#104: Scrierea de cod - meserie pe moarte? Supraviețuirea stă în învățare continuă și aprofundarea unor alte domenii; Prăbușirea natalității amenință viitorul economiei;

”Reforma Ciolacu”: iar se înmulțesc bugetarii; Germania tușește, Europa tremură; Următorii ani de liceu, mari emoții la română, mate și competențe digitale; Legea casnicelor, doar o poveste;

Feb 29, 2024

Servus! Ne găsești și în versiunea internațională, aici. Trimite cele mai valoroase informații și către prietenii sau colegii tăi, indiferent de limba vorbită.

”Scrierea de cod este o meserie pe moarte”, spune CEO-ul Nvidia.

Șeful companiei Nvidia, Jensen Huang, crede că inginerii software a căror abilitate fundamentală este scrierea de linii de cod sunt pe cale de a deveni șomeri în scurt timp, iar cunoașterea limbajelor de programare pentru a lucra în sectorul tehnologiei digitale va deveni curând o cerință complet depășită.

Potrivit CEO-ului, oamenii n-au nicio șansă de a scrie cod cu viteza și precizia cu care deja lucrează Inteligența Artificială, astfel că viitorul aparține celor care înțeleg cum să colaboreze cu ea, nu celor care încearcă să o concureze prin programarea tradițională.

Jensen Huang crede că avansul uriaș făcut în AI, tehnicile de învățare automată și prelucrarea limbajului natural oferă deja acces la programare și celor care nu au educație și experiență în acest sens, astfel că inginerii de software tradiționali își pierd principalul atu profesional. "Oricine poate fi acum programator, fiindcă AI înțelege limbajul uman și îl transformă în limbaj de programare. Acesta este miracolul inteligenței artificiale", spune Huang.

Șeful Nvidia sugerează că tinerii și profesioniștii din IT ar trebui să își îndrepte atenția către explorarea și înțelegerea aprofundată unor domenii economice vitale și complexe, precum agricultura, biologia, producția industrială sau educația. Competențele inginerilor software pot rămâne valoroase, dacă oamenii reușesc să traducă nevoile din aceste sectoare în cerințe de programare software adresate aplicațiilor AI, astfel că anumite cunoștințe tehnice vor fi necesare pentru a ghida și integra soluțiile AI în diverse domenii de activitate umană.

Cu alte cuvinte, cine înțelege nevoile de business specifice unor industrii, sectoare, culturi și regiuni geografice și va putea construi structuri și procese de business asistate de tehnologie digitală va fi stăpânul jocului, în anii care vin. Jensen Huang spune că este absolut necesară o recalibrare rapidă a modului în care facem azi educație și formare profesională, punând accent pe creativitatea și adaptabilitatea umană, dar și pe colaborarea cu tehnologiile emergente.

Sursă foto: Dalle 3, după un prompt Hacking Work

Re-calificarea și poli-calificarea = calea spre supraviețuire profesională în era digitală.

Recalificarea (re-skilling), specializarea (up-skilling) și policalificarea (multi-skilling) devin preocupări majore în rândul angajaților, pe măsură ce inteligența artificială remodelează felul în care muncim. Aproximativ 41% din angajații americani din generația Z intenționează să participe la cursuri pentru a dobândi noi abilități, depășindu-i ca procent pe cei din Generația X și Baby Boomers, potrivit unui sondaj realizat de LinkedIn.

Înclinația tinerilor către învățământul tradițional poate fi alimentată de dorința de a obține interacțiunea pe care nu au avut-o în timpul pandemiei de Covid-19, când erau studenți, spune Dan Brodnitz, director strategiei de conținut LinkedIn Learning. Această înclinație este în concordanță și cu preferințele de muncă ale Zeților, aceștia preferând mai mult munca hibridă decât colegii mai în vârstă.

Cu toate acestea, majoritatea angajaților se orientează către cursuri online pentru a-și îmbunătăți abilitățile: aproximativ 59% dintre angajații din Generația Z, 65% dintre mileniali și 60% dintre cei din Generația X.

Vorbim împreună, dar ne înțelegem separat: managerii și angajații din România vor schimbare, dar fiecare altfel

Mai mult de jumătate dintre angajații români cred că nu au parte de suficiente oportunități de dezvoltare şi sunt nemulțumiți de salariul pe care îl primesc, arată un studiu realizat de Up România și eJobs. Nemulțumirea angajaților se suprapune cu insatisfacția managerilor, care și ei cred că este nevoie de o schimbare, dar în atitudinea și comportamentul angajaților.

Studiul arată că peste 86% dintre angajatori și mai mult de 93% dintre angajați sunt de acord că este necesară o revizuire a modului în care este perceput și gestionat locul de muncă. Altfel spus, aproximativ 9 din 10 oameni activi în câmpul muncii ar schimba modul în care lucrăm. Însă nu reușim să definim foarte precis care sunt schimbările de care este nevoie și mai ales cum facem ca ele să se întâmple.

Atunci cand vine vorba de provocările de la job, peste 50% dintre angajați cred că nu au parte de suficiente oportunități de creștere și nu primesc destui bani. Aproape 48% dintre angajați cred că sunt încărcați cu prea multe sarcini, și 38% sunt nemulțumiți de pachetul de beneficii extrasalariale. Printre beneficiile pe care și le doresc însă cu adevărat angajații se numără: tichetele de vacanţă, al 13-lea salariu, asigurarea de sănătate extinsă, teambuildingurile, prima pentru performanţă, decontarea cheltuielilor de transport, abonamentul la bibliotecă, cursurile de dezvoltare profesională și plata grădiniței copilului.

41% dintre angajatori cred că oamenii simt câtă importanță dă firma stării lor de bine. Și ce să vezi? La polul opus, tot 41% din angajați spun că nu simt deloc acest lucru. Angajații își doresc mai mult respect din partea angajatorului și bani mai mulți la salariu, transparenţă în proiecte și obiective, precum şi libertate în alegerea beneficiilor, pentru a răspunde mai bine nevoilor reale.

Lipsa moștenitorilor amenință economia mondială.

Faptul că milenialii nasc mai puțini copii decât predecesorii lor amenință să încetinească creșterea economică a Statelor Unite cu 1-2 puncte procentuale anual, pe parcursul următorului deceniu. În timp ce unii mileniali fără copii aleg să cheltuie banii economisiți pe vacanțe luxoase și alte plăceri de moment, acest tip de cheltuieli nu compensează impactul negativ al populației în scădere asupra economiei, pe termen lung.

Ratele natalității în SUA scad cu aproximativ 2% pe an, o tendință care nu a arătat semne de îmbunătățire în 2023, așa cum se anticipase. Exemplul Japoniei din anii '90, care se confruntă acum cu consecințe economice severe din cauza scăderii forței de muncă și a nivelului PIB-ului, servește ca un avertisment îngrijorător despre impactul pe termen lung al scăderii natalității.

Similar, România se confruntă cu una dintre cele mai scăzute rate ale natalității din Europa, amplificată de migrația tinerilor și de incertitudinile economice, care afectează dorința și capacitatea familiilor de a avea copii. Iar viitorul nu sună bine: predicțiile Națiunilor Unite spun că populațiile a 61 de țări vor scădea cu 1% sau mai mult până în 2050.

Conform acestor previziuni, România ar putea avea, în 2050, aceeași populație ca după Primul Război Mondial, iar în 2100 ar putea ajunge la doar opt milioane de locuitori. Datele recensământului din 2021 au demonstrat ceea ce specialiștii anunțau deja de ceva timp - în România mai trăiesc puțin peste 19 milioane de oameni, adică la fel ca în 1966. Mai mult, o statistică a Ministerului de Externe din același an arăta că circa șase milioane de români (aproape un sfert) locuiesc în străinătate. Copiii lor sunt acum copiii altor țări.

Tendința e de scădere continuă, doborâm record după record: în 2020, s-au născut în România cei mai puțini copii din ultimul secol; în 2021, din ultimii 130 de ani; în primul semestru din 2023, cel mai mic număr din ultimii 145 de ani.

Scăderea natalității nu este însă o provocare izolată pentru SUA sau România, ci una globală, care necesită soluții inovatoare și colaborare internațională. Politicile care încurajează natalitatea, precum concediile de maternitate extinse, subvențiile și facilitarea accesului la îngrijirea copilului, precum și măsurile de a face locuințele mai accesibile, ar putea să joace un rol esențial în inversarea acestor tendințe. La fel și mediul de afaceri, după câte putem vedea:

O contribuție: gigantul sud-coreean din construcții Booyoung Group oferă un bonus de 75.000 de dolari angajaților, pentru fiecare copil, din dorința de a contribui activ la creșterea ratei natalității naționale. Fondatorul și președintele companiei, Lee Joong-keun a anunțat că măsura include chiar și plata retroactivă pentru angajații care și-au întemeiat o familie înainte de implementarea politicii, adresând criza națională cu care se confruntă țara din cauza scăderii forței de muncă și a lipsei personalului din apărare. Booyoung Group are 2.500 de angajați, și s-a angajat să susțină financiar părinții, acoperind cheltuielile de școlarizare pentru copiii angajaților, cheltuielile medicale pentru membrii familiei directe, propunând chiar și un nou sistem de deduceri fiscale pentru a încuraja mai multe companii să adopte măsuri similare.

Încă ceva: îmbătrânim peste media UE. Deși vârsta medie din Uniunea Europeană a crescut în ultimul deceniu cu 2,3 ani față de 2013, în România, creșterea este de 3,1 ani, conform Eurostat. La 1 ianuarie 2023, vârsta medie în UE a atins 44,5 ani, indicând o diviziune echitabilă între cei peste și sub vârsta de 44,5 ani. Aceste date evidențiază creșterea vârstei medii în toate țările membre UE, cu excepția unor scăderi minore în Malta, Suedia și Germania. În cinci țări ale UE, vârsta medie a crescut însă cu 4 ani sau mai mult, cu Portugalia înregistrând cea mai mare creștere, de 4,4 ani.

În ceea ce privește rata de dependență a bătrânilor în UE, definită ca raportul dintre populația în vârstă (65 ani și peste) și cea a persoanelor active (între 15 și 64 ani), aceasta a atins 33,4% la 1 ianuarie 2023, în creștere cu 5,7% față de 2013. Portugalia, Italia și Finlanda au înregistrat cele mai mari rate, în timp ce Luxemburg, Irlanda și Cipru au avut cele mai mici rate. În România, rata de dependență a bătrânilor a atins pragul de 30%.

România needucată: de unde începe efectul de domino al dezastrelor din educație?

„Coaliţia pentru educaţie” solicită revizuirea proceselor de învăţare şi evaluare, în contextul rezultatelor la simularea examenului de Evaluare Naţională şi la testările PISA, atrăgând atenția asupra faptului că și cadrele didactice din zonele cu cele mai slabe rezultate ar trebui reevaluate.

Conform datelor publicate de Ministerul Educaţiei, la Matematică, 60% dintre elevi nu au reușit să obțină nici măcar nota 5, iar peste 80% sunt sub nivelul notei 7. La Limba Română, 26% au luat note sub 5, iar 57% au note sub 7. Elevii de clasa a VIII-a au probleme grave în ceea ce privește gramatica, coerența și exprimarea, iar asta în primul rând din pricina faptului că nu citesc, după cum a reieșit în urma unei dezbateri organizate de MERITO.

„E greu ca în clasa a VIII-a, înainte de examenul de Evaluare Națională, printr-un proces complicat și fabulos, în egală măsură, să reușim dintr-odată să scriem corect, coerent, nuanțat, în măsura în care noi nu am reușit să facem asta ani întregi”, concluzionează Diana Cătălina Popa, profesor de limba şi literatura română la Colegiul Național „Vasile Alecsandri” din Galați.

Date sensibile ale firmelor, oferite pe tavă AI-ului: breșe de securitate create de angajații care folosesc ChatGPT

57% dintre angajați au folosit cel puțin o dată pe săptămână instrumente publice și gratuite pentru generare de conținut, iar 22,3% au făcut asta zilnic, conform unui nou studiu realizat pe 11.500 de angajați din mai multe țări. Îngrijorarea nu se leagă neapărat de originalitate, ci vine din faptul că 30% dintre angajați au oferit chatboților informații sensibile despre clienți, cum ar fi detalii bancare sau adrese.

Printre motivele pentru care angajații apelează la AI se numără cercetarea (42%), redactarea de e-mailuri (41%) și îmbunătățirea scrierii (40%). Aproximativ 29% i-au furnizat chatbotului cifre referitoare la vânzări, 28% au oferit informații financiare, iar 25% date cu caracter personal.

În ciuda riscurilor, 48% au remarcat beneficii în utilizarea inteligenței artificiale generative, menționând accesul mai rapid la informații. 40% spun că au reușit să fie mai productivi, iar 39% cred că inteligența artificială generativă ar putea prelua sarcinile repetitive.

Cea mai mare parte a angajaților sunt mai puțin îngrijorați de securitatea datelor pe care ei le furnizează și se preocupă mai degrabă de felul în care AI-ul e folosit de către alți colegi. 53% dintre respondenți cred că utilizarea de către un coleg a instrumentelor de inteligență artificială generativă reprezintă un avantaj nedrept. De asemenea, 29% și-ar aduce colegii în fața managerilor, pentru asta, iar 27% cred că ar trebui să se confrunte cu măsuri disciplinare.

Cu toate acestea, majoritatea (90%) consideră că este important să existe aceste proceduri, iar 68% cred că este necesar ca toată lumea să cunoască "modul corespunzător" de adoptare a inteligenței artificiale generative. Tu ce zici - unde tragem linia între ce e corect și ce nu, în utilizarea AI?

📜 Scurte și tari.

România se află pe ultima poziţie în Uniunea Europeană la capitolul competenţelor digitale de bază - doar 28% din români au astfel de abilităţi în 2023, faţă de media UE de 55%. Olanda şi Finlanda conduc clasamentul cu peste 80%. Această realitate scoate și mai bine în evidență provocarea majoră pe care România o va avea în atingerea obiectivului UE de 80% până în 2030, într-un context unde educaţia formală joacă un rol crucial în dezvoltarea competenţelor digitale.

___

Dacă vrei să înțelegi mai bine tipurile de concediu medical și să-ți cunoști mai bine drepturile, Sorana Stănescu a publicat un ghid cuprinzător și foarte util pe Foaia de observație , care sigur îți va fi de folos.

___

Kingfisher, deținătoarea Brico Depot, a inaugurat un centru de tehnologie la Cluj-Napoca, în parteneriat cu Endava. În următorul an, hub-ul tehnologic va oferi 100 de locuri de muncă pentru diverse poziții, de la specialiști în platforme cloud și până la ingineri software, ingineri de calitate sau ingineri de date.

___

Numărul bugetarilor a crescut în România cu aproape 14.000 în ultimul an. „Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în decembrie 2023, de 1.292.559, cu 13.564 mai multe comparativ cu ianuarie 2023, 64% dintre acestea fiind în administraţia publică centrală”, se arată în datele publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor, citate de Agerpres.

___

Verificările cu etilotestul îi sperie pe angajații primăriei. Mai mulți angajați ai Primăriei din Târgu Jiu s-au autosuspendat din funcții sau au solicitat concediu pentru a evita să fie testați cu etilotestul. Temându-se să nu fie descoperiți că au consumat alcool la locul de muncă, angajații protestează împotriva acestei măsuri, însă localnicii consideră că testarea este binevenită. Tu ce crezi? Angajații turmentați pot servi interesele cetățenilor?

___

Te poți angaja pe Twitter. Există peste un milion de anunțuri de locuri de muncă disponibile pe X Hiring - secțiune deschisă utilizatorilor X Premium.

___

Joburile care îmbolnăvesc: medicii și profesorii, în topul celor mai stresați specialiști din lume. Locurile de muncă din spitale, armată și învățământ sunt printre cele mai stresante, conducând la probleme serioase de sănătate mintală pentru angajați. Potrivit datelor, medicii, asistenții sociali și profesorii se confruntă cu niveluri alarmante de stres, din pricina interacțiunilor intense, a provocărilor emoționale, a presiunii la care sunt supuși prin natura meseriei și a lipsurilor din sistemele de care aparțin. În contextul unei crize evidente, raportul atrage atenția asupra nevoii urgente de a proteja sănătatea mintală a celor mai vulnerabili angajați din România.

___

Producătorul de mașini electrice Rivian a concediat 10% din totalul angajaților, pentru a reduce costurile. Iar modul în care a făcut acest lucru lasă de dorit – CEO-ul companiei le-a spus angajaților să aștepte până în următoarea zi pentru a afla dacă se numără printre cei concediați, conform Business Insider. Ca parte a planurilor sale de reducere a costurilor, va închide o fabrică din Illinois la mijlocul acestui an și își va moderniza linia de producție pentru a crește ratele de producție cu 30%. Aceasta este a treia rundă de concedieri a companiei în ultimul an și jumătate.

___

Un alt mod de a fi „furat”: sunetele pe care degetul tău le face pe ecranul telefonului îți dau de gol amprenta. Cercetători din China și SUA au dezvăluit o metodă nouă de compromitere a securității biometrice, demonstrând cum sunetul produs de mișcarea degetului pe un ecran tactil poate fi folosit pentru a extrage caracteristicile amprentei digitale unice. Această tehnică le permite să reconstituie amprente parțiale și complete cu o rată mare de succes. În ciuda încrederii larg răspândite în securitatea biometrică, descoperirea arată și vulnerabilitățile ascunse, dar și importanța reconsiderării măsurilor de protecție a datelor personale în plin avans tehnologic.

___

Acuzații grave privind exploatarea copiilor, pentru o companie americană, care ar fi angajat minori cu vârste de până la 13 ani pentru a curăța echipamente periculoase în timpul schimburilor de noapte. Departamentul Muncii din SUA acuză Fayette Janitorial Service LLC că a folosit 24 de angajați minori pentru curățarea echipamentelor din fabrici - inclusiv mașini utilizate pentru despicarea capetelor animalelor sacrificate și benzi de tăiat carnea - activități pentru care angajarea persoanelor sub 18 ani este ilegală.

___

Exploatați de mici - copiii influenceri aduc bani părinților, cu prețul inocenței.

___

Numărul companiilor care au ales să ofere angajatelor carduri cadou de 8 martie a fost în creștere cu 58% comparativ cu 2022, am aflat din Techtonika Newsletter .

___

Deținătorul recordului pentru cea mai veche marcă neschimbată din lume, Lyle’s Golden Syrup, își schimbă logo-ul pentru prima oară în peste 140 de ani.

___

Săptămâna de lucru de patru zile devine normă în Marea Britanie. Dintre companiile britanice care au fost implicate în cel amplu astfel de experiment al lumii, 9 din 10 păstrează încă politica săptămânii scurte de lucru, iar 51% au instituit-o drept permanentă. Directorii executivi și managerii de proiect au lăudat în unanimitate impactul pozitiv al săptămânii de lucru de patru zile asupra organizațiilor lor, 55% descriindu-l drept "foarte pozitiv". De asemenea, testele au demonstrat beneficii notabile în nivelul de bunăstare și satisfacție a angajaților. Am scris mai multe despre această idee aici. Crezi că poate să devină realitate și la noi în țară?

___

Întâlnirea asta tocmai a devenit și mai virtuală. Toți „participanții” sunt generați cu ajutorul tehnologiei AI. Mai mult, și vocea naratorului este generată automat. Te cam face să te întrebi ce va ști Sora să facă într-un an de acum încolo.

___

Capitala are nevoie de aer, dar plătim din banii noștri intoxicarea. În aceeași zi în care un sondaj măsura candidații la Primăria București, Garda Națională de Mediu măsura calitatea aerului. Este a 14-a oară în 2024 când se înregistrează depășiri ale indicilor de poluare și tot a 14-a oară când primăria Capitalei a fost notificată. De obicei, traficul este principala cauză a poluării, dar weekendul acesta s-a adăugat și lipsa vântului. Primăria a avut termen pâna la mijlocul lunii februarie să ia măsuri pentru reducerea poluării. Acum îi va fi aplicată o sancțiune contravențională de până la 100.000 lei.

___

Elon Musk folosește conturi anonime să se laude singur pe X. Cel puțin așa bănuiesc unii internauți.

___

Concediată la trei luni de la relocare - o nouă „aberație” a angajărilor făcute fără cap. La 28 de ani, Gabrielle Dawson și-a părăsit orașul natal pentru un job promițător. Trei luni după angajare și relocare, a aflat, prin Zoom, că postul ei nu mai există. Tânăra se întreabă, pe bună dreptate, de ce a mai fost angajată, dacă nu era nevoie (ori buget) pentru postul ei. Clipul TikTok prin care împărtășește experiența concedierii a strâns peste 7.8 milioane de vizualizări.

Încă o reformă doar pe hârtie: legea prestatorului casnic.

Intrată în vigoare în România la 1 ianuarie 2024, legea urma să ofere menajerelor, bonelor și altor prestatori de servicii casnice posibilitatea de a primi tichete în valoare de 15 lei pentru a reglementa plata acestora și a le asigura beneficiile sociale corespunzătoare. Cu toate acestea, la aproape două luni de la implementare, legea rămâne doar o formalitate. Motivul principal: absența unei platforme electronice esențiale pentru înscrierea prestatorilor, dar și a beneficiarilor de servicii casnice.

Deși legea are scopul de a acoperi lacunele legislative pentru persoanele care lucrează în domenii precum curățenie, gătit, grădinărit și îngrijirea bătrânilor sau copiilor, implementarea întârzie. Tichetele casnice ar trebui să reducă munca la negru, însă autoritățile nu au informații clare despre cum pot fi cumpărate acestea, iar răspunsurile contradictorii indică lipsa de comunicare și organizare la nivelul instituțiilor responsabile.

În lipsa unei implementări eficiente, obiectivele propuse rămân pur teoretice. Într-un context în care peste 530.000 de persoane prestează muncă nedeclarată în România, încercarea de a reglementa această sferă rămâne, însă, foarte importantă.

Amazon e bun de plată după ce a încălcat drepturile omului pentru câteva sute de angajați imigranți.

Amazon va plăti unui număr de peste 700 de angajați imigranți aproximativ 1,9 milioane de dolari pentru a soluționa plângerile privind încălcarea drepturilor omului ca urmare a unor contracte de exploatare a forței de muncă în Arabia Saudită. După ce a angajat un expert terț în drepturile muncii, Verité, compania a recunoscut încălcări ale standardelor lanțului său de aprovizionare în două depozite din Arabia Saudită. În luna octombrie a anului trecut, rapoartele Amnesty International și ale altor grupuri de investigație au dezvăluit condițiile sumbre în care se află muncitorii migranți în unitățile Amazon din Arabia Saudită.

Angajații, în principal din Nepal, au fost înșelați de agențiile de recrutare, forțați să plătească taxe ilegale și au trăit în condiții insalubre și supraaglomerate. Amazon, conștientă de aceste probleme, a efectuat audituri și a confirmat îmbunătățirile aduse de un furnizor de forță de muncă, Abdullah Fahad Al-Mutairi Co. Cu toate acestea, modul în care Amazon gestionează practicile de muncă este în continuare analizat în detaliu, cu preocupări serioase legate de siguranța muncitorilor.

🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase:

Pentru un ecosistem sănătos, se recomandă încurajarea antreprenorilor.

Antreprenoriatul este forța din spatele creșterii economiei globale, spun experții, având un rol crucial în stimularea inovației. În consecință, avem nevoie de un mediu care încurajează și susține antreprenoriatul, prin asigurarea accesului la oportunități de finanțare și promovarea inițiativelor de educație și formare. Altfel spus, cam tot ce nu face România.

Iată principalele opt moduri prin care antreprenorii aduc schimbări reale în societățile care nu se grăbesc să-i sugrume prin măsurile fiscale:

Sunt catalizatori ai inovației: Antreprenorii aduc soluții noi, esențiale pentru progresul tehnologic și economic.
Creează noi locuri de muncă: Prin deschiderea de noi afaceri, antreprenorii generează noi oportunități de angajare, stimulând economia.
Încurajează creșterea economică: Antreprenoriatul contribuie la dezvoltarea economică prin investiții în idei și inovații, generând venituri și prosperitate.
Îmbunătățesc comerțul: Afacerile antreprenoriale explorează și deschid noi piețe, facilitând comerțul internațional.
Provoacă avansuri tehnologice și transformare digitală: Antreprenorii promovează adoptarea noilor tehnologii, conducând transformarea digitală în diverse industrii.
Au impact social: Antreprenoriatul are un rol important în dezvoltarea comunităților și în inițiativele sociale, îmbunătățind calitatea vieții.
Stimulează o competiție sănătoasă: Noile afaceri intensifică competiția pe piață, ceea ce duce la îmbunătățirea calității produselor și serviciilor.
Asigură circularea banilor: Pe lângă crearea de locuri de muncă, antreprenorii contribuie la ciclul economic prin acumularea de venituri și profituri, care pot fi reinvestite pentru expansiune și inovare.

În ce măsură simți că este încurajat antreprenoriatul în România la acest moment?

Prioritățile Generației X: securitate financiară și dezvoltare profesională.

Generația X din Statele Unite este cea mai puțin încrezătoare când vine vorba de pensionare, conform unui sondaj al Betterment at Work. Peste jumătate dintre aceștia și-ar părăsi actualul angajator pentru unul care oferă beneficii financiare mai bune, acest lucru subliniind faptul că își caută sprijin înainte de pensionare.

Studiul arată că persoanele din Generația X își doresc un fond de pensii 401k, cu contribuție din partea angajatorului, și fonduri de urgență sponsorizate de angajator. Jumătate dintre angajații din Generația X care au acces la astfel de fonduri de urgență le-au folosit anul trecut – 38% pentru a-și plăti chiria sau facturile, 28% pentru cheltuieli medicale și 41% pentru reparații la casă sau mașină.

În prezent, concedierile frecvente le afectează planurile de pensionare, determinându-i să se adapteze la o realitate economică în continuă schimbare. Pentru a rămâne competitivi în piața muncii, aceștia pun accent pe formare și dezvoltare profesională. Prioritățile lor se îndreaptă spre securitatea financiară, reducerea cheltuielilor și menținerea unui nivel ridicat de calificare.

Având în vedere incertitudinea pe care o resimte Generația X cu privire la planurile de pensionare, angajatorii au o oportunitate de a interveni și de a îi sprijini. Cu toate că firmele înțeleg valoarea oferită de seniorii din echipele lor, discriminarea pe baza vârstei încă persistă.

Motorul Europei are probleme, întregul vehicul tremură.

Germania, cea mai mare economie a Europei se confruntă cu o provocare serioasă: o criză a forței de muncă determinată de îmbătrânirea populației. Ministrul Economiei, Robert Habeck, a subliniat că această situație limitează creșterea economică, cu prognoze de creștere pentru acest an reduse la doar 0.2%, mult sub estimările anterioare.

Cu aproape 700.000 de locuri de muncă neocupate, potențialul de creștere al Germaniei a scăzut dramatic, iar estimările sugerează că lipsa muncitorilor calificați se va adânci, Germania având nevoie de peste șapte milioane de angajați calificați până în 2035.

Soluțiile propuse? Stimulente financiare pentru cei care doresc să lucreze și la o vârstă înaintată, dar și o reformă a sistemului de beneficii sociale, pentru a încuraja mai multă participarea forței de muncă. O altă abordare este îmbunătățirea politicilor de migrație, cu scopul de a atrage muncitori străini calificați. Acest lucru implică proceduri de viză rapide, mai multe cursuri de limbă și o mai bună accesibilitate la piața muncii germane pentru străini.

Problema Germaniei ne afectează pe toți pentru că atunci când motorul are probleme, întregul vehicul le resimte. În România se va simți și mai acut această criză începând de prin 2030, când primii „decreței” încep să iasă la pensie.

💡 Uite ce fain: Sportul are eficacitate dovedită în lupta contra depresiei.

Activitatea fizică este o armă eficientă în lupta împotriva depresiei, potrivit unui nou studiu publicat de BMJ, care plasează exercițiile precum yoga, mersul pe jos sau antrenamentul de forță la același nivel de eficacitate cu psihoterapia. Analiza a inclus 218 studii și peste 14.000 de participanți, în condițiile în care depresia afectează până la un sfert din populația lumii și distruge bunăstarea personală mai repede decât datoriile, divorțul sau diabetul.

Această descoperire capătă o semnificație deosebită în lumina epidemiei de singurătate care afectează sănătatea mintală la nivel mondial. Conform unui raport al Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA, numărul americanilor care trăiesc singuri a atins niveluri record: aproape 38 de milioane de adulți se află în această situație. Oamenii singuri sunt cu 64% mai predispuși la simptome depresive decât cei care conviețuiesc cu alții. În condițiile în care rata de singurătate continuă să crească, integrarea exercițiilor fizice în viața de zi cu zi poate fi o soluție simplă, dar crucială, atât pentru sănătatea fizică, cât și pentru cea mintală. Mai ales atunci când „n-ai chef”.

✨ InSPORation: CV-ul care i-a adus un job la Google și ce ar schimba la el după 10 ani.

În 2013 Henry Wang era în căutarea unui nou loc de muncă. CV-ul pe care l-a creat era într-un format bine cunoscut la acea vreme: avea o pagină, era scris în Times New Roman, începea cu o secțiune despre educație și una mai mare dedicată ultimelor două experiențe de muncă. Și și-a atins scopul - i-a adus un loc de muncă la Google.

Ce ar schimba la CV după un deceniu de experiență? Am extras principalele recomandări:

Fă ordine: "Când mă uit la el, mă cam dor ochii. Este foarte mult text aglomerat. Aș putea folosi un font mai curat și mai ușor de citit, cum ar fi Arial, Open Sans sau Lato", a spus Wang.
Redu la minimum munca recrutorului: "Aș avea un rezumat introductiv despre mine, de două-trei propoziții, astfel încât intervievatorul să nu fie nevoit să citească tot CV-ul."
Focus pe actualitate: "În acel moment, lucram deja de doi ani, ceea ce înseamnă că puteam începe cu experiența profesională și să menționez educația mai jos.”
Prezintă-ți realizările, nu munca: Nu enumerăm sarcinile, ci modul în care acestea au devenit realizări.
Adaptează: Nu toate experiențele de muncă sunt relevante pentru jobul pentru care aplici. Pune accent pe experiența care contează.

Lumea este într-o continuă schimbare, iar povestea lui Wang ne confirmă din nou faptul că ceea ce a funcționat acum 10 ani, poate să nu mai funcționeze azi. Întotdeauna vor avea câștig de cauză cei care își adaptează în mod constant munca și cunoștințele.

📖 Cartea câștigătoare.

Cum îi răspundem unui șef sau coleg care acționează nedrept, condus de prejudecăți și tendința de a diferenția oamenii? Kim Scott, în cartea „Munca echitabilă” ne arată cum putem să recunoaștem, să combatem și să eliminăm nedreptatea la locul de muncă. Acesta este ghidul de care au nevoie liderii și angajații lor pentru a crea medii de lucru echitabile și pentru a stabili noi norme de colaborare și respect.

Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!

Newsletterul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Ionuț, Loredana, Cristina, Tibi și Doru, ajutați de voluntarii noștri implicați: Sergiu O., Mihai și Sergiu U..

Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion. Materialele audio-video sunt pregătite cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech.

Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.

___

Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.

Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.

Discussion about this post

Ready for more?