#97: Predicțiile Organizației Mondiale a Muncii - mai multă sărăcie, tensiuni și șomaj în 2024; Culmea guvernării: mai mulți bani pe foaie, mai puțini în buzunare; Migrația la români - o analiză.
Bonus: Pierdem bani, de teamă să vorbim la telefon; Vrei să performezi? Lasă-ți jobul la ușă, la final de program; Sănătatea mintală îi costă pe angajații europeni 60 de zile dintr-un an.
Servus. Am ajuns la ediția cu numărul 97, prima cu adevărat consistentă din acest an. Mulțumim că ne alegi ca sursă de informare și în 2024 și că ne ajuți să ajungem la cât mai mulți oameni buni, trimițând tot ce consideri util și către prietenii și colegii tăi.
Paradoxul salariilor: mai mult pe foaie, mai puțin în buzunarul angajaților.
Din 1 ianuarie 2024, patronii nu mai au voie să plătească salariul minim pe economie angajaților cu mai mult de doi ani vechime, conform unei reglementări introduse în Codul Muncii din 2021, dar neaplicată până acum.
Deși măsura a fost concepută pentru a sprijini aproape 407.000 de angajați, lacunele se țin lanț. În primul rând, lipsa unui procent minim de majorare salarială permite creșteri salariale simbolice, spre exemplu de 1 leu, menținând veniturile angajaților cu vechime foarte aproape de salariul minim. În plus, o prevedere guvernamentală din 2023 complică și mai mult situația: scutirea de impozit pentru 200 de lei din salariul minim dispare odată cu depășirea pragului.
Un exemplu concret: un angajat cu un salariu brut pe economie de 3.300 de lei primește în mână 2.079 de lei. Dacă angajatorul decide să majoreze salariul cu doar 10 lei, angajatul nu mai beneficiază de scutirea fiscală pentru 200 de lei, ceea ce duce la final de lună la o scădere a venitului net cu aproximativ 80 de lei. Altfel spus, pentru a compensa și păstra nivelul salariului net, angajatorul trebuie să mărească salariul brut cu 150 de lei – sumă suplimentară care se va duce însă integral către stat, sub formă de impozite – iar angajatul primește în mână aceiași bani ca înainte.
Prin urmare, în loc să beneficieze de o îmbunătățire financiară, angajații cu vechime riscă să se confrunte în realitate cu o scădere a veniturilor. Acest paradox necesită o intervenție legislativă, pentru ca măsura să-și poată atinge obiectivul declarat – acela de a îmbunătăți condițiile financiare ale angajaților – și nu doar de a crește sumele care merg către stat.
Criza de oameni continuă pentru România și în 2024. Joburile de care fug românii se ocupă cu asiatici, ori deloc.
Angajatorii români se confruntă cu o realitate dificilă: nu mai găsesc angajați în propria țară. Ori, cel puțin, nu pentru ceea ce sunt dispuși să ofere. 60% din locurile de muncă vacante în 2023 au fost declarate greu de ocupat, conform datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, cu cele mai mari dificultăți întâmpinate în domeniile curieratului și construcțiilor. Iar trendul are toate motivele să se păstreze.
Firmele se orientează acum spre angajații străini, unii antreprenori spunând că aceștia sunt mai stabili și demni de încredere decât românii, care aleg, la rândul lor, relocarea pentru salarii mai bune în străinătate. Această tendință nu se limitează doar la domeniul construcțiilor, în top se află și alte sectoare precum tehnologia informației, sănătatea, agricultura, transportul și logistica, ingineria, educația, turismul, energia și industria alimentară.
Guvernul a răspuns acestei situații prin aprobarea unui contingent de 100.000 de muncitori străini pentru 2024 – în primă fază – pe care Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM) îl consideră însă insuficient pentru nevoile actuale. Proiectul inițial viza creșterea numărului la 140.000, iar în cazul în care cererea de avize de angajare/detașare va depăși numărul aprobat inițial, guvernul poate decide suplimentarea prin hotărâre guvernamentală. Asta lasă deschisă posibilitatea unor ajustări ulterioare ale numărului de muncitori străini admiși, în funcție de nevoile pieței. Măsura reflectă incapacitatea de a găsi angajați pe plan local, însă relevă totodată și motivele reale pentru care multe din aceste locuri de muncă rămân neocupate: lipsa de calificare, așteptările nerealiste ale angajatorilor și condițiile de muncă nesatisfăcătoare.
Migrația românilor în căutarea unor salarii mai bune, îmbătrânirea populației și deficitul educațional contribuie semnificativ la această criză de oameni. Guvernul și sectorul privat ar trebui să se concentreze pe găsirea unor soluții urgente și creative atât pentru stimularea investițiilor, îmbunătățirea condițiilor de muncă și a salarizării, sporirea investițiilor în educație și formare profesională, cât și pentru integrarea acestor noi angajați pe piața din România, extrem de diferită cultural de cea din care provin. Aceste măsuri sunt esențiale pentru a contracara efectele migrației și pentru a asigura o piață a muncii echilibrată și sustenabilă în România.
Angajații din Europa, cu sănătatea mintală în pioneze. Cine suferă cel mai mult?
38% dintre angajați sunt expuși unui risc ridicat de sănătate mintală precară, potrivit unui sondaj european recent, realizat în șase țări. Viitorul ne îngrijorează nu doar la noi acasă, ci și atunci când suntem la serviciu, iar asta înseamnă că și organizațiile sunt afectate – angajații stresați pierd peste 60 de zile pe an în productivitate, potrivit Telus Health.
Indicele de sănătate mintală (MHI) a scăzut anul trecut în patru țări – Germania, Italia, Olanda și Spania, iar 38% dintre angajații europeni prezintă un risc ridicat de sănătate mintală precară. Pe de altă parte, în Franța și Polonia, scorurile s-au îmbunătățit în aceeași perioadă măsurată, dar Polonia continuă să aibă cel mai scăzut scor.
Totodată, 35% dintre respondenții au sesizat o sensibilitate crescută la stresul post-pandemie, „iar asta îi face mai supărați, mai cinici și mai predispuși la conflicte, ceea ce înseamnă că oamenii își creează mai mulți factori de stres unul celuilalt”, a declarat pentru Euronews Next Paula Allen, lider global și vicepreședinte senior în Cercetare și Bunăstare la Telus Health.
Hacking Work devine disponibil internațional: Lansăm newsletter-ul în engleză!
În 2024 plănuim extinderea internațională a întregului proiect Hacking Work. Primul pas a fost deja făcut: ediția 2024 a cărții "Employer Branding 100%" scrisă de Doru Șupeală este disponibilă în șase limbi europene de circulație internațională.
Acum, voi aflați în exclusivitate că lansăm în această lună și ediția în limba engleză a newsletterului. Fiindcă vrem să schimbăm în bine viața profesională, capacitatea de performanță și relația dintre angajați și angajatori, pentru cât mai mulți oameni.
Așa că, dacă ai prieteni vorbitori de altă limbă (dar cunoscători ai limbii engleze) cărora crezi că le-ar prinde bine să afle despre noi, spune-le să ne urmărească - se pot abona deja aici, iar începând cu data de 18 ianuarie vor primi cele mai importante știri internaționale despre piața muncii direct în inbox!
Serviciu, nu scârbiciu. Leadership, nu Leadershit.
Abonatul nu vrea să fie contactat: teama care îmbolnăvește oameni și companii.
Telefobia sau frica de a răspunde la telefon afectează 76% dintre Mileniali și 40% dintre Baby Boomers. Fenomenul își are sursa în teama de a fi criticat, judecat sau respins, și intră sub umbrela anxietății sociale care afectează 15 milioane de adulți numai în Statele Unite ale Americii.
Apelurile telefonice au un rol major în viețile noastre și pe plan profesional, astfel că acest tip de anxietate afectează și mediul de business, în timp ce 56% dintre angajați declară că evitarea apelurilor telefonice le influențează negativ performanța și productivitatea.
Specialiștii spun că emoțiile negative care vin la pachet cu acest tip de anxietate, pot fi diminuate prin terapie cognitiv-comportamentală și practică: antrenament de expunere la stimulii inconfortabili, pregătirea anticipată a subiectelor de discuție, ba chiar „forțarea” unui zâmbet înainte de a primi și efectua apeluri, care-ți poate „păcăli” creierul că ești entuziasmat. Evitarea problemei și utilizarea metodelor de comunicare alternative, precum mesajele scrise, pot fi păstrate ca ultimă soluție.
Previziunile pentru piața globală a muncii în 2024: ce ne așteaptă?
Mult așteptatul raport "World Employment and Social Outlook: Trends 2024" aparținând Organizației Internaționale a Muncii (International Labour Organization) a fost publicat în cursul zilei de ieri, iar concluzia e clară: situația economică mondială a trecut printr-o adevărată metamorfoză în 2023, iar efectele se vor vedea încă mult de-a lungul lui 2024. Principalele cauze le-au reprezentat tensiunile geopolitice continue și inflația în creștere, care au determinat băncile centrale să majoreze rapid dobânzile. Economiile mari ale lumii, cum ar fi China, Turcia și Brazilia, au încetinit brusc dezvoltarea, ceea ce a afectat activitatea industrială, investițiile și comerțul la nivel mondial. Este de așteptat ca băncile centrale să continue o politică monetară strictă până la sfârșitul anului 2024.
În ciuda acestor provocări economice, piața muncii a demonstrat o reziliență surprinzătoare. Rata șomajului la nivel global a scăzut în 2023 la 5,1%, o îmbunătățire față de anul precedent. Cu toate acestea, numărul de locuri de muncă neocupate a rămas ridicat: 435 de milioane.
Privind spre viitor, se preconizează o ușoară creștere a ratei șomajului la nivel mondial în 2024.
Un aspect îngrijorător este scăderea salariilor reale în majoritatea țărilor G20, unde creșterile salariale nu au ținut pasul cu inflația. Numărul angajaților care trăiesc în sărăcie extremă a crescut cu aproximativ 1 milion la nivel global în 2023. De asemenea, numărul angajaților care trăiesc în sărăcie moderată a crescut cu aproximativ 8,4 milioane.
Aceste informații ne ajută nu doar să înțelegem situația pieței muncii la nivel global, ci și în contextul României, unde politici adaptate factorilor de influență internaționali ne-ar putea ajuta să navigăm onorabil provocările noului an. Problemele majore care ar necesita o abordare urgentă includ erodarea salariilor reale și a standardelor de viață, persistența sărăciei în rândul angajaților și numărul crescut de tineri care nu sunt nici angajați, nici nu urmează în prezent vreun program de studiu ori de formare.
Tu cum crezi că vor evolua lucrurile pe piața muncii din România în 2024?
Mică lecție de ipocrizie: „Fă ce zice șeful, nu ce face șeful” se aplică (și) la munca remote.
Managerii nu sunt atât de dornici să se întoarcă la birou pe cât par. 68% dintre aceștia își doresc să lucreze de la distanță sau în regim hibrid în noul an, comparativ cu 48% dintre angajați, conform unui studiu realizat în Statele Unite.
Se pare că șefii își doresc flexibilitate cel puțin la fel de mult ca angajații: 52% din cei cu roluri de conducere ar prefera o săptămână de lucru de patru zile în detrimentul unei creșteri salariale în 2024, în comparație cu 38% dintre angajați.
Cu toate acestea, dorința de a-i monitoriza pe angajați rămâne puternică: 70% dintre manageri s-ar întoarce la birou pentru a-i supraveghea mai ușor. Chiar dacă sunt de acord cu angajații, șefii sunt sceptici față de cei care sunt total împotriva mersului la birou, 56% considerând acest lucru un semnal de alarmă.
Zeții nu reușesc să impresioneze angajatorii americani.
39% dintre angajatori evită să angajeze tineri absolvenți pentru joburile disponibile și favorizează candidații mai în vârstă, arată un sondaj realizat în Statele Unite. Mai mult de jumătate dintre angajatori spun că tinerii au dificultăți în a menține contactul vizual în timpul interviului, iar 50% susțin că aceștia au cerut compensații nerezonabile. Aproape jumătate declară că au mers la interviu într-o ținută nepotrivită, iar aproape 20% dintre companii afirmă că au fost însoțiți de un părinte. Peste 58% dintre angajatori atrag atenția asupra faptului că tinerii se supără prea ușor, nu știu să primească feedback, au abilități slabe de comunicare și nu sunt pregătiți pentru piața muncii.
Pentru a atrage profesioniștii mai în vârstă, managerii folosesc mai multe tactici: 60% oferă mai multe beneficii, 59% acordă salarii mai mari, 48% le dau posibilitatea de a lucra la distanță sau hibrid, iar 46% sunt dispuși să angajeze candidați supracalificați.
Proiectul Hacking Work ajunge la voi grație sprijinului pe care îl primim de la DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și expertiză digitală, unde descoperi ce te interesează și aprofundezi ce te pasionează. Vezi că angajează, scrie-le și se aranjează 😊.
Scurte și tari.
O companie chineză plătește bonusuri angajaților nu pe baza performanței, ci a kilometrilor alergați, conform Bloomberg. Bonusurile pot varia de la o pereche de adidași de alergare până la 130% din salariul lunar al unui angajat. „O companie poate dura mult timp atunci când angajații săi sunt sănătoși”, a declarat Lin Zhiyong, CEO-ul companiei, pentru ziarul Guangzhou Daily. În noiembrie, lider era un angajat care alergase peste 55 de mile. Totuși, reacțiile pe aplicațiile chineze de social media sunt mixte, unii utilizatori acuzând faptul că mulți angajați din China nu au timp să alerge din pricina programului de lucru „inuman”.
___
Colegiul Medicilor din București cere deblocarea posturilor din sistem, atrăgând atenția și asupra faptului că deficitul din spitale conduce la epuizarea medicilor existenți și afectează calitatea actului medical. Doar în sistemul medical public din București există în acest moment aproximativ 900 de posturi de medici vacante. Președintele CMMB, prof. univ. dr. Cătălina Poiană, subliniază urgența deblocării acestor posturi și a organizării de concursuri, care ar permite integrarea în sistem a medicilor specialiști tineri.
___
Concediat pentru curajul de a-și apăra drepturile. Un judecător i-a cerut companiei UPS din Statele Unite să redea postul unui fost angajat, concediat după ce a organizat cu succes o campanie sindicală. Motivul invocat de către angajator pentru concedierea sa a fost considerat de instanță drept neplauzibil. Mai mult, judecătorul a interzis răspicat companiei amenințarea sau concedierea altor angajați implicați în astfel de activități.
___
Un nor negru pe cerul lui Musk. Compania SpaceX este acuzată de concedierea ilegală a opt angajați care l-au criticat pe Elon Musk. Potrivit unei plângeri formulate de Inspectoratul American de Muncă (NLRB), angajații au transmis o scrisoare deschisă către conducerea companiei în 2022, în care își prezentau îngrijorările privind locul de muncă. Printre acestea, ei au spus despre Musk că este o persoană care „distrage atenția" și „o rușine” pentru companie. Ulterior, angajații au fost concediați. În cazul în care Inspectoratul va constata că a fost încălcată legislația muncii, îi poate cere gigantului să reangajeze persoanele concediate și să-și primească salariile restante. SpaceX a inițiat săptămâna trecută o acțiune legală împotriva Inspectoratului American de Muncă în încercarea de a preveni audierea foștilor angajați.
___
Tu știi să folosești rețelele sociale în siguranță? Pentru o viață online în siguranță, evitați amenințările de pe Internet! Dacă ne citești aici, cu siguranță ești un utilizator fidel al internetului, așa că vrem să împărtășim cu tine un newsletter valoros. SMS (Social Media Security), conține sfaturi utile despre cum să ne protejăm împotriva atacurilor din mediul online. Vă puteți abona aici, susținând munca lui Vali, care promite să se păstreze relevant.
___
Joburile remote devin cu atât mai greu de găsit cu cât ești mai bine plătit. Cel puțin în Statele Unite ale Americii, se observă o scădere semnificativă a ofertelor de muncă la distanță cu salarii mari. Conform unui raport recent, joburile hibride cu salarii de șase cifre au scăzut în SUA cu 69% la sfârșitul anului 2023, comparativ cu trimestrul anterior, iar cele remote cu 12%. Această tendință indică faptul că angajatorii americani își doresc mai mult ca angajații cu venituri mari să lucreze fizic din birouri, preferință pe care o justifică prin impactul asupra colaborării și leadershipului. Cu toate acestea, experții spun că munca de la distanță va rămâne o componentă importantă a pieței muncii, adaptându-se la noile tendințe și cerințe ale angajatorilor.
___
O treime dintre angajații britanici evită să meargă la birou din pricina șefului. Sondajul efectuat de Opinium a concluzionat că 30% dintre oameni preferă să lucreze de acasă atunci când șeful lor este prezent la birou. Alte motive majore incluse în sondaj sunt costurile ridicate de trai, locațiile birourilor și naveta. Dar de ce nu vor angajații să dea nas în nas cu șeful la lucru? Motivele pot fi diverse, și țin de fiecare mediu de lucru în parte. Un angajat Google, spre exemplu, a declarat „există o mulțime de frustrări cu privire la reguli și nu ne place să fim micro gestionați ca niște copii de școală”.
___
Traducători „artificiali” înlocuiesc specialiștii Duolingo. Celebra aplicație dedicată exersării limbilor străine a încetat colaborarea cu mulți contractori, în mare parte translatori, în favoarea Inteligenței Artificiale, conform zvonurilor recente de pe Reddit. Compania a confirmat că a luat decizia de a concedia 10% din contractorii săi „parțial” datorită Inteligenței Artificiale, dar această decizie nu a afectat niciun angajat cu normă întreagă.
„Pur și simplu nu mai avem nevoie de atât de mulți oameni pentru a face tipul de muncă pe care o făceau unii dintre acești contractori. O parte din muncă poate fi atribuită Inteligenței Artificiale", a declarat un purtător de cuvânt al Duolingo pentru Bloomberg.
AI-ul îi „șoptește” șefului tău cât și cum muncești.
Sistemele de Inteligență Artificială sunt folosite pentru a monitoriza, înregistra și evalua performanța angajaților, ducând adesea la reduceri salariale sau concedieri abuzive. Șefii pot afla chiar și cât timp a petrecut un angajat la toaletă. În call-centere, sistemele de inteligență artificială înregistrează și notează modul în care angajații răspund la apeluri, acordând adesea note proaste celor care nu respectă scriptul.
Problematic este faptul că „instrumentele bazate pe Inteligența Artificială pot face greșeli care se pot traduce în reduceri salariale sau concedieri nedrepte", atrage atenția Virginia Doellgast, profesor de relații de muncă la Cornell. În plus, angajații nu știu ce instrumente de monitorizare sunt folosite, ce date colectează și dacă acestea au impact asupra evaluării performanței.
Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife:
Deconectarea de la muncă, secretul liderilor eficienți.
Mulți lideri rămân în permanență conectați la locul de muncă, chiar și după program. Analizează o problemă, se gândesc la o soluție sau își creionează în minte un plan de acțiune pentru următoarea zi. Însă, contrar intuiției, acest tip de comportament nu încurajează performanța.
Gândirea în mod constant la muncă reduce mai degrabă performanța unui lider, în loc să o sporească, arată un studiu publicat recent în Journal of Applied Psychology. Liderii care își ocupă seara cu sarcini care țin de job se simt mai epuizați în dimineața următoare, aspect care le diminuează capacitățile de leadership. Pe de altă parte, cei care se detașează de muncă după program se simt mai energici și mai eficienți a doua zi.
Autorii studiului le recomandă liderilor să identifice noi modalități de deconectare după o zi de muncă (fie că e vorba de un hobby, de petrecerea timpului cu cei dragi sau de citirea unei cărți); să stabilească limite clare între job și celelalte activități sau să folosească timpul liber pentru odihnă, prevenind astfel epuizarea.
Din recrutare: Era colecționării diplomelor a apus.
În 2024, 45% dintre angajatorii americani plănuiesc să elimine cerințele privind diplomele de licență din anunțurile de angajare, pentru a crește numărul de candidați și a-și diversifica forța de muncă, arată un sondaj realizat de Intelligent.com.
Anul trecut, 55% dintre companii au renunțat să mai ceară diplome de licență. Dintre acestea, 70% au făcut-o pentru roluri entry-level, 61% pentru roluri de nivel mediu și 45% pentru roluri de nivel superior.
Când vine vorba de recrutarea noilor angajați, cele mai multe (80%) dintre companii sunt interesate mai degrabă de experiență decât de greutatea diplomelor. 68% dintre angajatori evaluează candidații pe baza testelor practice, iar 64% folosesc testele de personalitate și analizează stilul propriu-zis de lucru.
#Știațică: Generația Alpha va controla viitorul. Cine sunt și cum ne împrietenim?
Se estimează că Generația Alpha, născută între 2010 și 2024, va fi cea mai numeroasă din istorie, depășind 2 miliarde de oameni. Cu debutul lor în era digitală, această generație ”de referință” folosește telefonul mobil de la o vârstă foarte fragedă, iar tehnologia le e la degetul mic. Mai mult, o parte din ei au deja un profil de consumator și o putere de cumpărare, tinerii fiind expuși, în special prin intermediul influencerilor de pe TikTok, platforma lor preferată, la publicitate intensivă. Deși sunt fluenți în noile tehnologii, rezultatele testelor lor scad la toate materiile educației tradiționale, absenteismul crește, iar interacțiunile sociale sunt tot mai dificile.
Cu toate acestea, cea mai tânără generație se evidențiază prin nivelul ridicat de empatie, mai ales în ceea ce privește problemele globale. Deși au trecut deja prin câteva crize climatice, în care s-au înregistrat temperaturi record și au avut și experiența unei pandemii, generația Alpha se arată interesată de eliminarea rasismului și reducerea sărăciei.
Așadar, cum îți pare că sună viitorul? Răspunde sondajului nostru și scrie-ne părerea pe larg, mai jos, în comentarii:
Greva profesorilor, așteptată și în 2024.
Mai mult de jumătate dintre profesorii țărilor din UE nu sunt mulțumiți de salarii, doar o cincime dintre aceștia consideră că profesia lor este valorizată în societate, iar unul din zece regretă că a devenit profesor.
Astfel, atât în 2022, cât și în 2023 au avut loc greve ale profesorilor, iar acestea vor continua și în noul an, pe fondul salariilor mici, nesiguranței jobului și a volumului mare de muncă.
Salariile anuale ale profesorilor ajustate inflației au scăzut în multe țări din Europa în ultimii șase ani. În 2021-2022, salariul anual brut a depășit 50.000 de euro în opt țări: Olanda, Danemarca, Irlanda, Austria, Norvegia și Finlanda. În aceeași perioadă, în Grecia, Polonia și România, salariile anuale brute ale profesorilor se situau sub 20.000 euro.
Șefu’ care taie chefu’: Concedierea silențioasă – practicată de Amazon, dezvăluită de angajați.
Anul trecut, Amazon a concediat 27.000 de angajați în cadrul unui amplu proces de reducere a costurilor. În prezent, un angajat dezvăluie într-un articol de blog modul în care Amazon gestionează aceste restructurări, afirmând că i s-a spus răspicat că nu mai are niciun rol în companie, dar va fi plătit cât timp își caută un nou loc de muncă.
El descrie această situație ca fiind un exemplu de concediere silențioasă și atrage atenția asupra acestei practici tot mai utilizate de companiile care fac disponibilizări fără a le anunța public sau a oferi compensații celor concediați. „Ni s-a spus că prioritatea noastră numărul unu este să ne găsim alt loc de muncă. Amazon concediază oameni pe ascuns, fără să fie obligați să le ofere compensații sau să anunțe public restructurările”, spune acesta.
Aceste dezvăluiri ridică întrebări cu privire la practicile de employer branding ale companiei, dar și la consecințele etice ale unor astfel de decizii, acestea afectând atât reputația companiilor, cât și bunăstarea angajaților.
Anul se-nnoiește, valul de concedieri se pornește.
NuScale Power, compania americană care dezvoltă mini-reactoare nucleare în România, anunță concedierea a 28% dintre angajații săi cu normă întreagă. Această decizie face parte dintr-un plan de reducere a costurilor, care ar duce la economii anuale de 50-60 milioane de dolari. Această măsură vine în contextul în care NuScale s-a confruntat cu probleme de costuri și a renunțat la un proiect de reactoare modulare mici (SMR) în SUA. În România, compania colaborează cu Nuclearelectrica și Nova Power&Gas pentru dezvoltarea primului SMR, având suport financiar de 14 milioane de dolari din partea SUA.
Unity Software a anunțat luni că va concedia aproximativ 1.800 de oameni, adică 25% din totalul angajaților. Această mișcare marchează prima mare concediere în masă din industrie a noului an. Unity a mai renunțat treptat la oameni și anul trecut, după ce CEO-ul interimar a anunțat un „reset” al companiei.
Xerox renunță la 15% din oameni în primul trimestru al anului 2024, ca parte dintr-o revizuire strategică menită să redea relevanța companiei în peisajul digital actual. În ciuda faptului că a făcut istorie și că e încă profitabilă, compania se confruntă cu o lungă perioadă de stagnare, astfel că încearcă diversificarea serviciilor. Anunțul concedierilor a determinat o scădere semnificativă de 10% a prețului acțiunilor Xerox, ca urmare a preocupărilor acționarilor privind capacitatea companiei de a naviga cu succes această tranziție.
Frontdesk a dat afară 200 de angajați printr-un apel Google Meet de două minute. În scurta întâlnire virtuală, CEO-ul Frontdesk, Jesse DePinto, a informat angajații despre dificultățile financiare ale companiei, dezvăluind intenția de a depune cerere pentru administrare judiciară, o alternativă la faliment. În ciuda atragerii a aproximativ 26 de milioane de dolari de la investitori, modelul de afaceri al startup-ului, care presupune închirierea de apartamente la tarife de piață și mobilarea lor pentru închirieri pe termen scurt, s-a confruntat cu probleme de viabilitate din cauza costurilor inițiale implicate.
Twitch, cea mai mare platformă de live-streaming, se pregătește să concedieze încă 500 de angajați, adică aproximativ 35% din forța sa totală de muncă. Raportul Bloomberg indică drept o posibilă cauză a acestor noi reduceri de personal faptul că platforma rămâne neprofitabilă, accentuat de costurile semnificative de întreținere a infrastructurii sale.
Practicile interne de angajare – antidotul împotriva demisiilor în lanț.
După fenomenul global denumit Marea Demisioneală, în care câteva milioane de angajați și-au părăsit locurile de muncă, influențați de neputința resimțită în anii pandemiei, anul 2024 aduce un alt termen captivant – „the Big Stay”. Angajatorii și-au dat seama că este necesar să aplice tehnici eficiente prin care să mențină loialitatea oamenilor valoroși din companii.
Practicile interne de angajare rămân, așadar, un instrument sigur prin care angajatorii pot transforma cultura organizațională într-una sănătoasă, care le permite să prospere. Pentru a îmbunătăți performanța angajaților și a-i determina să rămână implicați, managerii trebuie să le asigure oportunități de învățare și dezvoltare, o mobilitate internă sănătoasă și perspective clare de promovare.
Sweet & spicy.
Știi acele interviuri pline de vorbe goale care în loc să te convingă să accepți oferta, mai degrabă te fac să fugi cât te țin picioarele, în direcția opusă?
Iată un exemplu grăitor și un răspuns pe măsură, surprinse de Cappuccino Story:
Ți-a plăcut Hacking Work News? Trimite-l unui prieten!
Newsletter-ul este scris de echipa Hacking Work: Ioana, Izabella, Andreea, Ionuț, Loredana, Cristina, Tibi și Doru, ajutați de voluntarii noștri implicați: Sergiu O., Mihai și Sergiu U.. Ionuț este meseriașul nostru în producție audio-video și grafică.
Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion. Materialele audio-video sunt pregătite cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech.
Ne poți vedea pe 🔵Youtube și asculta pe 🔵Spotify sau 🔵Apple Podcast. Urmărește-ne pe platforma ta preferată: 🟠Linkedin 🟠Facebook 🟠Instagram și 🟠TikTok.
Aici găsești toate edițiile noastre anterioare – merită citite și explorate repetat.
Mulțumim că ne citești sau ne asculți. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută foarte tare, la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.