea perioadă, este de a deveni bun la folosirea inteligenței artificiale, astfel încât cel puțin să te informezi cu privire la ceea ce știe să facă. Cât de performantă va deveni în câțiva ani? Și care sunt nișele pe care eu, ca ființă umană, le pot urmări astfel încât să fiu încă relevant?", a declarat profesorul.
*Acest text a fost inspirat din newsletterul @Uncharted Territories.
✨ InSPORation:
4 pași simpli să construiești obiceiuri bune – un video de 58 de secunde de la James Clear, autorul cărții Atomic Habits.
📖 Cartea câștigătoare.
Să fii dur nu înseamnă să nu-ți pese de nimic, să treci peste situațiile dificile fără să te uiți în urmă și să nu dai niciun semn de vulnerabilitate. Steve Magness, fost alergător de performanță, desființează această idee în cartea „Înfruntă lucrurile dificile” și explică ce înseamnă adevărata duritate: vulnerabilitate și o procesare conștientă a factorilor de stres. Spor la citit!
Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!
Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Ionuț, Loredana, Cristina, Tibi și Doru, ajutați de voluntarii noștri implicați: Sergiu O., Mihai și Sergiu U..
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion. Materialele audio-video sunt pregătite cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
___
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.